{"id":3086,"date":"2012-12-08T07:22:25","date_gmt":"2012-12-08T07:22:25","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=3086"},"modified":"2024-06-06T10:21:58","modified_gmt":"2024-06-06T10:21:58","slug":"cunoasterea-lui-dumnezeu-de-la-contemplarea-lui-la-cercetarea-de-sine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/cunoasterea-lui-dumnezeu-de-la-contemplarea-lui-la-cercetarea-de-sine\/","title":{"rendered":"Cunoa\u015fterea lui Dumnezeu: de la contemplarea Lui la cercetarea de sine"},"content":{"rendered":"

Abstract<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Cunoa\u015fterea poate fi caracterizat\u0103 \u00een func\u0163ie de sursa, con\u0163inutul, progresivitatea \u015fi scopul ei. Se \u015ftie c\u0103 mintea omeneasc\u0103, de\u015fi uneori genial\u0103 \u00een ceea ce poate realiza, sufer\u0103 de limit\u0103ri \u015fi neputin\u0163e. Experien\u0163a uman\u0103, chiar \u015fi cea religioas\u0103, nu poate fi prin urmare o baz\u0103 absolut\u0103 a adev\u0103rului, dec\u00e2t dac\u0103 se sprijin\u0103 pe Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n

Cunoa\u015fterea unor adev\u0103ruri cu privire la o persoan\u0103, f\u0103r\u0103 a o cunoa\u015fte \u00een mod personal, este limitat\u0103, la fel cum \u015fi o cunoa\u015ftere personal\u0103 c\u0103reia \u00eei lipsesc faptele este incomplet\u0103. Dumnezeu a revelat multe adev\u0103ruri cu privire la El \u00censu\u015fi, adev\u0103ruri necesare dezvolt\u0103rii unei rela\u0163ii personale cu El. Dac\u0103 aceast\u0103 cunoa\u015ftere s-ar fi limitat la adev\u0103ruri obiective \u015fi nu ar fi fost suplimentat\u0103 de o rela\u0163ie personal\u0103 cu El, ea nu ar fi avut consecin\u0163e ve\u015fnice. Cunoa\u015fterea cu privire la Dumnezeu trebuie deci s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 rela\u0163ia cu El, s\u0103 m\u0103reasc\u0103 dorin\u0163a de a \u015fti mai mult despre El iar mai apoi, s\u0103 determine transmiterea acestor informa\u0163ii, ca produs al cunoa\u015fterii, \u015fi altora. \u00cen acest fel se d\u0103 valoare cunoa\u015fterii dob\u00e2ndite.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cuvinte cheie<\/strong>:<\/span> Dumnezeu, cunoa\u015ftere, informa\u0163ie, comunicare, adev\u0103r, mesaj.<\/p>\n

 <\/p>\n

Existen\u0163a unor informa\u0163ii[1]<\/a> de baz\u0103, fundamentate pe adev\u0103r, permit transmiterea nealterat\u0103 a unor mesaje c\u0103tre receptori. Pe l\u00e2ng\u0103 veridicitatea informa\u0163iilor transmise, un element important \u00een comunicare \u00eel reprezint\u0103 \u015fi contextul. Se \u015ftie c\u0103 prezen\u0163a factorilor perturbatori \u00een comunicare face dificil\u0103 transmiterea unui mesaj sau poate duce chiar la alterarea acestuia. \u00cen astfel de situa\u0163ii se poate ajunge la ob\u0163inerea unui alt sens al mesajului, complet diferit de cel ini\u0163ial.<\/p>\n

Fiecare mesaj con\u0163ine o anumit\u0103 cantitate de informa\u0163ie[2]<\/a> a c\u0103rei calitate poate fi credibil\u0103 sau \u00eendoielnic\u0103. Un parametru esen\u0163ial \u00een procesul de comunicare \u00eel reprezint\u0103 astfel efectul pe care mesajul transmis \u00eel produce asupra receptorului. \u00cen acest sens, informa\u0163ia ca produs al cunoa\u015fterii presupune eliminarea oric\u0103ror erori sau confuzii \u00een ceea ce prive\u015fte identificarea adev\u0103rului con\u0163inut \u00een mesajul primit. Pentru a c\u0103p\u0103ta \u015fi p\u0103stra valoare, orice informa\u0163ie se cere a fi, a\u015fadar verificat\u0103.<\/p>\n

