{"id":2888,"date":"2006-11-10T07:30:06","date_gmt":"2006-11-10T07:30:06","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2888"},"modified":"2024-06-06T08:23:35","modified_gmt":"2024-06-06T08:23:35","slug":"pluralismul-religios-o-latura-a-diversitatii-sau-o-alta-forma-a-teologiei-liberale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/pluralismul-religios-o-latura-a-diversitatii-sau-o-alta-forma-a-teologiei-liberale\/","title":{"rendered":"Pluralismul religios, o latur\u0103 a diversit\u0103\u0163ii sau o alt\u0103 form\u0103 a teologiei liberale"},"content":{"rendered":"

Introducere<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Ce este pluralismul religios \u015fi care sunt implica\u0163iile lui \u00een via\u0163a de credin\u0163a? Pluralismul religios este un sistem teologic, ce sus\u0163ine existen\u0163a mai multor c\u0103i prin care omul poate ajunge la m\u00e2ntuire. Printre exponen\u0163ii acestui sistem sunt \u015fi renumi\u0163ii autori: John Hick, Ernest Troeltsch, William Hocking, Paul Knitter \u015fi William Cantwell Smith. To\u0163i cei men\u0163iona\u0163i consider\u0103 c\u0103 toate religiile lumii sunt egale \u015fi la fel de efective, ca \u015fi cre\u015ftinismul, fiecare din ele tras\u00e2nd \u00een mod independent o cale salvatoare, ce poate s\u0103-l conduc\u0103 pe om spre Dumnezeu ori, a\u015fa cum o numesc ei, Realitatea Divin\u0103.<\/p>\n

Sistemul acesta este promovat la baza a trei argumente: \u00een primul r\u00e2nd, sus\u0163in autorii, trebuie s\u0103 \u00eencepem cu pluralismul eti <\/em>care, dup\u0103 p\u0103rerea lor, este singura idee ce poate promova justi\u0163ia \u00eentr-o lume lipsit\u0103 de toleran\u0163\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 avem nevoie de un pluralism inefabil<\/em>, \u00een care vom include toate experien\u0163ele religioase, datorit\u0103 c\u0103rora nici o religie nu poate pretinde la o pozi\u0163ie superioar\u0103. \u015ei, \u00een al treilea r\u00e2nd, ei vorbesc despre pluralismului istoric <\/em>\u2013 prin care se poate controla cultura \u015fi\u00a0 de\u0163ine monopolul asupra contextului istoric (Okholm & Phillips, 17).<\/p>\n

Adep\u0163ii acestei teorii includ cre\u015ftinismul \u00een num\u0103rul religiilor adev\u0103rate \u015fi nicidecum nu \u00eel consider\u0103 singura cale ce duce la m\u00e2ntuire. De\u015fi plurali\u015ftii se consider\u0103 cre\u015ftini, difer\u0103 prin ideologia lor de cre\u015ftinismul evanghelic, privind conceptul despre Dumnezeu, \u00een\u0163elegerea \u015fi interpretarea Noului Testament \u015fi a persoanei Domnului Isus Christos.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dumnezeu \u00een conceptul pluralismului religios<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 cum a fost men\u0163ionat mai sus, pluralismul este un curent religios cre\u015ftin ori, cel pu\u0163in, a\u015fa este prezentat de sus\u0163in\u0103torii acestui concept. \u00cen viziunea lor, transcenden\u0163a lui Dumnezeu este caracteristica de baz\u0103 de la care pornesc. Pentru a fi \u00een\u0163ele\u015fi de adep\u0163ii altor religii, plurali\u015ftii prefer\u0103 s\u0103 nu utilizeze\u00a0 termenul \u201eDumnezeu\u201d sau: \u201eUltimul\u201d, \u201eRealitatea\u201d, \u201eTranscendentul\u201d ori \u201eRealitatea Suprem\u0103\u201d. \u00centr-un discurs pe tema: \u201eExist\u0103 oare mai mult dec\u00e2t o singur\u0103 cale?\u201d, unul dintre exponen\u0163ii acestui curent, <\/em>John Hick afirm\u0103:<\/p>\n

