{"id":2843,"date":"2007-11-06T12:45:23","date_gmt":"2007-11-06T12:45:23","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2843"},"modified":"2024-06-06T10:31:55","modified_gmt":"2024-06-06T10:31:55","slug":"imaginea-de-sine-a-predicatorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/imaginea-de-sine-a-predicatorului\/","title":{"rendered":"Imaginea de sine a predicatorului"},"content":{"rendered":"

Preg\u0103tirea prealabil\u0103 a vorbitorului<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

D<\/strong>e vreme ce Dumnezeu trebuie s\u0103 fie sursa mesajului, cel ce \u00eel ofer\u0103 trebuie s\u0103 se afle la r\u00e2ndul lui \u00eentr-o comuniune intim\u0103 cu Dumnezeu. Aceasta este singura modalitate prin care mesajul poate avea cea mai mare claritate \u015fi putere.<\/p>\n

Urm\u0103toarele domenii sunt cele ce-l calific\u0103 (\u00eendrept\u0103\u0163esc) pe om s\u0103 se afle la amvon \u015fi s\u0103 declare \u201eA\u015fa vorbe\u015fte Domnul\u201d.<\/p>\n

– \u00cen primul r\u00e2nd, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\/predicatorul trebuie s\u0103 fie un credincios al lui Isus Cristos, cu adev\u0103rat n\u0103scut din nou. Trebuie s\u0103 fac\u0103 parte din familia lui Dumnezeu, s\u0103 fie un reprezentant legitim al Tat\u0103lui S\u0103u, ori altfel, mesajul s\u0103u va fi inevitabil corupt.<\/p>\n

–\u00a0 Acesta trebuie s\u0103 fie ales \u015fi d\u0103ruit de c\u0103tre Dumnezeu pentru lucrarea de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi predicare a Cuv\u00e2ntului (Efes. 4:11-16; 1 Tim. 3:2). P\u00e2n\u0103 ce un om nu este \u00eemputernicit de Dumnezeu s\u0103-I proclame Cuv\u00e2ntul, acesta va fi inadecvat s\u0103 o fac\u0103, posed\u00eend doar o abilitate omeneasc\u0103, fiind ineficient scopurilor lui Dumnezeu.<\/p>\n

–\u00a0 Predicatorul trebuie s\u0103 fie orientat \u015fi preg\u0103tit s\u0103 studieze Cuv\u00e2ntul Domnului. Altfel nu-\u015fi va putea \u00eemplini mandatul, precizat \u00een 2 Tim.2:15 \u015fi anume, de a \u201e\u00eemp\u0103r\u0163i drept\u201d adev\u0103rul, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0 Este neap\u0103rat ca predicatorul s\u0103 fie primul care s\u0103 se confrunte cu mesajul s\u0103u. Acesta trebuie s\u0103-i schimbe lui mai \u00eent\u00e2i inima, g\u00e2ndirea \u015fi purtarea. Ezra ofer\u0103 modelul perfect: \u201eC\u0103ci Ezra \u00ee\u015fi pusese inima s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 Legea Domnului, \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e pe oameni \u00een mijlocul lui Israel legile \u015fi poruncile.\u201d (Ezra 7:10 ).<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

O via\u0163\u0103 autentic\u0103 de rug\u0103ciune<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

M-am dedicat eu \u00een permanen\u0163\u0103 rug\u0103ciunii \u015fi propov\u0103duirii \/ slujirii? (Fapte 6:4)<\/p>\n

M-am rugat eu pentru oamenii, c\u0103rora le-am predicat? (1 Samuel 12:23).<\/p>\n

Am spus eu adev\u0103rul \u00een dragoste? (Efes.4:15)<\/p>\n

\u00cen ce fel am aplicat mesajul \u00eent\u00e2i \u00een via\u0163a mea? (2Tim.2:6)<\/p>\n

I-am \u00eendrumat eu pe oameni la Dumnezeu? C\u00e2t de mult s-a aflat Isus \u00een mesajul meu?<\/p>\n

Mi-am preg\u0103tit eu mesajul, dar nu \u015fi pe mine \u00eensumi? A fost inima mea preg\u0103tit\u0103? A fost inima mea aprins\u0103? Mi-a mistuit inima mesajul? Le-am slujit \u00eentr-adev\u0103r oamenilor sau numai am rostit multe cuvinte? Am fost eu deschis fa\u0163\u0103 de darurile \u015fi puterea Duhului Sf\u00e2nt, care s\u0103 se manifeste prin mine? I-am \u00eeng\u0103duit eu Duhului Sf\u00e2nt s\u0103 lucreze prin mine? L-am c\u0103utat, \u00eentr-adev\u0103r, pe Domnul, privind acest mesaj? Sau, \u00een studiul meu m-am bizuit doar pe experien\u0163a mea din trecut?<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

O preg\u0103tire personal\u0103 potrivit\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

A predica f\u0103r\u0103 preg\u0103tire este dovada lipsei de seriozitate. C\u00eet de multe ori mi-am citit textul? Am memorat textul? Pot s\u0103-l citez \u00een minte?<\/p>\n

A existat un bun echilibru \u00eentre observare, intepretare \u015fi aplicare? Mi-am verificat referin\u0163ele ce privesc pasajul meu? Am prea multe? Fac ele ca textul meu s\u0103 fie mai clar? C\u00e2t de mult timp am studiat? Am fost cu adev\u0103rat preg\u0103tit? Am l\u0103sat ceva nepreg\u0103tit? Am folosit eu corect alte c\u0103r\u0163i? Am atribuit citatele, ilustra\u0163iile autorilor lor sau mi-am asumat originalitatea? C\u00e2t de mult timp am meditat asupra textului meu? A contribuit interpretarea mea ca textul s\u0103 apar\u0103 mai clar sau mai confuz? Mi-am echilibrat eu textul \u00een lumina \u00eentregii Scripturi? Sunt noti\u0163ele studiului meu at\u00e2t de clare (bine f\u0103cute), \u00eenc\u00e2t s\u0103 pot predica din nou din ele? Exist\u0103 entuziasmul propriei convingeri? Predic sufletului? Cred \u00een divinitatea literal\u0103 a Scripturilor?<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Competen\u0163a personal\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Ca \u015fi om ce-L reprezint\u0103 pe Dumnezeu, predicatorul trebuie s\u0103 aib\u0103 aptitudini anumite, ce-l calific\u0103 pentru lucrarea sa. Isus vorbea de necesitatea lucr\u0103torilor \u00een ogor. La seceri\u015f, apostolii au v\u0103zut urgen\u0163a dezvolt\u0103rii noii genera\u0163ii de mesageri, care s\u0103 duc\u0103 mai departe adev\u0103rul, astfel, cre\u015ftinismul s\u0103 nu piar\u0103, ci s\u0103 se dezvolte. \u00cens\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 necesitate, ei erau la fel de fermi \u00een cerin\u0163ele pe care le aveau pentru lucr\u0103torul \u00een via lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u201eAm putea spune c\u0103 \u00een biserica primar\u0103 mul\u0163i doreau s\u0103 ajung\u0103 \u00een slujba de supreveghetori ai sufletelor, dar pu\u0163ini erau ale\u015fi. Primii cre\u015ftini nu aveau prinicipii confuze, referitoare la calit\u0103\u0163ile personale ale celor, \u00een m\u00eeinile c\u0103rora era \u00eencredin\u0163at\u0103 grija pentru turma lui Dumnezeu.\u201d<\/p>\n