\u00cen contextul actual, c\u00e2nd omul este bombardat zilnic cu o sumedenie de informa\u0163ii, problema nu mai este reprezentat\u0103 at\u00e2t de cunoa\u015ftere c\u00e2t de filtrarea \u015fi transmiterea informa\u0163iilor primite. De\u015fi cunoa\u015fterea lui Dumnezeu are \u00een con\u0163inutul ei adev\u0103ruri tainice \u015fi necuprinse, ea este obiectiv\u0103 \u015fi sigur\u0103 pentru c\u0103 vine de la Dumnezeu, put\u00e2ndu-se ajunge la \u00een\u0163elegerea ei prin credin\u0163\u0103 \u015fi folosirea ei prin tr\u0103ire. Totu\u015fi, preciza Lossky: \u201e\u00centotdeuna va r\u0103m\u00e2ne un reziduu ira\u0163ional care scap\u0103 analizei \u015fi care nu poate fi exprimat sub form\u0103 de concepte; este ad\u00e2ncul necunoscut al lucrurilor care constituie adev\u0103rata, inefabila lor esen\u0163\u0103\u201d.[3]<\/a> Astfel, c\u00e2nd se vorbe\u015fte despre cunoa\u015fterea lui Dumnezeu, epistemologia[4]<\/a> este total inadecvat\u0103 datorit\u0103 lipsei radicale de coresponden\u0163\u0103 \u00eentre mintea uman\u0103 \u015fi realitatea pe care dore\u015fte s\u0103 o ating\u0103.<\/p>\n

Alternativa propus\u0103 de Lossky pentru cunoa\u015fterea lui Dumnezeu se reg\u0103se\u015fte \u00een gnoseologie. \u201eGnoseologia nu este rezultatul efortului uman, ci este un dar divin, primit printr-o \u00eent\u00e2lnire revelatoare. \u00cen aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire revelatoare, Dumnezeu se afirm\u0103 ca fiind \u00een acela\u015fi timp \u015fi imanent \u015fi transcendent, iar \u00een dialectica transcenden\u0163ei \u015fi imanen\u0163ei, Dumnezeu este cognoscibil \u015fi incognoscibil \u00een acela\u015fi timp\u201d.[5]<\/a> Cu toate acestea, ceea ce poate fi cunoscut despre Dumnezeu, informa\u0163ii pe care mai apoi omul este chemat s\u0103 le transmit\u0103 mai departe, nu este rezultatul eforturilor ra\u0163ionale ci urmarea revel\u0103rii de Sine a lui Dumnezeu.<\/p>\n

C\u00e2nd se vorbe\u015fte despre cunoa\u015ftere trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 cont de trei elemente \u0219i anume: un obiect de cunoscut, un subiect cunosc\u0103tor \u015fi cunoa\u015fterea ca \u00eempropriere teoretic\u0103 a ceea ce este specific obiectului de cunoscut. Dac\u0103 obiectul de cunoscut poate fi orice, subiectul cunosc\u0103tor nu poate fi dec\u00e2t o persoan\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte cunoa\u015fterea, aceasta nu este posibil\u0103 \u00een absen\u0163a Logosului.[6]<\/a><\/p>\n

Heraclit face din Logos suportul inteligibil al existen\u0163ei, fiind acel \u201eceva\u201d care determin\u0103 cursul tuturor lucrurilor.[7]<\/a> Pentru ra\u0163ionalismul grec a cunoa\u015fte \u00eenseamn\u0103 a cunoa\u015fte cu ajutorul cauzei. Chiar \u015fi a-L defini pe Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 a defini o cauz\u0103 dincolo de care nu mai exist\u0103 nici o alt\u0103 cauz\u0103.[8]<\/a> Rostul filozofiei, \u00een aceast\u0103 etap\u0103, era definirea condi\u0163iilor inteligibilului, \u201epunerea absolutului \u00een fa\u0163a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi instituirea lui ca termen \u00een rela\u0163ie cu fiin\u0163a noastr\u0103, f\u0103r\u0103 ca prin aceasta s\u0103 cad\u0103 din condi\u0163ie\u201d.[9]<\/a> Se instituie astfel o distinc\u0163ie \u00eentre ceea ce este (fiin\u0163a) \u015fi ceea ce g\u00e2nde\u015fte (g\u00e2ndirea). Cunoa\u015fterea se realizeaz\u0103 deci prin dynamis<\/em>, tradus \u00een sensul de capacitate a sufletului, de facultate sau de abilitate<\/em>.[10]<\/a><\/p>\n