\u00cen acest articol voi folosi termenul \u201eRealitatea\u201d, pentru c\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een modul de g\u00e2ndire cre\u015ftin, privitor la Dumnezeu – Singurul care reprezint\u0103 plin\u0103tatea \u015fi absolutul real \u00een cre\u015ftinism \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, corespunde cu Sanscriptul sat, la hindu\u015fi \u015fi cu Arabicul al Hagg, folosit de sufi\u015ftii islamici (Sanscriptul sat<\/em> \u2013<\/em> termen cu referin\u0163\u0103 la divinitate,\u00a0 folosit \u00een limbajul\u00a0 clasic al limbii vechi indiene) (Hagg, 48).<\/p>\n

Prin urmare, pluralismul pune \u00eempreun\u0103 toate religiile lumii, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 to\u0163i cred \u00een Acela\u015fi Dumnezeu, singura diferen\u0163\u0103 este modul de \u00eenchinare \u015fi atributul prin care Dumnezeu S-a f\u0103cut cunoscut ca: Tat\u0103 ceresc al lui Isus <\/em>\u00een cre\u015ftinism ori Allah, <\/em>descoperit \u00een Quran, Adonai <\/em>\u00een iudaismul rabinic sau Vishnu <\/em>ori Shiva <\/em>\u00een hinduism. De altfel, ei neag\u0103 \u00eentruparea literal\u0103 a lui Isus Christos \u015fi conceptul despre imanen\u0163a (prezen\u0163a) lui Dumnezeu \u00een lume, totodat\u0103, se \u00eempotrivesc lucr\u0103rii de evanghelizare. Excluz\u00e2nd \u00eentruparea lui Dumnezeu prin Domnul Isus, John Hick spune, c\u0103 toate religiile au un set de factori comuni:<\/p>\n

A\u015fa cum g\u00e2nditorii cre\u015ftini fac o distinc\u0163ie \u00eentre Dumnezeul etern prin Sine \u00censu\u015fi, care este separat de crea\u0163ia Sa \u015fi Dumnezeul care intr\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie personal\u0103 cu umanitatea ca \u015fi Creator, \u015fi R\u0103scump\u0103r\u0103tor, la fel, se poate face distinc\u0163ia dat\u0103 \u015fi la alte religii. De exemplu: marele filosof Maimonides face distinc\u0163ia \u00eentre esen\u0163a \u015fi manifestarea lui Dumnezeu: \u201eat\u00e2t evreii, c\u00e2t \u015fi musulmanii mistici, fac distinc\u0163ie \u00eentre Ein Sof (Cel Infinit) \u00een Kabbala evreilor ori Al Hagg (Cel Real) \u00een islamul sufist \u015fi Dumnezeu, care S-a revelat at\u00e2t \u00een Biblie, c\u00e2t \u015fi \u00een Quran. \u00cen Hindu, de asemenea, se face distinc\u0163ia \u00eentre \u201enirguna Brahman\u201d(Brahman f\u0103r\u0103 atribute) \u015fi \u201esaguna Brahman\u201d(Brahman personal) (Hagg, 50).<\/p>\n

Spre deosebire de pluralismului religios, credin\u0163a evanghelic\u0103 pune accent pe \u00eentruparea Domnului Isus Christos, care este Dumnezeu adev\u0103rat din Dumnezeu adev\u0103rat, consider\u00e2nd c\u0103 imanen\u0163a despre care vorbesc plurali\u015ftii difer\u0103 total de cea evanghelic\u0103 din motiv c\u0103 la baza ei st\u0103 un concept panteist \u015fi nu unul teist.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Pluralismul religios \u015fi Noul Testament<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Plurali\u015ftii nu cred \u00een inspira\u0163ia Scripturii \u015fi neag\u0103 autenticitatea mai multor c\u0103r\u0163i din Noul Testament. Pentru ei Noul Testament este o colec\u0163ie de documente cre\u015ftine, dintre care doar epistolele pauline (50 A.D.) \u015fi Evanghelia dup\u0103 Marcu (70 A.D.)\u00a0 sunt autentice \u015fi apar\u0163in primului secol; \u00een ceea ce prive\u015fte celelalte Evanghelii, plurali\u015ftii sus\u0163in c\u0103 ele nu au fost scrise de martori oculari, deoarece timpul scrierii lor dateaz\u0103 intervalul de la 40 la 70 de ani dup\u0103 moartea lui Isus Christos.<\/p>\n

