{"id":2782,"date":"2008-11-05T14:59:45","date_gmt":"2008-11-05T14:59:45","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2782"},"modified":"2024-06-06T10:23:01","modified_gmt":"2024-06-06T10:23:01","slug":"relatia-dintre-cele-doua-naturi-al-domnului-isus-hristos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/relatia-dintre-cele-doua-naturi-al-domnului-isus-hristos\/","title":{"rendered":"Rela\u0163ia dintre cele dou\u0103 naturi al domnului Isus Hristos"},"content":{"rendered":"

\u00ceNTRODUCERE<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

R<\/strong>ela\u0163ia dintre cele dou\u0103 naturi ale persoanei Domnului Isus a f\u0103cut obiectul discu\u0163iilor mai multor Concilii ecumenice. Cu prec\u0103dere tema dat\u0103 a fost abordat\u0103 la al IV-lea Conciliu Ecumenic, care \u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea la Calcedon \u00een anul 541. Participan\u0163ii conciliului s-au \u00eentrunit pentru a rezolva criza monofizit\u0103 lansat\u0103 de Eutih. Aceasta propov\u0103duia c\u0103 Hristos a avut doar o singur\u0103 natur\u0103 \u2013cea divin\u0103. Dup\u0103 lungi dezbateri, conciliatorii au definit doctrina celor dou\u0103 naturi.<\/p>\n

,,Noi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi m\u0103rturisim cu to\u0163ii pe Unul \u015fi acela\u015fi Fiu, pe Domnul nostru Isus Hristos, des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een dumnezeire \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een umanitate, Dumnezeu adev\u0103rat \u015fi Om adev\u0103rat, av\u00e2nd suflet ra\u015fional \u015fi trup, de-o fiin\u0163\u0103 cu noi dup\u0103 umanitate, fiind \u00centru toate asemenea nou\u0103,afarp de p\u0103cat.\u201d<\/p>\n

De fapt, declara\u0163ia de credin\u0163\u0103 adoptat\u0103 a fost rodul scrierilor p\u0103rin\u0163ilor apostolici, ale apologe\u0163ilor \u015fi ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor Bisericii, care s-au confruntat cu diverse erezii, legate mai mult sau mai pu\u0163in de cele dou\u0103 naturi ale lui Hristos.<\/p>\n

A\u015fa cum afirm\u0103 profesorul Coman, doctrina cristologic\u0103 este \u201ecentrul teologiei\u201d. [COMAN, 7] To\u0163i teologii antici au abordat acest subiect, relev\u00eend importan\u0163a lui. Pentru cre\u015ftinul evanghelic tema prezint\u0103 un interes la fel de mare ca \u015fi-a a teologilor primelor secole.<\/p>\n

Cele dou\u0103 naturi: cea divin\u0103 \u015fi cea uman\u0103, unite \u00eentr-o singur\u0103 persoan\u0103, nu sunt doar simple \u201eteorii\u201d istorice, ci sunt adev\u0103ruri prezentate \u00een Sf\u00eenta Scriptur\u0103. Biblia afirm\u0103 deopotriv\u0103 at\u00eet divinitatea, c\u00eet \u015fi umanitatea lui Hristos. Profe\u0163iile\u00a0 Vechiului Testament, relat\u0103rile Evangheliilor \u015fi epistolele apostolice indic\u0103 f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 spre cel care a fost singurul ce a putut\u00a0 s\u0103 aib\u0103 cele dou\u0103 naturi \u2013 Domnul Isus. Vorbind \u00een termeni matematici, El a fost 100%- Dumnezeu \u015fi 100%-Om.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong>Divinitatea lui Isus<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u201eI<\/strong>sus Hristos este Domnul\u201d. Acesta era crezul primilor cre\u015ftini. Atunci c\u00eend erau obliga\u0163i s\u0103 recunoasc\u0103 autoritatea Cezarului, ei trebuiau s\u0103 rosteasc\u0103 afirma\u0163ia: \u201e Cezar este domnul!\u201d. Prin aceasta ar fi trebuit s\u0103 recunoasc\u0103 \u201edivinitatea\u201d acestuia, trimisul zeilor pe p\u0103m\u00eent. Prin acest crez simplu, pe care-l rosteau \u015fi pentru care erau gata s\u0103 moar\u0103, cre\u015ftinii recuno\u015fteau \u015fi declarau public c\u0103 Isus Hristos este de natur\u0103 divin\u0103.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Termenul pentru \u201cdomn\u201d este kurios<\/em>, venind din traducerea LXX a lui Iahve \u015fi Adonai [ERICKSON, 263]. \u201cDomnul\u201d \u00eei este atribuit lui Isus \u00een Luca 2:11, Ioan 20:28, Faptele Apostolilor 10:36, 1Corinteni 2:8, Filipeni 2:11, Iacov 2:1, Apocalipsa 19:16. Toate aceste texte sunt argumentate \u00een favoarea divinit\u0103\u0163ii lui Isus.<\/p>\n