De\u015fi Dumnezeu se reveleaz\u0103 ca \u00een\u0163elepciune, dragoste \u015fi bun\u0103tate, natura Sa r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile ei, fapt pentru care conceptele noastre trebuie s\u0103 fie \u00eentotdeuna formulate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie blocate \u00eentre limitele sensului lor m\u0103rginit.[11]<\/a> Dup\u0103 cum remarca \u015fi Lossky:<\/p>\n

\u201eCu siguran\u0163\u0103, Dumnezeu este \u00een\u0163elept, dar nu \u00een sensul banal al negustorului sau filozofului. \u00cen\u0163elepciunea Sa nelimitat\u0103 nu reprezint\u0103 o necesitate intern\u0103 a naturii Sale. Numele, cele mai \u00eenalte nume, chiar dragoste, exprim\u0103, dar nu epuizeaz\u0103 esen\u0163a divin\u0103. Ele reprezint\u0103 atributele prin care divinitatea se comunic\u0103 pe Sine, f\u0103r\u0103 ca sursa ei tainic\u0103, natura ei s\u0103 se epuizeze vreodat\u0103 sau s\u0103 fie obiectivat\u0103, supus\u0103 analizei noastre am\u0103nun\u0163ite. Conceptele noastre purificate ne permit s\u0103 ne apropiem de Dumnezeu; numele divine ne \u00eeng\u0103duie, \u00eentr-un anumit sens, chiar s\u0103 p\u0103trundem \u00een El. \u00cens\u0103 nu vom putea niciodat\u0103 cuprinde esen\u0163a Sa; aceasta ar \u00eensemna c\u0103 El este determinat de atributele Sale; dar El nu este determinat de nimic \u015fi tocmai de aceea este personal.\u201d[12]<\/a><\/p>\n

R\u0103spunsul adecvat al omului la cunoa\u015fterea lui Dumnezeu, cunoa\u015ftere posibil\u0103 prin revelarea de Sine a lui Dumnezeu, este deci de a-L m\u0103rturisi \u00eenaintea altora. \u00cen acest fel se valorific\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp se d\u0103 valoare capacit\u0103\u0163ii omului de a comunica.<\/p>\n

Problema cunoa\u015fterii lui Dumnezeu, ca element principal al spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firii morale, impune de la sine abordarea dimensiunii ontologice care la r\u00e2ndul ei impune problema adev\u0103rului. Fiind adev\u0103rul \u00eentrupat \u015fi revelat lumii, Dumnezeu este at\u00e2t surs\u0103 a oric\u0103rei cunoa\u015fteri posibile c\u00e2t \u015fi garant \u015fi generator al cunoa\u015fterii adev\u0103rului. \u00cen timp ce \u201efilosofia poate cunoa\u015fte doar aceast\u0103 lume a fenomenalit\u0103\u0163ii, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la neantul a ceea ce este, dar, de\u015fi poate afirma c\u0103 exist\u0103 fiin\u0163\u0103, nicicum nu va putea identifica Fiin\u0163a\u201d,[13]<\/a> pentru om, r\u0103m\u00e2ne ca o ultim\u0103 posibilitate de cunoa\u015ftere ancorarea sufletului \u00een Dumnezeu. Cunoa\u015fterea lui Dumnezeu este deschis\u0103, astfel omului fiindu-i chiar necesar\u0103 pentru existen\u0163\u0103.<\/p>\n