Oricum, zic ei, aceasta nu este at\u00e2t de important, din moment ce consider\u0103m c\u0103 Noul Testament este o colec\u0163ie de documente ale credin\u0163ei, Isus Christos fiind un mediator, care a \u015ftiut cum s\u0103 invoce prezen\u0163a lui Dumnezeu \u00een mijlocul oamenilor, ce sunt cet\u0103\u0163eni ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu.<\/p>\n

 <\/p>\n

Hermeneutica aplicat\u0103 Noului Testament<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Un alt aspect, prin care pluralismul religios se deosebe\u015fte de cre\u015ftinii evanghelici \u015fi ortodoc\u015fi, este modul de interpretare a Scripturii. Conform interpret\u0103ri lor, Isus Christos este v\u0103zut ca profet \u015fi vindec\u0103tor, care, fiind inspirat de Dumnezeu, \u015ei-a \u00een\u0163eles rolul S\u0103u de profet ultim, activ\u00e2nd \u00eentr-un mod ca atare. Via\u0163a Lui a motivat Biserica primar\u0103 s\u0103 a\u015ftepte revenirea Sa pe p\u0103m\u00e2nt pentru inaugurarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu; dar pentru c\u0103 acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul vie\u0163ii lor, cre\u015ftinii L-au ridicat la grad de divinitate. Prin urmare, ca \u015fi teologii liberali, plurali\u015ftii religio\u015fi sus\u0163in c\u0103 divinitatea i-a fost atribuit\u0103 oficial lui Isus Christos prin doctrinele cre\u015ftine, acceptate multe secole mai t\u00e2rziu (Hagg, 50).<\/p>\n

S\u0103 urm\u0103rim, de exemplu un text interpretat de plurali\u015ftii religio\u015fi: \u00een ce fel comenteaz\u0103 ei afirma\u0163ia apostolului Petru, sus\u0163inut\u0103 \u00een fa\u0163a sinedriului: \u201e\u00cen nimeni Altul nu este m\u00e2ntuire: c\u0103ci nu este sub cer un alt Nume dat oamenilor, \u00een care trebuie s\u0103 fim m\u00e2ntui\u0163i\u201d. <\/em>\u00centr-un capitol intitulat \u201e\u00cen ce sens Isus este unic” Paul Knitter sus\u0163ine c\u0103: \u201e\u00cen Fap. 4:12, apostolii, dup\u0103 ce au vindecat ologul \u00een numele lui Isus, au strigat: <\/em>\u201enu este un Alt Nume, \u00een care trebuie s\u0103 fim m\u00e2ntui\u0163i\u201d nu pentru a exclude posibilitatea altor salvatori, ci pentru a proclama c\u0103 acest Domn Isus tr\u0103ia \u00eenc\u0103 \u015fi El, nu ei, f\u0103cea astfel de minuni \u00een societate. \u00cen mod direct, sus\u0163ine P. Knitter, aceasta este o interpretare textual\u0103 extraordinar\u0103. Ecua\u0163ia \u201enu este un alt nume \u00een care trebuie s\u0103 fim m\u00e2ntui\u0163i\u201d este egal\u0103 cu expresia: \u201eIsus este \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 \u015fi prin El, nu prin noi, acest om a fost vindecat\u201d; de altfel, aici se aplic\u0103 o hermeneutic\u0103 special\u0103, sus\u0163ine acela\u015fi autor \u015fi nu merge vorba despre evaluarea altor religii.\u201d (Catterell, 56)<\/p>\n