Dovad\u0103 a dumnezeirii Domnului Isus sunt \u015fi afirma\u0163iile f\u0103cute despre Sine a M\u00eentuitorului.De\u015fi El n-a afirmat niciodat\u0103 direct \u201cEu sunt Dumnezeu\u201d [ERICKSON, 256], \u00eentreaga \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 a Lui, a\u015fa cum afirm\u0103 Boice, este o revendicare a divinit\u0103\u0163ii Lui [BOICE, 258].<\/p>\n

Acuza\u0163ia care I s-a adus la sf\u00eer\u015fitul vie\u0163ii a fost c\u0103 s-a f\u0103cut pe Sine Fiul lui Dumnezeu (Ioan 19:7), afirma\u0163ie care declar\u0103 identitatea divin\u0103 a lui Isus. Ceea ce i-a intrigat pe iudei a fost c\u0103 El s-a considerat deopotriv\u0103 cu Dumnezeu. \u00cen una din ocazii Domnul Isus a afirmat c\u0103 El este \u00eenainte de Avraam, folosind acelea\u015fi cuvinte \u201eEu sunt\u201d, nume prin\u00a0 care s-a descoperit Dumnezeu lui Moise \u00een pustia Madianului. In acest mod El sus\u0163inea deschis c\u0103 este Dumnezeu.<\/p>\n

Pentru evrei, a te considera deopotriv\u0103 cu Dumnezeu \u00eensemna blasfemie. Mai apar multe alte expresii \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan care denot\u0103 c\u0103 Isus este: apa vie\u0163ii, p\u00eeinea vie\u0163ii, lumina lumii, p\u0103storul cel bun, vi\u0163a. Toate acestea au semnifica\u0163ie doar al\u0103turi de expresia \u201eEu sunt\u201d, cu trimitere la cineva care este Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen predica de pe munte Domnul Isus, dac\u0103 ar fi fost un profet, El ar fi spus: \u201cA\u015fa vorbe\u015fte Domnul\u201d, \u00eens\u0103 El roste\u015fte simplu: \u201cS-a spus…, dar Eu v\u0103 spun\u201d cu aceeia\u015fi autoritate direct\u0103 pe care o avea asupra Legii. De asemenea, rela\u0163ia neobi\u015fnuit\u0103 pe care o avea cu Tat\u0103l, prin faptul c\u0103 El a spus: \u201cSunt una cu El \u201d(Ioan 10:30), sau \u201eCine L-a v\u0103zut pe El L-a v\u0103zut pe Tat\u0103l\u201d sus\u0163ine natura divin\u0103 a Lui. De obicei, evreii nu-L numeau \u00een mod direct pe Dumnezeu, Tat\u0103 [BOICE, 259].<\/p>\n

Evanghelistul Ioan \u00een prologul Evangheliei sale afirma preexisten\u0163a Domnului Isus. A\u015fa cum observ\u0103 St\u0103niloae, Isus Hristos, fiind Dumnezeu, a existat \u00eenainte de \u00eentrupare, din vecii [St\u0103niloae, 26]. Pe l\u00eeng\u0103 acestea Domnul Isus \u015ei-a atribuit \u015fi unele prerogative divine. El a acordat iertare (Marcu 2:5), a sus\u0163inut c\u0103 va judeca lumea (Matei 25:31-46). Na\u015fterea (conceperea) Lui \u00een chip miraculos, \u00eenvierea din mor\u0163i \u015fi \u00een\u0103l\u0163area Sa sunt dovezi de net\u0103g\u0103duit ale divinit\u0103\u0163ii Sale. La treizeci de ani dup\u0103 \u00een\u0103l\u0163area lui Isus, apostolul Pavel afirm\u0103 divinitatea Domnului \u00een pasaje ca: 2 Corinteni 2:9, Galateni 4:4-5, Coloseni 1:19.<\/p>\n