Trebuie men\u0163ionat, \u00een acela\u015fi timp, faptul c\u0103 a-L cunoa\u015fte pe Dumnezeu nu este acela\u015fi lucru cu a-L avea pe Dumnezeu. Dup\u0103 cum remarca \u015fi Grigorie de Nyssa: \u201e S\u0103n\u0103tatea omului este un mare bine pentru via\u0163a uman\u0103. \u00cens\u0103 fericirea const\u0103 nu \u00een faptul de a \u015fti ce este s\u0103n\u0103tatea, ci \u00een a tr\u0103i s\u0103n\u0103tos. […] Domnul nu-i ferice\u015fte pe cei ce-L \u015ftiu pe Dumnezeu, ci pe aceeia care-L au pe Dumnezeu\u201d.[14]<\/a><\/p>\n

F\u0103r\u0103 o cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu nu poate exista cunoa\u015ftere de sine. Omul nu ajunge \u00eens\u0103 niciodat\u0103 la o cunoa\u015ftere clar\u0103 de sine dac\u0103 nu a privit mai \u00eent\u00e2i fa\u0163a lui Dumnezeu \u015fi dac\u0103 nu a cobor\u00e2t de la contemplarea Lui la cercetarea de sine. De aici, se poate trage concluzia c\u0103 omul nu este niciodat\u0103 atins \u015fi afectat suficient de cunoa\u015fterea st\u0103rii sale smerite dec\u00e2t atunci c\u00e2nd se compar\u0103 pe sine cu maiestatea lui Dumnezeu.<\/p>\n

Potrivit scrierilor patristice, exist\u0103 o cunoa\u015ftere natural\u0103 a lui Dumnezeu, ce porne\u015fte de la crea\u0163ie spre Creatorul ei \u015fi o cunoa\u015ftere supranatural\u0103 care pleac\u0103 de la Dumnezeu spre oameni. Cele dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, sprijinindu-se \u015fi complect\u00e2ndu-se reciproc.<\/p>\n

Pentru Barth, a-L cunoa\u015fte pe Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 a intra \u00een rela\u0163ie cu El \u00een cadrul unei experien\u0163e salvifice.[15]<\/a> Barth este sceptic \u00een privin\u0163a capacit\u0103\u0163ii omului de a-L cunoa\u015fte pe Dumnezeu \u00een afara revela\u0163iei \u00een Hristos. Aceasta ar \u00eensemna c\u0103 omul ar putea cunoa\u015fte existen\u0163a, fiin\u0163a lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 a \u015fti nimic despre harul \u015fi \u00eendurarea lui Dumnezeu. Acest lucru ar prejudicia unitatea lui Dumnezeu, deoarece ar separa fiin\u0163a Lui de plin\u0103tatea activit\u0103\u0163ii Lui.[16]<\/a> Dac\u0103 omul ar putea dob\u00e2ndi o anumit\u0103 cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu \u00een afara revela\u0163iei Lui care este \u00een Isus Hristos, el ar contribui cel pu\u0163in \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103 la m\u00e2ntuirea lui, la situa\u0163ia lui spiritual\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu. \u00cen acest caz principiul \u201enumai prin credin\u0163\u0103\u201d ar fi compromis.<\/p>\n

Pentru Barth revela\u0163ia este \u00eentotdeuna \u015fi \u00een exclusivitate revela\u0163ia lui Dumnezeu \u00een Isus Hristos: Cuv\u00e2ntul devenit trup.[17]<\/a> Posibilitatea cunoa\u015fterii lui Dumnezeu \u00een afara revela\u0163iei pline de har \u00een Hristos ar elimina astfel nevoia de Hristos. Cunoa\u015fterea despre Dumnezeu exist\u0103 astfel \u00een vederea cunoa\u015fterii lui Dumnezeu. \u00cen acest caz, informa\u0163ia trebuie s\u0103 conduc\u0103 la rela\u0163ie.<\/p>\n