Acest fel de \u201ehermeneutic\u0103\u201d scoate \u00een eviden\u0163\u0103 caracterul sceptic al pluralismului religios fa\u0163\u0103 de Scriptur\u0103, folosit cu scopul de a \u00eenl\u0103tur\u0103 supranaturalul din orice text biblic, d\u00e2ndu-i un \u00een\u0163eles care s\u0103 se potriveasc\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor, atunci c\u00e2nd fac o paralel\u0103 \u00eentre cre\u015ftinism \u015fi alte religii.<\/p>\n

 <\/p>\n

R\u0103spunsul mi\u015fc\u0103rii evanghelice la provocarea pluralismului religios<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, \u00eempotrivindu-se ideilor men\u0163ionate mai sus, mi\u015fcarea evanghelic\u0103 sus\u0163ine c\u0103 presupunerea plurali\u015ftilor religio\u015fi, privind celelalte c\u0103r\u0163i ale Noului Testament, ca nefiind scrise de martori oculari, este dep\u0103\u015fit\u0103 de descoperirile recente, care scot \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103, de\u015fi lipsesc documentele originale din aceast\u0103 perioad\u0103, ci exist\u0103 mai multe copii ale acestora \u015fi, totodat\u0103, totu\u015fi, nu au fost descoperite alte documente, care s\u0103 confirme c\u0103 originalele ar fi fost scrise de al\u0163i autori. Prin urmare, \u00een astfel de cazuri adev\u0103rul r\u0103m\u00e2ne de partea autorilor men\u0163iona\u0163i de Noul Testament. Donald Guthrie, profesor de Noul Testament la London Bible College, sus\u0163ine c\u0103 argumentele \u00een favoarea autorilor biblici sunt evidente prin referin\u0163ele aduse de Papias, Irineu, Origen \u015fi Pantaenus (Guthrie). De asemenea, D. Guthrie sus\u0163ine c\u0103 \u00een stabilirea dat\u0103rii Evangheliilor dup\u0103 Matei \u015fi Luca, nu este neap\u0103rat de inclus problema sinoptic\u0103 \u015fi atunci fiecare dintre aceste dou\u0103 Evanghelii pot fi datate \u00eenainte de distrugerea Ierusalimului (Guthrie).<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, trebuie de re\u0163inut faptul c\u0103 \u201ehermeneutica special\u0103\u201d se refer\u0103 doar la anumite texte exclusive, unde intervine evident aspectul supranatural, dar nu \u015fi \u00een cazul altor texte.\u00a0 Credin\u0163a baptist\u0103 recunoa\u015fte c\u0103 astfel de texte includ preten\u0163ii exclusiviste \u015fi este forte greu de justificat o reinterpretare contrar\u0103 \u00een \u00eentregime. S-ar putea ca acest exclusivism s\u0103 nu plac\u0103 multora, care refuz\u0103 s\u0103 accepte pozi\u0163ia dat\u0103, dar textele respective sun\u0103 at\u00e2t de clar, \u00eenc\u00e2t \u015fi cel mai naiv cititor percepe c\u0103 textele \u00eenseamn\u0103 ceea ce este scris.<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, acuza\u0163ia adus\u0103 de plurali\u015fti divinit\u0103\u0163ii Domnului Isus Christos, ca fiind atribuit\u0103 doctrinelor cre\u015ftine de mai t\u00e2rziu, este \u00eempotriva teologiei lui Pavel, care afirm\u0103 c\u0103 nimeni nu poate fi m\u00e2ntuit dec\u00e2t prin m\u0103rturisirea lui Isus ca Domn. (Rom. 10:9-10).<\/p>\n

 <\/p>\n

Pluralismul religios \u015fi Domnul Isus Christos<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Neg\u00e2nd divinitatea Domnului Isus, plurali\u015ftii sugereaz\u0103 metoda de schimb a adop\u0163ionismului ebionist. Ebioni\u0163ii au subminat divinitatea Domnului Isus, neg\u00e2nd na\u015fterea din fecioar\u0103. Ca urmare, Isus era fiul lui Iosif \u015fi al Mariei, dar, exers\u00e2nd \u00een ascultare de Dumnezeu, a fost adoptat de Dumnezeu ca fiu al S\u0103u.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00centruparea lui Isus Christos <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