Unul dintre textele pauline care descriu direct dumnezeirea cristic\u0103 este\u00a0 textul din Filipeni 2:5-11, \u00een care autorul relateaz\u0103 c\u0103 Isus a renun\u0163at la gloria\u00a0 cereasc\u0103 \u015fi a devenit Om , Anselm de Conterbury scrie c\u0103 El era singurul care putea s\u0103 isp\u0103\u015feasc\u0103 vina omului, \u00een timp ce numai omul era dator s-o fac\u0103, dar numai Dumnezeu Omul, Isus Hristos a putut realiza m\u00eentuirea [STOTT, 116].<\/p>\n

 <\/p>\n

Umanitatea lui Isus<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

A<\/strong>postolul Pavel scrie \u00een Galateni 4:4 c\u0103 Isus s-a n\u0103scut din femeie. Fapt care relev\u0103 umanitatea lui Hristos. Problema umanit\u0103\u0163ii ca \u015fi cea a divinit\u0103\u0163ii are implica\u0163ii soteorologice, dac\u0103 Isus n-ar fi om adev\u0103rat,nu ar fi fost posibil\u0103 m\u00eentuirea, deoarece omul era dator s\u0103-\u015fi isp\u0103\u015feasc\u0103 p\u0103catul, cum observ\u0103\u00a0 Anselm [STOTT, 264].<\/p>\n

Ereziile care au negat umanitatea lui Hristos s-au inspirat din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura gnostic\u0103 ce afirm\u0103 c\u0103 spiritul este bun \u015fi materia este rea , prin urmare nu putea s\u0103 se \u00eentrupeze Dumnezeu, care-I spirit, \u00eentr-un lucru r\u0103u. \u00cencerc\u00eend s\u0103 explice umanitatea lui Isus, ei au spus c\u0103 El nu a fost dec\u00eet o apari\u0163ie (dochetismul) – trup aparent.<\/p>\n

Printre titlurile Sale, M\u00eentuitorul a purtat \u015fi titlul \u2013 Fiul Omului. Relat\u0103rile vie\u0163ii sale afirm\u0103 c\u0103 de\u015fi concep\u0163ia Sa a fost supranatural\u0103, dovedind mai mult divinitatea, na\u015fterea, dezvoltarea fizic\u0103, caracteristicile oric\u0103rui om au dezv\u0103luit natura Sa uman\u0103. A fost supus legilor fizice \u2013 a fl\u0103m\u00eenzit (Matei 4:2), a \u00eensetat (Ioan 19:28), a obosit (Ioan 4:6), a dormit (Luca 8:23), a iubit (Ioan 13:23), a comp\u0103timit (Matei 9:23), a pl\u00eens (Ioan 11:35), a suferit, a murit ca orice om [STOTT, 281-282]. De asemenea, a purtat nume omene\u015fti [THIESSEN, 251].<\/p>\n

Ioan descrie umanitatea \u00een termeni palpabili: \u201eCe am v\u0103zut cu ochii no\u015ftri, ce am privit \u015fi ce am pip\u0103it…aceea v\u0103 vestim\u201d. Sim\u0163ul tactil era cel mai de \u00eencredere dintre toate\u00a0 sim\u0163urile .<\/p>\n

Dac\u0103 Ioan \u00ee\u015fi \u00eencepe Evanghelia cu relatarea preexisten\u0163ei lui Isus, Matei \u00eencepe cu dovedirea istoricit\u0103\u0163ii (umanit\u0103\u0163ii). El, \u00eentr-adev\u0103r \u015fi a avut ca orice alt om din lume.<\/p>\n

Un gnostic al secolului al XX-lea afirma: \u201eCred tot ceea ce afirm\u0103 Crezul cu excep\u0163ia expresiei \u2018El a suferit sub Pon\u0163iu Pilat\u2019\u201d [MONTGOMERY, 5]. \u00centregul mesaj al Evangheliilor are de-a face cu persoana istoric\u0103 a Domnului Isus. Indiferent de criticile aduse umanit\u0103\u0163ii Lui, faptul c\u0103 El a tr\u0103it \u00eentr-o anumit\u0103 epoc\u0103 din timp \u015fi \u00eentr-o anumit\u0103 zon\u0103 geografic\u0103 nu poate fi contestat. Evenimentele istorice nu pot fi negate, ele trebuie acceptate a\u015fa cum a fost.<\/p>\n