A nu se uita c\u0103 revela\u0163ia divin\u0103 nu are ca scop doar o cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu ci \u015fi o tr\u0103ire a omului \u00een acord cu ceea ce Dumnezeu i-a f\u0103cut de cunoscut. Cunoa\u015fterea lui Dumnezeu devine astfel un element principal al spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firii omului. Deoarece omul nu poate \u00een\u0163elege pe Dumnezeu prin eforturile proprii, Dumnezeu s-a descoperit pe Sine printr-o \u201erevela\u0163ie \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een limbaj omenesc \u015fi \u00een categoriile omene\u015fti ale g\u00e2ndirii \u015fi ac\u0163iunii\u201d.[18]<\/a> Cu privire la acest lucru, Vladimir Lossky spunea: \u201e\u00cen mod ra\u0163ional, schematic, \u00eel cunoa\u015ftem pe Dumnezeu din atributele lui; mai concret ni-L redau lucr\u0103rile Sale \u00een lume\u201d.[19]<\/a> Dar, f\u0103r\u0103 existen\u0163a persoanelor umane, lumea creat\u0103 ar fi f\u0103r\u0103 sens.<\/p>\n

De\u015fi omul este o fiin\u0163\u0103 finit\u0103 el are posibilitatea de a intra \u00een comuniune cu Fiin\u0163a infinit\u0103 a lui Dumnezeu. Dac\u0103 Dumnezeu nu s-ar fi revelat omului nu ar fi existat nici posibilitatea ca omul s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Dumnezeu.[20]<\/a> Pentru a avea o cunoa\u015ftere temeinic\u0103 cu privire la Dumnezeu, iar mai apoi pentru a putea transmite \u015fi altora informa\u0163iile dob\u00e2ndite, omul trebuie s\u0103 se subordoneze mai \u00eent\u00e2i Dumnezeului pe care vrea s\u0103-L cunoasc\u0103, spre deosebire de alte domenii ale cunoa\u015fterii \u00een care omul se plaseaz\u0103 de obicei deasupra obiectului studiat.<\/p>\n

De\u015fi p\u0103catul a eliminat garan\u0163ia c\u0103 \u00een\u0163elegerea este \u00eentotdeuna corect\u0103, el nu a distrus definitiv capacitatea omului de a \u00een\u0163elege. Acest fapt \u00eei d\u0103 omului posibilitatea de a-L cunoa\u015fte pe Dumnezeu dar \u00een acela\u015fi timp \u00eel \u015fi responsabilizeaz\u0103 \u00een ce prive\u015fte transmiterea informa\u0163iilor[21]<\/a> c\u0103tre al\u0163ii. Pentru a avea valoare, informa\u0163ia transmis\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00eens\u0103 explicit\u0103, clar\u0103, accesibil\u0103 \u015fi prezentat\u0103 \u00eentr-un mod adecvat; s\u0103 fie veridic\u0103, s\u0103 reflecte realitatea \u015fi s\u0103 con\u0163in\u0103 elemente de cunoa\u015ftere care s\u0103 permit\u0103 formarea unei imagini exacte asupra procesului sau fenomenului. Trebuie s\u0103 fie actual\u0103 \u015fi operativ\u0103, transmis\u0103, recep\u0163ionat\u0103 \u015fi analizat\u0103 la timp. Informa\u0163ia trebuie s\u0103 fie reprezentativ\u0103, red\u00e2nd caracteristicile esen\u0163iale ale subiectului cunoscut.<\/p>\n

O cunoa\u015ftere temeinic\u0103 face a\u015fadar ca transmiterea informa\u0163iilor s\u0103 aib\u0103 cu adev\u0103rat o valoare deosebit\u0103. O astfel de cunoa\u015ftere trece de nivelul contempl\u0103rii \u015fi conduce spre cercetarea de sine.<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

BARTH, Karl<\/strong><\/span>, 1937, In Revelation<\/em>, ed. John Baillie & Hugh Martin, New York, Macmillan.<\/p>\n

BARTH, Karl<\/strong><\/span>, 1957, Church Dogmatics<\/em>, T & T Clark, vol.2, partea 1, Edinburgh.<\/p>\n

CAVELL, Stanley<\/strong>,<\/span> 2002, \u201eKnowing and Acknowledging\u201d, Must We Mean What We Say?<\/em>, Cambridge University Press.<\/p>\n