Ca \u015fi ebioni\u0163ii, plurali\u015ftii neag\u0103 divinitatea Domnului Isus, reduc\u00e2nd-o la o persoan\u0103 foarte responsabil\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu. Pluralismul sus\u0163ine c\u0103 acest comportament ideal al lui Isus I-a dat posibilitatea lui Dumnezeu s\u0103-\u015ei manifeste lucrarea Sa \u00een El \u00eentr-un mod at\u00e2t de perfect, \u00eenc\u00e2t S-a \u201e\u00eencarnat\u201d \u00een ac\u0163iunile Lui. Dup\u0103 p\u0103rerea lor, \u201e\u00eentruparea\u201d este o metafor\u0103 de felul: \u201espiritul independen\u0163ei Americii era \u00eentrupat \u00een Abraham Lincoln\u201d<\/em>\u00a0 ori \u201er\u0103ul era \u00eentrupat \u00een Hitler.\u201d<\/em> (Okholm & Phillips, 58)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Persoana lui Isus Christos <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte persoana lui Christos, trebuie de observat faptul c\u0103, neg\u00e2ndu-se \u201e\u00eentruparea\u201d, se afecteaz\u0103 \u015fi conceptul despre persoana Domnului Isus Christos. Aceast\u0103 idee contravine ideii c\u0103 \u00een persoana Domnului Isus au fost \u00eembinate prin excelen\u0163\u0103 umanitatea \u015fi divinitatea Sa. Dup\u0103 p\u0103rerea plurali\u015ftilor, tot ce este scris \u00een Scriptur\u0103 despre El cu referire la divinitatea Sa, nu trebuie \u00een\u0163eles literal, ci s\u0103 se apeleze la o hermeneutic\u0103 special\u0103. John Hick sus\u0163ine c\u0103 termenul de Fiul lui Dumnezeu<\/em> este unul antic, care se refer\u0103 la mai multe persoane: faraonii, \u00eemp\u0103ra\u0163ii, filozofii \u015fi chiar alte personalit\u0103\u0163i, care au purtat numele de \u201efiul lui Dumnezeu\u201d. Odat\u0103 ce \u00een Vechiul Testament termenul s-a referit la poporul lui Israel \u015fi din motiv c\u0103 \u201eMesia\u201d trebuia s\u0103 vin\u0103 prin arborele genealogic al lui David, era \u015fi natural ca unui evreu pios, a\u015fa cum era Isus, s\u0103 I se dea numele de \u201eFiul lui Dumnezeu\u201d, afirm\u0103 plurali\u015ftii.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Pluralismul religios \u015fi fenomenul salvator<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Vorbind despre m\u00e2ntuire, plurali\u015ftii religio\u015fi consider\u0103 moralitatea, ca fiind singura condi\u0163ie pus\u0103 de Dumnezeu pentru m\u00e2ntuire. Ei mai sus\u0163in ca acest aspect poate fi \u00eent\u00e2lnit deopotriv\u0103 la toate religiile lumii. Principii, cum ar fi: \u201eCe voi\u0163i s\u0103 v\u0103 fac\u0103 vou\u0103 oamenii, face\u0163i-le \u015fi voi la fel\u201d pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een toate religiile. Exemplu: \u00cen confucianism: \u201eNu f\u0103 altora, ceea ce \u0163ie nu-\u0163i place\u201d (Analects, XII:2) \u00cen taoism:\u00a0 \u201eOmul bun caut\u0103 la c\u00e2\u015ftigul altora, ca \u015fi cum ar c\u0103uta la al s\u0103u \u015fi prive\u015fte la pierderile lor ca \u015fi la ale sale.\u201d(Thai Shang, 3) \u00cen islam: \u201eNimeni nu se poate considera credincios adev\u0103rat, dac\u0103 nu-i dore\u015fte fratelui s\u0103u ceea ce dore\u015fte pentru sine \u00eensu\u015fi.\u201d (Hadith)<\/p>\n