 <\/p>\n

iii. Unitatea persoanei lui Isus<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

S<\/strong>criind despre acest subiect, Thiessen afirm\u0103 c\u0103 unirea dintre cele dou\u0103 naturi este \u201cun mister profund\u201d [MONTGOMERY, 255]. Al\u0103turi de doctrina trinit\u0103\u0163ii \u015fi de cea a suveranit\u0103\u0163ii \u015fi a predestin\u0103rii divine, aceast\u0103 tem\u0103 este una dintre cele mai dificile teme ale Bibliei.<\/p>\n

O caracteristic\u0103 a sectelor actuale este c\u0103 ele resping ceea ce nu \u00een\u0163eleg ra\u0163ional. A\u015fa se explic\u0103 c\u0103 a\u015fa-zi\u015fii \u201cmartorii ai lui Ehova\u201d nu cred \u00een dubla natur\u0103 a lui Hristos, resping\u00eendu-I divinitatea. Chiar dac\u0103 sunt pu\u0163ine date biblice care s\u0103 explice subiectul, totu\u015fi se pot observa c\u00eeteva texte: Ioan 1:14. (Cuv\u00eentul ve\u015fnic s-a \u00eentrupat), Galateni 4:5 (Fiul Ve\u015fnic \u2013 n\u0103scut din femeie), 1Ioan 2:1-2 (Mijlocitor).<\/p>\n

Spre deosebire de gnosticism \u015fi manehism, care prezint\u0103 o dualitate ve\u015fnic\u0103 \u00eentre Dumnezeu \u015fi om, cre\u015ftinismul prezint\u0103 armonia dintre Creator \u015fi creatur\u0103 \u00een persoana Domnului Isus. \u00centodeauna Dumnezeu vorbe\u015fte despre Sine la singular [MONTGOMERY, 300], demonstr\u00eend unitatea persoanei Sale.<\/p>\n

Isus Hristos, \u201cDumnezeu din Dumnezeu\u201d, \u00eentrunind cele dou\u0103 naturi \u00een Sine, a demonstrat ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii om \u00eentr-o lume a suferin\u0163ei, fiind supus condi\u0163iei umane. Astfel, Dumnezeu poate s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 suferin\u0163a \u015fi durerea, \u015fi poate s\u0103 ajute omul neputincios. A venit s\u0103 fie om adev\u0103rat ca s\u0103 dea un exemplu de tr\u0103ire divin\u0103, \u00eens\u0103 \u00eentruparea lui Dumnezeu \u00ee\u015fi are cea mai mare valoare atunci c\u00eend a realizat m\u00eentuirea, isp\u0103\u015find p\u0103catul prin moartea pe cruce.<\/p>\n

Au existat mai multe teorii care au \u00eencercat s\u0103 explice dubla natur\u0103 cristic\u0103. Multe dintre ele au dat na\u015ftere la mari erezii care au fost condamnate la Conciliile Ecumenice. De exemplu, Apolinarie \u00eencearc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 o solu\u0163ie, afirm\u00eend c\u0103 Hristos a avut trup uman f\u0103r\u0103 suflet, acesta fiind \u00eenlocuit de divinitate, adic\u0103 de Logosul divin, apoi Nestorie a sugerat c\u0103 \u00een Hristos au existat dou\u0103 persoane \u2013 una uman\u0103 \u015fi alta divin\u0103, dup\u0103 care Eutih a afirmat c\u0103 Hristos a avut doar o singur\u0103 natur\u0103, cea divin\u0103. Mai t\u00eerziu monoteli\u0163ii au sus\u0163inut c\u0103 Hristos, chiar dac\u0103 avea dou\u0103 naturi, a avut o singur\u0103 voin\u0163\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Concluzii<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