Apostolul Pavel face o sintez\u0103 a calit\u0103\u0163ilor \u00een scrierile sale, a acelor calit\u0103\u0163i care au existat \u00een \u00eensu\u015fi caracterul s\u0103u. Astfel, noi avem pasajele at\u00e2t de clare din Tim. 3:1-7, Tit 1:9.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong>S\u0103 fie un om de nerepro\u015fat<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

O persoan\u0103 respectabil\u0103. El este persoana care nu a fost acuzat\u0103 de dezordine sau lips\u0103 de modestie. Un om care face ceva datorit\u0103 aptitudinilor sale \u015fi nu caut\u0103 lauda oamenilor. El este omul respectat de to\u0163i, chiar \u015fi de necre\u015ftini. C\u00e2nd este respectat, atunci mesajul s\u0103u este ascultat cu o alt\u0103 atitudine \u015fi fiecare cuv\u00e2nt care iese din gura lui pentru cei din jur are valoare. Motiva\u0163ia acestei cerin\u0163e este ca predicatorul s\u0103 nu fie expus unei ofense sau ridiculiz\u0103ri publice.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cum este o persoan\u0103 care este respectat\u0103 de to\u0163i?<\/strong><\/span><\/p>\n

    \n
  • De obicei, e omul care realizeaz\u0103 ceea ce spune \u015fi se comport\u0103 destoinic.<\/li>\n
  • Un om cinstit, sincer, cu un stil de via\u0163\u0103 demn de urmat.<\/li>\n
  • El nu se teme s\u0103-\u015fi exprime convingerile, e un om al timpului s\u0103u. Are o via\u0163\u0103 conving\u0103toare, mai presus de orice critic\u0103. Despre el se zice: \u201eNu s-a corupt\u201d, \u201enu \u015fi-a spurcat m\u00e2inile\u201d. Cristos este un asemenea exemplu. Faptul c\u0103 oamenii L-au condamnat la moarte a fost cauza repro\u015furilor aduse lui nu din partea oamenilor ce credeau \u00een El, ci din cauza liderilor religio\u015fi care o f\u0103ceau din invidie. Predicatorul trebuie s\u0103 fie o persoan\u0103, care se supune la o autodisciplin\u0103 \u015fi caut\u0103 mereu s\u0103 fie echilibrat.<\/li>\n<\/ul>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Nu un proasp\u0103t convertit<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Cuv\u00e2ntul pe care \u00eel folose\u015fte Pavel pentru a descrie acest lucru \u00een limba greac\u0103 apare ca: \u03bd\u03b5\u03bf\u03c6\u03c5\u03c4\u03bf\u03bd \u2013 \u00eencep\u0103tor, t\u00een\u0103r, sau de cur\u00e2nd plantat, de cur\u00e2nd convertit.<\/p>\n

    Cu alte cuvinte, un slujitor al Domnului nu trebuie s\u0103 fie un nou poc\u0103it, ci unul stabilit \u00een cre\u015ftinism \u015fi de a c\u0103rui via\u0163\u0103 \u015fi convingeri biserica este sigur\u0103. Anume aici se accentuiaz\u0103 proba timpului, \u00eenainte de a \u00eencredin\u0163a\u00a0 o a\u015fa de responsabil\u0103 slujire.<\/p>\n

    De ce? R\u0103spunsul este clar: ca s\u0103 nu se \u00eeng\u00e2mfe.<\/p>\n

    Cuv\u00e2ntul grecesc folosit pentru \u00eeng\u00eemfare este: \u03c4\u03c5\u03c6\u03bf\u03b8\u03b5\u03b9\u03c2.<\/p>\n

    Dic\u0163ionarul Weisman d\u0103 urm\u0103toarea explica\u0163ie:<\/p>\n

    Provine de la verbul a fumega, a se m\u00e2ndri, o imagine de sine excesiv\u0103, prost, o iluzie goal\u0103 de a se crede cineva, a fi scufundat \u00een cea\u0163\u0103.<\/p>\n

    Acela\u015fi cuv\u00e2nt este folosit \u00een 1 Tim. 6:5-7.<\/p>\n

    O persoan\u0103 nou\u0103 este mereu ademenit\u0103 de ceva nou, de posibilit\u0103\u0163i noi, la amvon to\u0163i \u00eel ascult\u0103, el poate da \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, dar dac\u0103 este necesar el poate t\u0103ia \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga.<\/p>\n

    \u015ei dac\u0103 i-a reu\u015fit un mesaj, atunci poate veni cineva s\u0103-l aprecieze, dar din cauza c\u0103 aprecierea cade \u00eentr-un p\u0103m\u00e2nt cu spini, acest om ajunge \u00een os\u00e2nda diavolului, de a fura din slava lui Dumnezeu \u015fi, ca rezultat, e lep\u0103dat de Dumnezeu. \u00cen aceast\u0103 idee nu se are deloc \u00een vedere v\u00e2rsta cuiva, ci doar maturitatea spiritual\u0103 a acestui om \u015fi anume, o maturitate emo\u0163ional\u0103.<\/p>\n

    Fiindc\u0103 dac\u0103 nu exist\u0103 lucrurile date, acest om se va distruge. Va fi distrus\u0103 imaginea real\u0103 despre sine, care mai apoi va afecta psihicul s\u0103u \u015fi, apoi, mesajul care-l reprezint\u0103. Dar cel mai periculos este c\u0103 va suferi rela\u0163ia acestui om cu Dumnezeu.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Echilibrat, sensibil, cu o judecat\u0103 temeinic\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    S\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a unui om care dore\u015fte s\u0103 se \u00eenroleze \u00een lucrarea de predicare a constituit o preocupare a primelor biserici.<\/p>\n