Semn\u00e2nd sub aceste principii, plurali\u015ftii sus\u0163in c\u0103 at\u00e2t \u00een cre\u015ftinism, c\u00e2t \u015fi \u00een alte religii, idealul este acela\u015fi, singura problem\u0103 fiind aplicarea acestor principii la via\u0163a cotidian\u0103. De altfel, sus\u0163in ei, \u00een fiecare religie exist\u0103 sfin\u0163i \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi. Ca repro\u015f adus cre\u015ftinismului, J. Hick \u00eentreab\u0103:<\/p>\n

\u201eDac\u0103 trebuie s\u0103 accept\u0103m faptul c\u0103 doar cre\u015ftinismul are acces direct la Dumnezeu \u015fi este \u00eentr-o rela\u0163ie str\u00e2ns\u0103 cu El, iar Duhul Sf\u00e2nt locuie\u015fte \u00een cre\u015ftini, oare nu trebuie ca roada Duhului, men\u0163ionat\u0103 de Pavel: dragostea, pacea, r\u0103bdarea, bl\u00e2nde\u0163ea, facerea de bine, credincio\u015fia…(Gal. 5:22-23) s\u0103 se manifeste din abunden\u0163\u0103 \u00een cre\u015ftinism?\u201d (Okholm & Phillips, 58)<\/p>\n

Lu\u00e2nd acest criteriu ca argument, autorul citat mai sus conchide, c\u0103 din moment ce cre\u015ftinismul nu are un comportament superior, din punct de vedere moral, atunci nici criteriul revela\u0163iei de Sine a lui Dumnezeu \u00een cre\u015ftinism nu poate fi considerat superior altor religii.<\/p>\n

De altfel, vorbind despre \u201em\u00e2ntuire\u201d, pluralismul limiteaz\u0103 necesitatea acesteia la concepte, care pot fi \u00eent\u00e2lnite doar \u00een cre\u015ftinism \u015fi iudaism, pe c\u00e2nd celelalte religii au alte concepte. Astfel, fiecare religie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte un concept diferit despre actul m\u00e2ntuirii transformatoare: Salvarea <\/em>este un termen cre\u015ftin, iar r\u0103scump\u0103rarea<\/em> este comun\u0103 cre\u015ftinismului \u015fi iudaismului; supunerea total\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, <\/em>d\u0103t\u0103torul vie\u0163ii, care este\u00a0 plin de har \u015fi cel mai milostiv \u2013 este atribuit\u0103 musulmanilor. Iar \u00een ceea ce se refer\u0103 la religiile din R\u0103s\u0103rit termenii de: \u201evinov\u0103\u0163ie\u201d <\/em>\u015fi \u201eiertare\u201d<\/em> sunt \u00eenlocui\u0163i cu\u00a0 \u201eeliberare\u201d <\/em>\u015fi \u201eiluminare\u201d,<\/em> \u00een timp ce conceptul de \u201esalvare\u201d <\/em>\u00a0nici nu exist\u0103. (Okholm & Phillips, 43)<\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Diversitatea \u015fi Pluralismul religios<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, trebuie s\u0103 facem o diferen\u0163a clar\u0103 \u00eentre diversitate \u015fi Pluralismul religios. Adesea auzim expresia: \u201eDumnezeu admir\u0103 diversitatea \u00een crea\u0163ie\u201d, iar omul, ca fiin\u0163\u0103 creat\u0103 de Dumnezeu, este chemat s\u0103 se bucure de ea \u015fi s-o admire. Este important de remarcat faptul, c\u0103 diversitatea este aspectul cel mai frecvent \u00eent\u00e2lnit \u00een univers. La drept vorbind, chiar este cutremur\u0103tor s\u0103 descoperim c\u0103 \u00een imensitatea universului nu \u00eent\u00e2lnim dou\u0103 creaturi identice, fie \u00een lumea vegetal\u0103, fie \u00een lumea animal\u0103. Diversitatea poate fi afirmat\u0103 \u00een orice domeniu din via\u0163\u0103: frumuse\u0163e, amabilitate, inteligen\u0163\u0103, culoare, putere, etc. Lu\u00e2nd acestea ca punct de pornire, se poate de mers mai departe, pentru a afirma diversitatea \u00een exprimarea opiniilor, practicilor, cuno\u015ftin\u0163elor, etc. Ca fiin\u0163e inteligente, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m unii de la al\u0163ii ce este mai bine pentru fiecare \u015fi afirm\u0103m c\u0103 \u00eentr-o lume, \u00een care diversitatea este exprimat\u0103 sub forme at\u00e2t de variate, doar accept\u00e2nd-o putem convie\u0163ui.<\/p>\n