DANIELOU, Jean<\/strong><\/span>, 1944, Platonisme et Theologie mistique, Doctrine spirituelle de Saint Gregorie de Nysse<\/em>, Aubier, Paris.<\/p>\n

Dionisie Pseudo-Areopagitul<\/span>,<\/strong> \u00een The Divine Names<\/em>, \u00een The Complete Works.<\/p>\n

ECO, Umberto<\/strong>,<\/span> 1996, Limitele interpret\u0103rii<\/em>, Traducere de \u015etefania MINCU \u015fi Daniela BUC\u015e\u0102, Edit. Pontica, Constan\u0163a.<\/p>\n

GUTHRIE, W.K.C<\/strong>.<\/span>, 1999, O istorie a filozofiei grece\u015fti<\/em>, vol.1, Edit. Teora, Bucure\u015fti.<\/p>\n

LOSSKY, Vladimir<\/strong>,<\/span> 1978, Orthodox Theology<\/em>, St. Vladimir\u2019s Seminary Press, Crestwood, New York.<\/p>\n

LOSSKY, Vladimir<\/strong><\/span>, 1998, Teologia mistic\u0103 a Bisericii de r\u0103s\u0103rit<\/em> , Editura Bonifaciu, Bucure\u015fti.<\/p>\n

MURE\u015eAN, Valentin<\/strong><\/span>, 2000, Comentariu la Republica lui Platon<\/em>, Edit. Metropol, Bucure\u015fti.<\/p>\n

RAMM, Bernard<\/strong>,<\/span> 1961, Special Revelation and the Word of God<\/em>, Grand Rapids, Eerdmans.<\/p>\n

Sf. Grigorie de Nyssa<\/strong><\/span>, 1857-1912, Despre Fericiri<\/em>, Patrologie Graeca, cursus completus, J.P. Migne, Paris.<\/p>\n

VL\u0102DU\u0162ESCU, Gheorghe<\/strong><\/span>, 1987, Deschideri c\u0103tre o posibil\u0103 ontologie<\/em>, Edit. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti.<\/p>\n

______________<\/p>\n

[1]<\/a> Informa\u0163ia se constituie \u00eentr-o reprezentare a realit\u0103\u0163ii, dar \u015fi a reflec\u0163iei \u015fi proiec\u0163iei – care sunt opera\u0163ii tipice intelectului uman – prin intermediul unui set bine precizat \u015fi structurat de simboluri.<\/p>\n

[2]<\/a> Pentru ca sensul<\/a> cuv\u00e2ntului informa\u0163ie s\u0103 poat\u0103 fi \u00een\u0163eles corect, trebuie cunoscute \u015fi avute \u00een vedere c\u00e2teva concepte cu privire la: semnifica\u0163ie<\/a>,cunoa\u015ftere<\/a>, adev\u0103r<\/a>, reprezentare<\/a>, cultur\u0103<\/a>, comunicare<\/a>, precum \u015fi seturile de reguli asociate acestora.<\/p>\n

[3]<\/a> Vladimir LOSSKY, The Mystical Theology of the Eastern Church<\/em>, James Clarke & Co., London, 1973,\u00a0 p. 3<\/p>\n

[4]<\/a> Metoda epistemologic\u0103 permite o cunoa\u015ftere limitat\u0103 a unora dintre propriet\u0103\u0163iile obiectelor ce pot fi observate.<\/p>\n

[5]<\/a> Vladimir LOSSKY, Orthodox Theology<\/em>, St. Vladimir\u2019s Seminary Press, Crestwood, New York, 1978, p. 31<\/p>\n

[6]<\/a> Dincolo de spa\u0163iul revela\u0163iei supranaturale, conceptul de Logos este o constant\u0103 a g\u00e2ndirii filosofice precre\u015ftine, termenul av\u00e2nd o circula\u0163ie \u015fi o bog\u0103\u0163ie de \u00een\u0163elesuri.<\/p>\n

[7]<\/a> W. K. C. GUTHRIE, O istorie a filozofiei grece\u015fti<\/em>, vol.1, Edit. Teora, Bucure\u015fti, 1999, pp. 281-284.<\/p>\n