    Chiar Isus a fost preocupat de s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a oamenilor, prin vindecarea lor de duhuri \u015fi boli, care blocau mintea (Luca 8:38). Ca \u015fi apostoli El nu a ales pe nici unul care s\u0103 fi avut probleme mintale (aceasta cunoa\u015ftem din Scripturi). Cuv\u00e2ntul grecesc este \u2013 \u03bd\u03b7\u03c6\u03b1\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd. Cuv\u00e2ntul dat are ca r\u0103d\u0103cin\u0103 cuv\u00e2ntul grecesc folosit pentru cel ce poste\u015fte sau e abstinent. Explica\u0163ia termenului din dic\u0163ionar \u00eenseamn\u0103 cump\u0103tat, moderat, abstinent, treaz, lucid. Aceast\u0103 sensibilitate nu trebuie s\u0103 fie sl\u0103bit\u0103, nici distrus\u0103 prin folosirea alcoolului. Nu este posibil ca o persoan\u0103 echilibrat\u0103 \u015fi treaz\u0103 s\u0103 fie cu sticla de alcool pe sf\u00e2r\u015fite. Un alt element care distruge st\u0103p\u00e2nirea de sine, este iubirea de bani. O persoan\u0103 lacom\u0103 de c\u00e2\u015ftig nu poate fi cump\u0103tat\u0103. ea nu poate sluji turmei pentru un c\u00e2\u015ftig murdar, din dragoste pentru bani. Nu poate sluji \u015fi lui Dumnezeu, \u015fi lui mamona. Nu poate predica despre dedicarea total\u0103 lui Dumnezeu, c\u00e2nd este dedicat\u0103 banilor. \u00cen acest caz, mesajul s\u0103u este neefectiv.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Atitudinea predicatorului fa\u0163\u0103 de autoritate<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Dac\u0103 aici nu exista un echilibru, atunci la amvonul acestei biserici nu ar putea vorbi nici un alt predicator nou, un alt aspect posibil de redat aici este c\u0103 st\u0103p\u00e2nirea de sine are \u015fi o tangen\u0163\u0103 cu st\u0103p\u00e2nirea emo\u0163ional\u0103. Predicatorul trebuie s\u0103-\u015fi echilibreze bine toate tipurile de expresii emotive, fiindc\u0103 dac\u0103 nu va fi a\u015fa, el simplu se va disfunc\u0163iona. Sau \u00een alt caz, care poate fi u\u015for de observat, ace\u015fti predicatori neechilibra\u0163i vor vorbi mereu cu o tonalitate \u00eenalt\u0103 \u015fi vor striga, \u00een semn de exprim\u0103ri nevrotice, irit\u0103ri, ori mereu vor vorbi cu o voce pasiv\u0103 \u015fi monoton\u0103. Acestea sunt expresii ale unor boli psihice sau ale unor deregl\u0103ri nervoase. Asemenea oameni nu au ce c\u0103uta la amvoanele bisericilor.<\/p>\n

    Lipsa de echilibru poate fi cauzat\u0103 \u015fi de o dezordine spiritual\u0103, ca rezultat al deregl\u0103rii rela\u0163iei corecte cu Dumnezeu sau al distan\u0163\u0103rii de Biblie, ori prezen\u0163a unui p\u0103cat. \u00cen acest caz pentru predicator este mai bine s\u0103 ia o mic\u0103 vacan\u0163\u0103, pentru a pune lucrurile la locurile lor, prin studiul Bibliei, al rug\u0103ciunii, postului, printr-o discu\u0163ie de m\u0103rturisire mentorului s\u0103u ori cu so\u0163ia sa \u015fi doar apoi s\u0103 apar\u0103 \u00een fa\u0163a publicului.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    S\u0103 aib\u0103 ca sprijin Adev\u0103rul<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    \u201eStabilitatea emo\u0163ional\u0103 a unui p\u0103stor este str\u00e2ns legat\u0103 de calitatea credin\u0163ei sale, influen\u0163\u00e2nd sensibil modul \u00een care el caut\u0103 s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 altora aceste credin\u0163e.\u201d<\/p>\n

    Un slujitor al Cuv\u00e2ntului trebuie s\u0103 fie echilibrat, dar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceasta el trebuie s\u0103 fie echilibrat \u015fi \u00een conceptele sale biblice. S\u0103 cunoasc\u0103 bine Cuv\u00e2ntul, pe care dore\u015fte s\u0103-l promoveze \u015fi persoana pe care o reprezint\u0103.<\/p>\n

    Oamenii trebuie s\u0103 fie siguri c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ce se predic\u0103 de la amvon este una biblic\u0103.<\/p>\n

    \u201eDac\u0103 tr\u00e2mbi\u0163a d\u0103 un sunet \u00eencurcat, cine se va preg\u0103ti la lupt\u0103?\u201d (1Corinteni 14:8)<\/p>\n

    Predicatorul trebuie s\u0103 enun\u0163e lucruri biblice \u015fi clare, fiindc\u0103 oamenii iau ca \u00eendrum\u0103ri personale ceea ce li se predic\u0103 \u015fi apoi \u00eencearc\u0103 s\u0103 aplice. Oamenii au nevoie s\u0103 fie siguri c\u0103 aceasta este revela\u0163ia pur\u0103 a lui Dumnezeu, precum \u015fi faptul c\u0103 slujitorul Cuv\u00e2ntului are o rela\u0163ie personal\u0103 cu Domnul. Fie ca orice sfat pe care \u00eel d\u0103 predicatorul sau orice mustrare enun\u0163at\u0103 s\u0103 aib\u0103 o baz\u0103 biblic\u0103 \u015fi orice idee s\u0103 se conformeze Bibliei.<\/p>\n

    Un alt lucru este c\u0103 la amvon trebuie adus\u0103 hran\u0103 de \u00eenalt\u0103 calitate \u015fi aceasta depinde de timpul de studiu \u015fi observare pe care \u00eel are mesagerul. Cel ce emite mesajul trebuie s\u0103 fie el mai int\u00e2i ferm convins de ceea ce afirm\u0103 \u2013 Efeseni 4:14. Ca dreptar s\u0103 ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura s\u0103n\u0103toas\u0103, nu una acomodat\u0103 oamenilor sau f\u0103\u0163arnic\u0103 (2Timotei 4:3-4). Prin \u00eenv\u0103\u0163are \u00eei po\u0163i pierde pe oameni \u015fi sufletele lor, sau s\u0103 le dai materia necesar\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea lor spiritual\u0103. Dac\u0103 ceea ce eu cred \u015fi ceea ce eu predic \u00een baza Scripturilor \u00eei mi\u015fc\u0103 pe oameni, atunci merit\u0103 s\u0103 predic \u015fi s\u0103 predic cu bl\u00e2nde\u0163e, dorind s\u0103-i c\u00e2\u015ftig pe to\u0163i pentru Cristos.<\/p>\n

    Dar credin\u0163ele, opiniile sincere, cuno\u015ftin\u0163ele biblice nu se pot \u00eentruchipa \u00een rezultate bune, dac\u0103 sunt \u00een m\u00e2inile unui me\u015fte\u015fugar iscusit. Ceea ce este necesar de remarcat, c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 predarea adev\u0103rurilor biblice cu o temperare, echilibrare l\u0103untric\u0103, ele trebuie aduse publicului \u00een diverse forme. A\u015fa cum a f\u0103cut Domnul Isus, folosind pildele, aduc\u00e2nd la urechile ascult\u0103torilor un adev\u0103r spiritual, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o coaj\u0103 a realit\u0103\u0163iilor din jur.<\/p>\n

    Apostolul Pavel a folosit \u00een aeropag \u2013 Fapte 17 un element vizibil, un altar al unui Dumnezeu invizibil, pentru a explica un adev\u0103r spiritual. \u015ei, de cele mai multe ori, prin aceste diverse metode accesibile, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a lucrat la randamentul de 100%.<\/p>\n