C<\/strong>hiar dac\u0103 este o mare tain\u0103 natura dubl\u0103 a lui Hristos, ea \u00eenseamn\u0103 pentru cre\u015ftin demonstrarea dragostei jertfitoare \u015fi a m\u00eeniei drepte a lui Dumnezeu. Pentru p\u0103catul s\u0103u, omul era dator, s\u0103 \u015fi-l isp\u0103\u015feasc\u0103, \u00eens\u0103 nu era \u00een stare. Dumnezeu, \u00eens\u0103, nu era dator, dar putea s-o fac\u0103. \u00cen persoana lui Isus a fost posibil\u0103 realizarea m\u00eentuirii, astfel, omul care era dator \u015fi Dumnezeu care a fost \u00een stare s-au contopit pentru des\u0103v\u00eer\u015firea isp\u0103\u015firii. Pentru orice credincios, exist\u0103 o teologie corect\u0103, Crezul, rostit la Niceea \u00een anul 325, ce este viabil \u015fi ast\u0103zi:<\/p>\n

\u201c(Cred) … \u015fi \u00eentru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul \u2013 N\u0103scut, Care din Tat\u0103l S-a n\u0103scut mai \u00eenainte de to\u0163i vecii: Lumin\u0103 din Lumin\u0103, Dumnezeu adev\u0103rat din Dumnezeu adev\u0103rat, n\u0103scut, iar nu f\u0103cut, Cel de o fiin\u0163\u0103 cu Tat\u0103l, prin care toate s-au f\u0103cut. Care pentru noi oamenii \u015fi pentrua noastr\u0103 m\u00eentuire, S-a pogor\u00eet din ceruri \u015fi S-a \u00eentrupat de la Duhul Sf\u00eent \u015fi din Fecioara Maria \u015fi S-a f\u0103cut om; \u015fi S-a r\u0103stignit pentru noi \u00een zilele lui Pon\u0163iu Pilat \u015fi a p\u0103timit \u015fi S-a \u00eengropat; \u015fi a \u00eenviat a treia zi, dup\u0103 Scripturi; \u015fi S-a \u00een\u0103l\u0163at la ceruri \u015fi \u015fade de-a dreapta Tat\u0103lui; \u015fi iar\u0103\u015fi va s\u0103 vin\u0103 cu m\u0103rire s\u0103 judece viii \u015fi mor\u0163ii a C\u0103rui \u00eemp\u0103r\u0163ire nu va avea sf\u00e2r\u015fit… \u201d [Crezul cre\u015ftin, 5]<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. Boice, James Montgomery. Fundamente ale credin\u0163ei cre\u015ftine<\/em>. Oradea: Editura Institutului Biblic \u201eEmanuel\u201d, 2000.<\/li>\n
  2. Coman, Ioan. \u015ei Cuv\u00e2ntul trup s-a f\u0103cut.<\/em> Timi\u015foara: Editura Mitropoliei Banatului, 1993.<\/li>\n
  3. Crezul cre\u015ftin<\/em>. Mitropolia Banatului.<\/li>\n
  4. Erickson, Millard J. Teologie cre\u015ftin\u0103, <\/em>vol II. Oradea: Editura Cartea Cre\u015ftin\u0103, 1998.<\/li>\n
  5. Montgomery, John Warwic. \u00cencotro se \u00eendreapt\u0103 istoria?<\/em> Oradea: Editura Cartea Cre\u015ftin\u0103, 1996.<\/li>\n
  6. St\u0103niloae, Dumitru. Teologia dogmatic\u0103 ortodox\u0103<\/em>, vol II. Bucure\u015fti: Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al BOR, 1997.<\/li>\n
  7. Stott, John R.W. Crucea lui Cristos<\/em>. Wheaton, IL: SMR,1992.<\/li>\n
  8. Thiessen, Henry Clarence. Prelegeri de Teologie Sistematic\u0103<\/em>. Wheaton, IL: SMR.<\/li>\n<\/ol>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00ceNTRODUCERE   Rela\u0163ia dintre cele dou\u0103 naturi ale persoanei Domnului Isus a f\u0103cut obiectul discu\u0163iilor mai multor Concilii ecumenice. Cu prec\u0103dere tema dat\u0103 a fost abordat\u0103 la al IV-lea Conciliu Ecumenic, care \u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea la Calcedon \u00een anul 541. Participan\u0163ii conciliului s-au \u00eentrunit pentru a rezolva criza monofizit\u0103 lansat\u0103 de Eutih. Aceasta propov\u0103duia c\u0103 […]<\/p>","protected":false},"author":25,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[58],"class_list":["post-2782","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-daniel-banaru"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2782","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/25"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2782"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2782\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3542,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2782\/revisions\/3542"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2782"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2782"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2782"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2782"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}