Diversitatea nu este nicidecum un rezultat al c\u0103derii omului, ci este rezultatul \u00een\u0163elepciunii nep\u0103trunse a lui Dumnezeu, prin care El ne-a creat \u00eentr-un mod unic pe fiecare, sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 valoarea inestimabil\u0103 a fiec\u0103rui om.<\/p>\n

\u00cen concluzie, trebuie remarcat faptul c\u0103 diversitatea nu este identic\u0103 cu pluralismul religios, de\u015fi celelalte forme ale pluralismului, cum ar fi: pluralismul cultural, ideologic ori cel intelectual pot fi asociate cu diversitatea.<\/p>\n

Ca \u015fi cre\u015ftini evanghelici, noi accentu\u0103m diversitatea ca \u015fi opinie, dar suntem \u00eempotriva pluralismului religios, care, la drept vorbind, nu are de a face cu o opinie, ci este un sistem complex de concepte cu caracter religios, ce difer\u0103 foarte mult de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Evangheliei.<\/p>\n

Ajun\u015fi \u00een aceast\u0103 faz\u0103, doresc s\u0103 \u00eencurajez pe fiecare cre\u015ftin s\u0103 dezvolte spiritul de apreciere al diversit\u0103\u0163ii, dar s\u0103 se opun\u0103, \u00een acela\u015fi timp, teologiei pluralismului religios. Sunt c\u00e2teva motive pentru aceasta:<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, diversitatea nu contrazice revela\u0163ia lui Dumnezeu, \u00een timp ce pluralismul religios nu numai c\u0103 speculeaz\u0103 cu aceast\u0103 idee, ci neag\u0103 revela\u0163ia special\u0103 a lui Dumnezeu. \u00cen al doilea r\u00e2nd, revela\u0163ia lui Dumnezeu nu implic\u0103 un uniformism intelectual ori cultural. \u015ei, \u00een al treilea r\u00e2nd, existen\u0163a unui singur Dumnezeu nu poate implica revela\u0163ii relative, a\u015fa cum subliniaz\u0103 pluralismul religios. \u00cen ultimul r\u00e2nd, afirm\u0103m c\u0103 diversitatea este factorul care contribuie la \u00eentregirea personalit\u0103\u0163ii fiec\u0103ruia dintre noi.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere doresc s\u0103 subliniez pe scurt pericolul pe care-l aduce aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Dr. Bruce J. Nicholls, fostul director al WEF, remarc\u0103 doarc\u00e2teva din aceste pericole (Nicholls, 14): (1) Pluralismul religios duce la ideea unui Dumnezeu lipsit de putere spiritual\u0103 \u015fi inconsecvent, din punct de vedere al Scripturii. (2) Pluralismul religios schimb\u0103 afirma\u0163iile credibile, cu privire la persoana lui Isus Christos, f\u0103c\u00e2nd din ele mituri, lipsite de fundament faptic \u015fi istoric. (3) De\u015fi pluralismul religios \u00eemprumut\u0103 aspecte ale credin\u0163ei cre\u015ftine \u015fi \u00eenchinarii \u00eenaintea lui Isus Christos, \u00een fond este un curent idolatru. (4) Unele forme ale pluralismului religios nu numai c\u0103 neag\u0103 divinitatea Domnului Isus \u015fi existen\u0163a unui Dumnezeu personal, ci \u015fi existen\u0163a Realit\u0103\u0163ii Ultime. Aceast\u0103 form\u0103 de pluralism a plasat \u201em\u00e2ntuirea uman\u0103\u201d la dispozi\u0163ia fiec\u0103rei religii, f\u0103c\u00e2nd astfel din om centrul \u015fi valoarea ultim\u0103. Acest tip de pluralism religios este egocentric, se aseam\u0103n\u0103 perfect cu un monism religios, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een hinduism \u015fi mi\u015fcarea New Age. (5) Pluralismul religios poate deveni un exclusivism dogmatic, \u00eenc\u00e2t sub haina smereniei \u015fi toleran\u0163ei s\u0103 ascund\u0103 arogan\u0163a, intoleran\u0163a ori un tradi\u0163ionalism religios. (6) Pluralismul religios acord\u0103 prea mult\u0103 autoritate revela\u0163iei relativiste, neg\u00e2nd m\u0103rturia cre\u015ftinismului cu privire la Dumnezeul adev\u0103rat, care s-a manifestat prin Isus Christos. (7) \u00cen ultimul r\u00e2nd, pluralismul religios nu ajut\u0103 nici pastoral \u015fi nici evanghelic, at\u00e2t \u00een slujirea congrega\u0163iei, c\u00e2t \u015fi \u00een proclamarea lui Isus Christos \u00eenaintea tuturor popoarelor.