    Dac\u0103 dorim s\u0103 avem rezultate, atunci trebuie s\u0103 ne \u0163inem de Biblie, form\u00e2ndu-ne conceptele \u00een baza ei \u015fi apoi, transmi\u0163\u00e2ndu-le altora prin cele mai captivante metode acceptabile.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Calit\u0103\u0163i ce inspir\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Puterea magnetic\u0103 care atrage puhoiul de ascult\u0103tori la predicator nu sunt ilustra\u0163iile bogate, umorul s\u0103n\u0103tos \u015fi \u00eenvior\u0103tor, \u00een\u0163elepciunea practic\u0103, frumuse\u0163ea limbii, sonoritatea glasului \u015fi dic\u0163ia natural\u0103. Ea se afl\u0103 \u00een profunzimea personalit\u0103\u0163ii sale.<\/p>\n

    Lordul Montgomery l-a descris pe cel mai bun lupt\u0103tor din timpul r\u0103zboiului, spun\u00eend:<\/p>\n

    – El trebuie s\u0103 fie capabil s\u0103 a\u015ftepte \u015fi s\u0103 fug\u0103 de rutina chi\u0163ibu\u015furilor.<\/p>\n

    –\u00a0\u00a0 S\u0103 nu fie chi\u0163ibu\u015fat.<\/p>\n

    –\u00a0\u00a0 S\u0103 nu fie l\u0103ud\u0103ros.<\/p>\n

    –\u00a0\u00a0 S\u0103 fie un bun cunosc\u0103tor de oameni.<\/p>\n

    –\u00a0\u00a0 S\u0103 se rela\u0163ioneze corect cu lumea:<\/strong><\/p>\n

    Stilul nostru de predicare \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cei ce ne ascult\u0103\u00a0 stau pasivi \u00een ascultare \u015fi nu au nici o posibilitate de a repro\u015fa ceva cuiva. Dar de cele mai multe ori este prezent un spirit de meditare asupra lucrurilor. Predicatorul trebuie s\u0103 aib\u0103 o atitudine a implic\u0103rii publicului. \u015ei altceva este c\u0103 predicatorul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul s\u0103u. Mesajul s\u0103u trebuie s\u0103 vin\u0103 din necesit\u0103\u0163ile umane, conform voii Celui de Sus dup\u0103 mesajul divin \u00eentr-o anume \u00eemprejurare fie politic\u0103, fie economic\u0103. Deci, o persoan\u0103 care vorbe\u015fte, nerela\u0163ion\u00e2ndu-se la lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte, s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte un p\u0103cat, transform\u00e2nd Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu relevant pentru orice timpuri \u00een unul nerelevant, plictisitor, din cauza lipsei vreunui interes fa\u0163\u0103 de oameni.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Un om ce inspir\u0103 credibilitate<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    G.R.Mott a enun\u0163at o serie de \u00eentreb\u0103ri, care caracterizeaz\u0103 un caracter ce inspir\u0103:<\/p>\n

    Care-i sunt priorit\u0103\u0163ile? Cum \u00ee\u015fi petrece timpul liber? Lucreaz\u0103 cu s\u00e2rguin\u0163\u0103? Are o tendin\u0163\u0103 aprig\u0103 de a cre\u015fte mereu? Care \u00eei sunt sl\u0103biciunile? Le cunoa\u015fte el personal? Ce face el cu ele?<\/p>\n

    \u00a0<\/strong>Ceea ce poate atrage oamenii la un slujitor al Cuv\u00e2ntului e disciplina de sine<\/strong><\/span>, capacitatea de a se st\u0103p\u00e2ni pe sine, de a pune dorin\u0163ele sub control. Aceast\u0103 calitate de a fi la timp la servicii, de a \u00eemplini pe pielea sa ceea ce predic\u0103, de a se re\u0163ine de la anumite privilegii sau permisivit\u0103\u0163i, sau \u00eemplinirea unor promisiuni, chiar \u00een defavoarea sa \u2013 va contribui la faptul ca oamenii s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een acest om.<\/p>\n

    Lui i se aplic\u0103 expresia: \u201eF\u0103 ce zice popa, dar nu f\u0103 ce face popa.\u201d<\/p>\n

    \u201eAcest om nu se teme de dedicare, fiindc\u0103 ea cere disciplin\u0103 de sine. Calitatea acestui om este, c\u0103 \u00een timp ce al\u0163ii lenevesc, el lucreaz\u0103. Munce\u015fte atunci c\u00e2nd al\u0163ii dorm, se roag\u0103 atunci c\u00e2nd al\u0163ii se distreaz\u0103. El nu are timp pentru vorbe sau ac\u0163iuni necenzurate. El se \u00eembrac\u0103, se comport\u0103 \u015fi g\u00e2nde\u015fte prin prisma disciplinei. E disciplinat \u00een hran\u0103 \u015fi \u00een comportament, ca s\u0103 fie oric\u00e2nd gata de lupt\u0103.\u201d<\/p>\n

      \n
    1. Whitfield se scula toat\u0103 via\u0163a dis-de-diminea\u0163\u0103, \u00een jur de ora 4. \u015ei era disciplinat \u00een a merge la culcare la ora 22. Chiar dac\u0103 avea musafiri, el frumos \u00eei ruga s\u0103 plece.<\/li>\n<\/ol>\n

      Disciplina trebuie aplicat\u0103 nu numai la ceea cum ne \u00eembr\u0103c\u0103m, sau ce m\u00e2nc\u0103m, ea trebuie aplicat\u0103 \u015fi la via\u0163a noastr\u0103 cu Dumnezeu. Disciplina \u00een studiul Bibliei, \u00een rug\u0103ciune, \u00een practicarea credin\u0163ei. Oamenii care au fost disciplina\u0163i \u00een acestea, au avut rezultate deosebite. S\u0103 privim la c\u00e2teva exemple:<\/p>\n

      Barklay Bakston din Japonia toat\u0103 via\u0163a sa \u00eei ruga pe oamenii congrega\u0163iei sale s\u0103 duc\u0103 un mod de via\u0163\u0103 \u00een ordine \u00een ce prive\u015fte studiul Bibliei, rug\u0103ciunea, echilibrul \u00een hran\u0103, \u00een darea zeciuielii, \u00een somn \u015fi activit\u0103\u0163i fizice. Alte exemple ne vorbesc de o disciplin\u0103 clar\u0103 \u00een rug\u0103ciune \u2013 secretul puterii lor:<\/p>\n

      Spurgeon era \u00eendurerat c\u00e2nd vecinul s\u0103u, fierarul, b\u0103tea fiere \u00eenainte ca el s\u0103 fi \u00eengenunchiat \u00een rug\u0103ciune.<\/p>\n

      John Wesley petrecea primele dou\u0103 ore \u00een rug\u0103ciune.<\/p>\n

      Charles Simeon petrecea 4 ore, de la 4 la 8 diminea\u0163a \u00een rug\u0103ciune.<\/p>\n

      Adoniram Jadson petrecea primele 2-3 ore \u00een rug\u0103ciune.<\/p>\n

      Luther, petrecea 3 ore, iar c\u00e2nd era mai ocupat, petrecea mai mult timp, ca s\u0103 le poat\u0103 rezolva pe toate.<\/p>\n

      Brainerd uneori se ruga toat\u0103 ziua. John Welch, predicator sco\u0163ian, considera c\u0103 e o zi pierdut\u0103, dac\u0103 nu petrecea c\u00eete 8-10 ore \u00een rug\u0103ciune.<\/p>\n