[8]<\/a> Umberto ECO, Limitele interpret\u0103rii<\/em>, Traducere de \u015etefania MINCU \u015fi Daniela BUC\u015e\u0102, Edit. Pontica, Constan\u0163a, 1996, p. 45<\/p>\n

[9]<\/a> Gheorghe VL\u0102DU\u0162ESCU, Deschideri c\u0103tre o posibil\u0103 ontologie<\/em>, Edit. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1987, p. 15<\/p>\n

[10]<\/a> Valentin MURE\u015eAN, Comentariu la Republica lui Platon<\/em>, Edit. Metropol, Bucure\u015fti, 2000, pp. 50-51<\/p>\n

[11]<\/a> Aceste atribute inteligibile ale lui Dumnezeu, caracteristice teologiei pozitive, sunt analizate de c\u0103tre Dionisie Pseudo-Areopagitul \u00een The Divine Names<\/em>, \u00een The Complete Works, p. 52.<\/p>\n

[12]<\/a> Vladimir LOSSKY, Orthodox Theology<\/em>, St. Vladimir\u2019s Seminary Press, Crestwood, New York, 1978, p. 33<\/p>\n

[13]<\/a> Cf. Jean DANIELOU, Platonisme et Theologie mistique, Doctrine spirituelle de Saint Gregorie de Nysse<\/em>, Aubier, Paris, 1944, p. 127<\/p>\n

[14]<\/a> Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri<\/em>, Patrologie Graeca, cursus completus, J.P. Migne, Paris, 1857-1912.<\/p>\n

[15]<\/a> Karl BARTH, Church Dogmatics<\/em>, Edinburgh, T & T Clark, 1957, vol.2, partea 1, p.121<\/p>\n

[16]<\/a> Karl BARTH, Church Dogmatics<\/em>, p. 93<\/p>\n

[17]<\/a> Karl BARTH, In Revelation<\/em>, ed. John Baillie & Hugh Martin, New York, Macmillan, 1937, p. 49<\/p>\n

[18]<\/a> Bernard RAMM, Special Revelation and the Word of God<\/em>, Grand Rapids, Eerdmans, 1961, pp. 36-37<\/p>\n

[19]<\/a> Vladimir LOSSKY, Teologia mistic\u0103 a Bisericii de r\u0103s\u0103rit<\/em> , Editura Bonifaciu, Bucure\u015fti, 1998, p.104<\/p>\n

[20]<\/a> Acumularea de cuno\u015ftin\u0163e implic\u0103 procese cognitive complexe: percep\u0163ie, comunicare, asociere \u015fi ra\u0163ionare, \u00een timp ce cunoa\u015fterea este de asemenea legat\u0103 de capacitatea de con\u015ftientizare a fiin\u0163elor umane. (Stanley Cavell, \u201eKnowing and Acknowledging\u201d, Must We Mean What We Say?<\/em>, Cambridge University Press, 2002, 238\u2013266.)<\/p>\n

[21]<\/a> Termenul \u201einforma\u0163ie\u201d este legat \u015fi de un proces informa\u0163ional<\/a> (succesiunea ac\u0163iunilor prin care se informeaz\u0103), dar \u015fi de rezultatul acestui proces (volum, varietatea de informa\u0163ii ob\u0163inute) precum \u015fi de unele fenomene<\/a> specifice<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Abstract   Cunoa\u015fterea poate fi caracterizat\u0103 \u00een func\u0163ie de sursa, con\u0163inutul, progresivitatea \u015fi scopul ei. Se \u015ftie c\u0103 mintea omeneasc\u0103, de\u015fi uneori genial\u0103 \u00een ceea ce poate realiza, sufer\u0103 de limit\u0103ri \u015fi neputin\u0163e. Experien\u0163a uman\u0103, chiar \u015fi cea religioas\u0103, nu poate fi prin urmare o baz\u0103 absolut\u0103 a adev\u0103rului, dec\u00e2t dac\u0103 se sprijin\u0103 pe Cuv\u00e2ntul […]<\/p>","protected":false},"author":28,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[89],"class_list":["post-3086","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-samuel-balc"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3086","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/28"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3086"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3086\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3498,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3086\/revisions\/3498"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3086"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3086"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3086"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=3086"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}