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, trebuie s\u0103 remarc\u0103m faptul c\u0103 diversitatea \u015fi pluralismul religios nu sunt sinonime, ci dou\u0103 idei ce apar\u0163in de lumi diferite. \u00cen timp ce prima subliniaz\u0103 frumuse\u0163ea multidimensional\u0103 a vie\u0163ii, a doua este un curent modern al teologiei liberale; \u00cen timp ce prin diversitate descoperim unicitatea \u015fi caracteristicile personale ale lui Dumnezeu, care S-a revelat \u00een mod suveran \u015fi decisiv \u00een persoana Domnului Isus Christos, pluralismul religios\u00a0 se bazeaz\u0103 doar pe ideea existen\u0163ei unui Dumnezeu transcendent \u015fi impersonal, C\u0103ruia, a\u015fa dup\u0103 cum spune J. Hick, este aproape imposibil s\u0103 te \u00eenchini \u00een mod adecvat: \u201ecum putem noi s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m celui Real, dac\u0103 el se g\u0103se\u015fte \u00een spatele tuturor caracteristicilor umane?\u201d <\/em>Dragi fra\u0163i, s\u0103 iubim diversitatea, dar s\u0103 fugim de idolatria pluralismului religios!<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. Catterell, Peter. Mission and Meaninglessnness<\/em>. The Good News in a World of Suffering and Disorder. London: SPCK, 1996.<\/li>\n
  2. Guthrie, Donald. New Testament Introduction.<\/em> Downers Grove, IL: Inter-Varsity Press.<\/li>\n
  3. Hagg, Al. Cel Real.<\/em><\/li>\n
  4. Hick, John, and Paul F. Knitter. The Myth of Christian Uniqueness.<\/em><\/li>\n
  5. Nicholls, Bruce J. The Unique Christ in our Pluralist World<\/em>. Carlisle, UK: The Paternoster Press, Grand Rapids, MI: Baker Book House, 1994.<\/li>\n
  6. Okholm, Dennis L., and Timothy R. Phillips. More Than One Way? <\/em>Grand Rapids, MI: Zondervan Publishing House, 1995.<\/li>\n<\/ol>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Introducere   Ce este pluralismul religios \u015fi care sunt implica\u0163iile lui \u00een via\u0163a de credin\u0163a? Pluralismul religios este un sistem teologic, ce sus\u0163ine existen\u0163a mai multor c\u0103i prin care omul poate ajunge la m\u00e2ntuire. Printre exponen\u0163ii acestui sistem sunt \u015fi renumi\u0163ii autori: John Hick, Ernest Troeltsch, William Hocking, Paul Knitter \u015fi William Cantwell Smith. To\u0163i […]<\/p>","protected":false},"author":4,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[81],"class_list":["post-2888","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-michail-malancea"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2888","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2888"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2888\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3763,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2888\/revisions\/3763"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2888"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2888"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2888"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2888"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}