        \n
      1. Livingston a petrecut o noapte \u00eentreag\u0103 \u00een rug\u0103ciune, ca a doua zi s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103 500 de oameni.<\/li>\n<\/ol>\n

        John Nelson \u015fi-a f\u0103cut deprinderea s\u0103 se scoale la miezul nop\u0163ii pentru a se ruga 2 ore.<\/p>\n

        Anume a\u015fa oamenii au rezultate v\u0103dite, care r\u0103m\u00e2n peste veacuri.<\/p>\n

        \u00a0<\/strong><\/p>\n

        Mesagerul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u015fi o viziune clar\u0103: <\/strong><\/span><\/p>\n

        E nevoie s\u0103 cunoasc\u0103 ceea ce dore\u015fte s\u0103 realizeze prin mesajele sale.<\/p>\n

        El trebuie s\u0103 \u015ftie unde vrea s\u0103 aduc\u0103 congrega\u0163ia \u015fi ce elemente \u00een timp trebuie s\u0103 fie realizate, pentru c\u0103 scopul trebuie s\u0103 fie Efeseni 5:23-27.<\/p>\n

        \u00cen versetul 27 ni se prezint\u0103 clar ideea unei viziuni clare:<\/p>\n

        O biseric\u0103 sl\u0103vit\u0103, f\u0103r\u0103 pat\u0103 sau \u00eencre\u0163itur\u0103, sf\u00e2nt\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 defect. P\u00e2n\u0103 la \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei \u00eenaintea Tat\u0103lui.<\/p>\n

        Dac\u0103 predicatorul nu are o viziune clar\u0103 \u015fi nu \u015ftie pentru ce a fost pus de Dumnezeu \u00een acea biseric\u0103, atunci el simplu, nu va realiza nimic.<\/p>\n

        \u201eUn om f\u0103r\u0103 viziune e vizionar, dar un om cu viziune e misionar\u201d, a zis cineva.<\/p>\n

        Un om cu viziune este o persoan\u0103 care vede mai departe dec\u00eet ori\u015ficine. El se uit\u0103 mereu la rezultate. \u00cenainte de a ie\u015fi la amvon, el deja vede oamenii, poc\u0103indu-se. Viziunea este ceea ce-l \u0163ine pe predicator la locul s\u0103u. Ea este capacitatea sa de a vede a pa\u015fii realiz\u0103rii unor lucruri. Domnul nostru Isus este un exemplu perfect de predicator cu viziune. El a \u015ftiut clar ce predic\u0103 \u015fi ce dorea s\u0103 realizeze \u00een oameni prin predicarea Sa (Marcu 3:15).<\/p>\n

        \u00a0<\/strong><\/p>\n

        \u00cen\u0163elepciune \u015fi smerenie<\/strong><\/span><\/h3>\n

         <\/p>\n

        Dic\u0163ionarul Webster determin\u0103 acest cuv\u00e2nt, ca fiind \u201ecapacitatea de a te folosi la maximum de cuno\u015ftin\u0163e. Este o combina\u0163ie dintre o minte ager\u0103, capacitatea de a g\u00e2ndi analitic. \u00cen\u0163elegere.\u201d \u00cen\u0163elepciunea este ceva mai mult dec\u00e2t cuno\u015ftin\u0163e sau adunare de fapte. Ea este legat\u0103 de personalitate.<\/p>\n

        Theodore Roosevelt a zis:<\/p>\n

        \u201e99%, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ac\u0163ionezi la timpul potrivit.\u201d<\/p>\n

        D.E.Hoste scria:<\/p>\n

        \u201eDac\u0103 un om care ocup\u0103 o anumit\u0103 pozi\u0163ie social\u0103 cere de la altul ascultare, nelu\u00eend \u00een considerare mintea lui, atunci aceasta se nume\u015fte tiranie, dar pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 omul prin folosirea tactului \u015fi predispunerii; prin rug\u0103ciune, putere spiritual\u0103 \u015fi cu \u00een\u0163elepciune va influen\u0163a pe altul \u015fi-l va \u00eenv\u0103\u0163a, atunci acea persoan\u0103 datorit\u0103 cugetului s\u0103u va ajunge la schimbarea c\u0103ii sale, atunci asta cea va fi o adev\u0103rat\u0103 victorie spiritual\u0103.\u201d<\/p>\n

        Aceasta trebuie s\u0103 fie calea prin care predicatorii s\u0103 influen\u0163eze congrega\u0163iile, \u015fi nu prin folosirea ne\u00een\u0163eleapt\u0103 a tehnicilor psihologice. \u00cen\u0163elepciunea este ceea ce-l ajut\u0103 pe slujitorul Cuv\u00e2ntului s\u0103 lucreze curat. Biblia descrie clar cum se poate de determinat prezen\u0163a adev\u0103ratei \u00een\u0163elepciuni divine \u00een om:<\/p>\n

        Iacov 3:17 \u2013 \u00een\u0163elepciunea este curat\u0103, pa\u015fnic\u0103, bl\u00e2nd\u0103, u\u015for de convins, plin\u0103 de \u00eendurare, plin\u0103 de roade bune, f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire, nef\u0103\u0163arnic\u0103.<\/p>\n

        Dac\u0103 un om are aceste calit\u0103\u0163i, atunci el poate fi numit \u00een adev\u0103r \u00een\u0163elept \u015fi eficient \u00een lucrarea sa. Cuno\u015ftin\u0163a \u00eel face pe om m\u00e2ndru, fiindc\u0103 ea e \u00eenv\u0103\u0163at\u0103. Dar \u00een\u0163elepciunea \u00eel va face pe om smerit, fiindc\u0103 ea vede mai mult dec\u00e2t a fost \u00eenv\u0103\u0163at. Un om smerit mereu va depinde de Duhul lui Dumnezeu.<\/p>\n

        \u00a0<\/strong><\/p>\n

        Un stil viu de via\u0163\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n

         <\/p>\n

        C<\/strong>alitatea unui stil viu poate fi descris\u0103 prin c\u00e2teva cuvinte posibile:<\/p>\n

        Hot\u0103r\u00e2re<\/strong><\/span>: acest om nu se teme s\u0103 proclame adev\u0103rul, dac\u0103 vede p\u0103catul, infiltr\u00e2ndu-se, este gata\u00a0 ca f\u0103\u0163i\u015f s\u0103-l confrunte, acest om va fi viu la amvon, nu va ridiculariza, ci va trata boala. Nu se teme s\u0103 fie confruntat de oamenii care cheam\u0103 Numele Domnului. El va fi ca Ieremia, dup\u0103 ce a fost atins de m\u00e2na lui Dumnezeu. Lui nu-i este ru\u015fine s\u0103 proclame Adev\u0103rul, care este puterea lui Dumnezeu.<\/p>\n

        B\u0103rb\u0103\u0163ie<\/strong><\/span>: b\u0103rb\u0103\u0163ia este o calitate a duhului, care \u00eei d\u0103 hot\u0103r\u00e2rii aripi. Un om decis, dar care nu are b\u0103rb\u0103\u0163ie, nu realizeaz\u0103 nimic. El va fi cel ce va face valuri, dar sigur nu va avea \u00eendr\u0103zneal\u0103 s\u0103 mearg\u0103 pe ape. Un exemplu biblic de b\u0103rb\u0103\u0163ie \u00eel g\u0103sim \u00een apostolul Petru, care dup\u0103 ce a realizat c\u0103 Cel ce era pe ape e Isus, a mers la El\u00a0 (Matei 14:27-30). Petru a fost cel ce a \u00eendr\u0103znit s\u0103 enun\u0163e faptul c\u0103 Isus este Fiul lui Dumnezeu, din cauz\u0103 c\u0103 avea convingerea (Ioan 6:67-70). El a fost cel ce din convingere a \u00eendr\u0103znit s\u0103-l opreasc\u0103 pe Isus de la moarte – Matei 16:23. El a \u00eendr\u0103znit s\u0103 zic\u0103 c\u0103 e gata s\u0103 moar\u0103 pentru Isus \u2013 Ioan 13:36-38. \u00cendr\u0103zneala sa i-a uimit pe to\u0163i iudeii\u00a0 (Fapte 4:13).<\/p>\n

        Un exemplu este Martin Luther, care a zis:<\/p>\n

        De la mine pute\u0163i a\u015ftepta altceva dec\u00e2t fric\u0103 \u015fi apostazie. Eu nu-mi voi lua cuvintele \u00eenapoi.<\/em><\/p>\n

        \u00cendr\u0103zneala demonstreaz\u0103 preg\u0103tire lini\u015ftit\u0103 de a \u00eent\u00e2lni situa\u0163ii dificile \u015fi, \u00een pofida lor, s\u0103 iei hot\u0103r\u00e2ri ferme. \u00cen timpuri de criz\u0103 oamenii a\u015fteapt\u0103 ca predicatorii s\u0103 fie cei ce dau directive clare, ce vin dintr-o lini\u015fte \u015fi echilibru interior.<\/p>\n

        Umor<\/strong><\/span>: convingerile f\u0103r\u0103 b\u0103rb\u0103\u0163ie sunt ca barca f\u0103r\u0103 v\u00e2sle, dar convingerile \u015fi b\u0103rb\u0103\u0163ia f\u0103r\u0103 umor sunt ca o corabie f\u0103r\u0103 p\u00e2nze \u015fi f\u0103r\u0103 un curent ajut\u0103tor. Umorul ajut\u0103 ca \u00een timpuri de criz\u0103, predicatorul s\u0103 poat\u0103 ridica spiritul oamenilor. Convingerile pot fi puternice \u015fi exprimate cu mare b\u0103rb\u0103\u0163ie, dar f\u0103r\u0103 ingrendientul umorului publicul secolului XXI nu le va putea agrea. Un umor s\u0103n\u0103tos inspir\u0103, ridic\u0103, d\u0103 av\u00e2nt. Umorul poate fi \u015fi un moment de pauz\u0103, de relaxare, sau o cale de a rec\u0103p\u0103ta auditoriul pentru mesajul divin.<\/p>\n

        Agnes Stikeld afirma: \u201eTerenul binefacerii este umorul, aceasta este ceea de ce putem noi fi cel mai pu\u0163in lini\u015fti\u0163i.\u201d<\/p>\n

        C.H.Spurgeon a fost criticat pentru folosirea umorului \u00een predici.<\/p>\n

        \u201eEste un p\u0103cat s\u0103-i faci pe oameni s\u0103 adoarm\u0103, ascult\u00e2nd Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu dec\u00e2t s\u0103-i faci s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 pu\u0163in \u00een timpul predicii.\u201d Un predicator ar trebui s\u0103 aib\u0103 un spirit umoristic echilibrat. O inim\u0103 plin\u0103, umplut\u0103 de un singur sentiment \u00eel face pe predicator predicator.<\/p>\n

          \n
        1. Tillih \u201eNu este mai bine s\u0103 ai m\u0103rturia ridurilor \u00een urma z\u00e2betului dec\u00e2t riduri \u00een urma \u00eengrijor\u0103rilor? Oare a z\u00e2mbi este lumesc?\u201d<\/li>\n<\/ol>\n

          \u201eNoi am permis bisericii s\u0103 piard\u0103 mult din ce este frumos. Este un lucru r\u0103u dac\u0103 biserica exclude z\u00e2mbetul din r\u00e2ndurile sale \u015fi, determin\u00e2ndu-i locul \u00een cabane, cluburi de noapte.\u201d<\/p>\n

          Un bun predicator se folose\u015fte de umor ca de un bun ingredient \u015fi un element stimulator. Chiar atunci c\u00e2nd ascult\u0103torii vor \u00eencepe s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 el va regla ca acest lucru s\u0103 nu se fac\u0103 asupra lucrurilor sfinte. El deodat\u0103 se va re\u00eentoarce la tem\u0103. \u015ei umorul s\u0103u nu trece \u00een frivolitate sau batjocur\u0103. Un test bun al umorului este dac\u0103 el ne conduce sau noi \u00eel m\u00e2nuim.<\/p>\n

          Un predicator cu sim\u0163 al umorului va recunoa\u015fte bine unde este locul acestui umor.<\/p>\n

          Fiindc\u0103 omul este crea\u0163ia lui Dumnezeu, dup\u0103 asem\u0103narea Sa, atunci capacitatea umoristic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 este o abilitate pus\u0103 de Dumnezeu \u00een noi. Dar este o aptitudine ce trebuie s\u0103 fie bine controlat\u0103.<\/p>\n

          Duhul Inspira\u0163ional:<\/span> <\/strong>\u201eEl reprezint\u0103 dou\u0103 aptitudini contrare, ca fiind indicatoare ale scopului \u015fi ale motiva\u0163iei care stau \u00eenapoia predic\u0103rii tale.\u201d<\/p>\n

          Acest spirit vine \u00een predic\u0103 printr-o informa\u0163ie tare, va aborda aspecte col\u0163uroase,\u00a0 dificile, palpitante. Va ataca probleme \u00een mod r\u0103zboinic, va face alpinism, acroba\u0163ie \u015fi alpinaj acrobatic. Va avea o introducere culminant\u0103 \u015fi va rupe gura la to\u0163i. Dar el o face pentru c\u0103 a sim\u0163it neacceptare din partea altora, ori au descoperit \u00een amvon o pist\u0103 de decolare. Dar cei ce se \u00eenfrupt\u0103 din lucrurile \u00eenchinate Domnului, \u00een folosul personal, comit p\u0103catul lui Acan. Ei jefuiesc pe Domnul. Unii sunt arunca\u0163i \u00een capcana genului senza\u0163ional din fire (Galateni 1:10). Predicatorul e omul chemat s\u0103 lucreze \u00eenainte de a sta la amvon.<\/p>\n

          \u00a0<\/strong><\/p>\n

          Conceptul ortodox cu privire la acest subiect<\/strong><\/span><\/h3>\n

          \u00a0<\/strong><\/p>\n

          Condi\u0163iile \u015fi calit\u0103\u0163ile necesare p\u0103storului de suflete<\/strong><\/span><\/p>\n

          F<\/strong>aptul c\u0103 ierarhia sau clerul ocup\u0103 un loc distinct \u00een Biseric\u0103 \u00eel vom vedea dup\u0103 condi\u0163iile \u015fi calit\u0103\u0163ile deosebite, pe care trebuie s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 preo\u0163ii, spre deosebire de ceilal\u0163i membri ai Bisericii, pentru a fi p\u0103stori de suflete. Rolul important al clericilor \u00een via\u0163a bisericeasc\u0103 este condi\u0163ionat de \u00eendeplinirea unor obliga\u0163iuni speciale care au fost formulate \u00eenc\u0103 din timpul Sfin\u0163ilor Apostoli, pentru c\u0103 apostolul Pavel spune: \u201eVrednic de crezare este cuv\u00e2ntul: de pofte\u015fte cineva episcopie, bun lucru dore\u015fte. Se cuvine dar, ca episcopul s\u0103 fie f\u0103r\u0103 prihan\u0103, b\u0103rbat al unei singure femei, veghetor, \u00een\u0163elept, cuviincios, iubitor de str\u0103ini, destoinic s\u0103 \u00eenve\u0163e pe al\u0163ii. S\u0103 nu fie b\u0103utor de vin, nedeprins s\u0103 bat\u0103, neagonisitor de c\u00e2\u015ftig ur\u00e2t, ci bl\u00e2nd, pa\u015fnic, neiubitor de argint.\u201d (1Tim.3:1-13). Iar canoanele \u015fi Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au stabilit am\u0103nun\u0163it condi\u0163iile \u015fi calit\u0103\u0163ile necesare p\u0103storului de suflete. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur spune: \u201eP\u0103storul care pierde oile sau pentru c\u0103 i le-au r\u0103pit lupii, sau pentru c\u0103 i le-au furat ho\u0163ii, ori pentru c\u0103 a dat o boal\u0103 \u00een ele, ori pentru c\u0103 a venit peste ele o alt\u0103 nevoie, poate fi iertat de st\u0103p\u00e2nul turmei; iar dac\u0103-i cere socoteal\u0103, paguba se m\u0103rgine\u015fte la bani. Dar omul c\u0103ruia i s-a \u00eencredin\u0163at turma cea cuv\u00e2nt\u0103toare a lui Hristos, sufer\u0103 mai \u00eent\u00e2i nu paguba de bani, ci paguba propriului lui suflet.\u201d Pe c\u00e2t de mare este deosebirea dintre fiin\u0163ele necuv\u00e2nt\u0103toare \u015fi oamenii, tot at\u00e2t de mare s\u0103 fie deosebirea dintre p\u0103stor \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi. \u201eS\u0103 fie pu\u015fi \u00een aceast\u0103 slujb\u0103 \u00eenalt\u0103 numai b\u0103rba\u0163ii aceia care \u00eentrec cu mult pe to\u0163i ceilal\u0163i oameni, \u00een virtutea sufletului, pe c\u00e2t era mai \u00eenalt Saul dec\u00e2t iudeii \u00een \u00een\u0103l\u0163imea trupului.\u201d Tr\u0103im, incontestabil, o realitate nou\u0103 \u00een via\u0163a oamenilor. Biserica trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 schimb\u0103rile sociale, economice \u015fi politice care se petrec \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een lume. Puterea\u00a0 sfin\u0163itoare \u015fi mesajul m\u00e2ntuitor al Evangheliei nu mai pot fi justificate numai prin trecutul lor. Cre\u015ftinismul vorbe\u015fte mereu de \u201eomul nou\u201d, de \u201ef\u0103ptura nou\u0103\u201d, \u00eenc\u00e2t preo\u0163imea de azi nu poate refuza condi\u0163iile necesare p\u0103storului de suflete.<\/p>\n

          \u201ePrima \u015fi cea mai important\u0103 condi\u0163ie pentru a fi cu adev\u0103rat un p\u0103stor de suflete este voca\u0163ia<\/em>. F\u0103r\u0103 de voca\u0163ie clericul \u00een nici un caz nu poate fi \u201ep\u0103stor\u201d, ci doar un \u201en\u0103imit\u201d. Prin voca\u0163ie se \u00een\u0163elege o chemare, o tragere de inim\u0103 spre o lucrare sau o \u00eendeletnicire, \u00een cazul nostru\u00a0 tragere de inim\u0103 spre o slujire preo\u0163easc\u0103. Lipsa chem\u0103rii nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 prin nimic \u015fi ea indic\u0103 totala nevrednicie a cuiva pentru slujirea Bisericii \u00een calitate de preot. Chemarea principal\u0103 a preotului este cea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor. Prin aceasta el duce peste veacuri \u015fi \u00een toate locurile, \u00een sufletele credincio\u015filor, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu l\u0103sat mo\u015ftenire. Nu exist\u0103 slujire adus\u0103 lui Dumnezeu \u015fi nici m\u00e2ntuire a sufletului f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103., din aceast\u0103 cauz\u0103 rolul principal al propov\u0103duirii Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu const\u0103 \u00een chemarea la credin\u0163\u0103. Na\u015fterea credin\u0163ei prin intermediul Cuv\u00e2ntului propov\u0103duit o afirm\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Pavel, care scrie romanilor: \u201eCredin\u0163a vine din auzire, iar auzirea prin cuv\u00e2ntul lui Hristos.\u201d(Rom. 10,17). Cuv\u00e2ntul a fost totdeauna considerat mijlocul de conducere a credincio\u015filor la Sf\u00e2ntul Potir. Adev\u0103ratul p\u0103stor de suflete trebuie s\u0103 fie un propov\u0103duitor al Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, c\u0103ci dac\u0103 nu va \u00eenv\u0103\u0163a, nu va avea nici ce sfin\u0163i. Datori sunt preo\u0163ii tineri ca s\u0103-\u015fi scrie cuv\u00e2nt\u0103rile cel pu\u0163in o perioad\u0103 de 5 ani \u015fi \u00een felul acesta s\u0103 transmit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Evangheliei. Preotul este dator s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 necontenit: predicatorul lipsit de hran\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din citirea zilnic\u0103 a Sfintei Scripturi moare duhovnice\u015fte. Dup\u0103 cum bine este cunoscut, succesul activit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103tore\u015fti decurge din cunoa\u015fterea aprofundat\u0103 a Sfintei Scripturi, a Sfintei Tradi\u0163ii, a \u00cenv\u0103\u0163\u0103turii de credin\u0163\u0103, cunoa\u015fterea realit\u0103\u0163ilor vie\u0163ii \u015fi cur\u0103\u0163enia vie\u0163ii preotului. O calitate binevenit\u0103 pentru un preot care \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe al\u0163ii este prestan\u0163\u0103 fizic\u0103 \u015fi vestimentar\u0103, aceasta cer\u00e2nd o educa\u0163ie a mi\u015fc\u0103rilor corporale. Sf\u00e2ntul Ambrozie pune mare accent pe prestan\u0163a fizic\u0103. Gesturile preotului trebuie s\u0103 fie calculate, mersul demn, lini\u015ftit, ve\u015fmintele curate, \u00eembr\u0103c\u0103mintea demn\u0103 de misiunea pe care o are \u00een mijlocul credincio\u015filor. Pe l\u00e2ng\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele teologice speciale pe care trebuie s\u0103 le posede, trebuie s\u0103 aib\u0103 \u015fi o educa\u0163ie religios-moral\u0103 corespunz\u0103toare acestui scop. Tr\u0103irea religioas\u0103 a preotului nu trebuie neglijat\u0103 pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 aceasta orice preg\u0103tire \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi religioas\u0103 nu ar avea valoare pentru misiunea lui preo\u0163easc\u0103. \u00cen acest sens, via\u0163a familial\u0103 a preotului trebuie s\u0103 fie irepro\u015fabil\u0103. Cu privire la via\u0163a casnic\u0103, chiar Sfin\u0163ii Apostoli au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 trebuie privi\u0163i ca vrednici slujitori numai aceia, a c\u0103ror purtare \u00een via\u0163a casnic\u0103 este exemplar\u0103. Av\u00e2nd o via\u0163\u0103 l\u0103untric\u0103 bogat\u0103, hr\u0103nit\u0103 prin rug\u0103ciune \u015fi o via\u0163\u0103 familial\u0103 \u00eencununat\u0103 de virtu\u0163i, preotul zilelor noastre este chemat s\u0103 se apropie de altar \u015fi s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 dumnezeie\u015ftile slujbe cu toat\u0103 evlavia, demnitatea \u015fi sfin\u0163enia, exercit\u00e2nd aceast\u0103 putere d\u0103ruit\u0103 la hirotonirea \u00eentru preot, aceea de \u201esfin\u0163itor\u201d al vie\u0163ii cre\u015ftinilor. Comportarea preotului \u00een biseric\u0103 \u015fi \u00een decursul serviciilor divine este de o importa\u0163\u0103 cov\u0103r\u015fitoare. \u0162inuta fizic\u0103 \u015fi vestimentar\u0103, starea od\u0103jdiilor, a vaselor sfinte, a c\u0103r\u0163ilor biserice\u015fti, solemnitatea mi\u015fc\u0103rilor sunt tot at\u00e2tea mijloace prin care se poate influen\u0163a sufletul credincio\u015filor. Se pot \u00eenc\u0103lzi cei ce sunt reci \u015fi se poate determina deschiderea sufletului la cei care p\u00e2n\u0103 acum au fost fereca\u0163i de lan\u0163ul indiferen\u0163ismului religios, de aceea, trebuie s\u0103 comunic\u0103m credincio\u015filor darurile cerului cu mijloacele \u015fi elementele cele mai accesibile. Pastorul de suflete, ca slujitor al celor sfinte, trebuie s\u0103 fie: curat \u00een g\u00e2nduri; exemplu \u00een purtare; prudent \u00een t\u0103cere; echilibrat \u00een vorbire; prieten smerit cu f\u0103c\u0103torii de bine; s\u0103 fie mai apropiat de fiecare, prin iubire; s\u0103 fie mai presus dec\u00e2t al\u0163ii, prin rug\u0103ciune.<\/p>\n

           <\/p>\n

          CONCLU<\/strong>ZIE<\/strong><\/span><\/h3>\n

           <\/p>\n

          \u00ce<\/strong>n concluzie, analiz\u00e2nd condi\u0163iile \u015fi calit\u0103\u0163ile necesare pastorului de suflete, se poate face un cod al preotului, potrivit calit\u0103\u0163ii sale de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, sfin\u0163itor \u015fi conduc\u0103tor, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n

          Preotul 1) s\u0103 nu se poarte necuviincios fa\u0163\u0103 de casa lui Dumnezeu (Biserica) \u015fi fa\u0163\u0103 de cele sfinte; 2) s\u0103 nu dest\u0103inuie secretul m\u0103rturisirii; 3) s\u0103 nu fie be\u0163iv; 4) s\u0103 nu comit\u0103 adulter; 5) s\u0103 nu fie rec\u0103s\u0103torit; 6) s\u0103 nu se ocupe cu afaceri potrivnice chem\u0103rii preo\u0163iei; 7) s\u0103 nu fie b\u0103t\u0103u\u015f; 8) s\u0103 nu participe la jocuri de noroc; 9) s\u0103 nu aduc\u0103 inova\u0163ii \u00een cult; 10) s\u0103 nu oficieze sfintele slujbe \u00een afara parohiei lui, f\u0103r\u0103 aprobarea forurilor \u00een drept; 11) s\u0103 nu impun\u0103 cu sila plata pentru orice slujb\u0103 religioas\u0103; 12) s\u0103 nu poarte \u00eembr\u0103c\u0103minte indecent\u0103; 13)s\u0103 nu administreze incorect bunurile biserice\u015fti, \u00eensu\u015findu-\u015fi bunuri materiale (bani) care nu i se cuvin; 14) s\u0103 nu p\u0103r\u0103seasc\u0103 parohia f\u0103r\u0103 aprobarea episcopului.<\/p>\n

          P\u0103storul de sulfete trebuie: 1) s\u0103 fie curat \u00een g\u00e2nduri; 2) s\u0103 fie totdeauna de o purtare pilduitoare; 3) s\u0103 fie discret, t\u0103cut \u015fi echilibrat \u00een vorbire; 4) s\u0103 \u015ftie s\u0103 se roage; 5) s\u0103 poarte de grij\u0103 celor sfinte; 6) s\u0103 fie ascult\u0103tor fa\u0163\u0103 de episcopul s\u0103u; 7) s\u0103 fie cinstit \u015fi corect \u00een administrarea averii biserice\u015fti; 8) s\u0103 conlucreze cu membrii Consiliului Parohial \u015fi al Comitetului bisericesc\u201d.<\/p>\n

          Urm\u00e2nd pilda p\u0103storilor buni care merg c\u00e2nd trebuie \u00een fruntea turmei pe c\u0103r\u0103ri de munte, dar mai adeseori \u00een mijlocul ei \u015fi se g\u00e2ndesc la hrana ei, p\u0103storul de suflete \u00ee\u015fi va g\u0103si totdeauna locul util \u015fi c\u0103l\u0103uzitor \u00een mijlocul credincio\u015filor s\u0103i \u015fi al societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103ie\u015fte.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

          Preg\u0103tirea prealabil\u0103 a vorbitorului   De vreme ce Dumnezeu trebuie s\u0103 fie sursa mesajului, cel ce \u00eel ofer\u0103 trebuie s\u0103 se afle la r\u00e2ndul lui \u00eentr-o comuniune intim\u0103 cu Dumnezeu. Aceasta este singura modalitate prin care mesajul poate avea cea mai mare claritate \u015fi putere. Urm\u0103toarele domenii sunt cele ce-l calific\u0103 (\u00eendrept\u0103\u0163esc) pe om s\u0103 […]<\/p>","protected":false},"author":46,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[37],"post-author":[84],"class_list":["post-2843","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-homiletics","tag-ro","post-author-oleg-reutchi"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2843","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/46"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2843"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2843\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3548,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2843\/revisions\/3548"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2843"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2843"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2843"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2843"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}