{"id":2752,"date":"2009-11-05T12:02:46","date_gmt":"2009-11-05T12:02:46","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2752"},"modified":"2024-06-06T10:26:51","modified_gmt":"2024-06-06T10:26:51","slug":"exista-de-fapt-politica-crestina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/exista-de-fapt-politica-crestina\/","title":{"rendered":"Exist\u0103 de fapt politic\u0103 cre\u015ftin\u0103?"},"content":{"rendered":"

N<\/strong>u doresc s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 vreau s\u0103 fac propagand\u0103 unor sisteme guvernamentale, inten\u0163ionez doar s\u0103 mai amintesc \u00eenc\u0103 o dat\u0103 care sunt datoriile fiec\u0103rui om care tr\u0103ie\u015fte pe acest p\u0103m\u00e2nt, f\u0103c\u00e2nd parte dintr-un popor \u015fi care se supune legilor unei \u0163\u0103ri, particip\u00e2nd prin existen\u0163a sa la via\u0163a de zi cu zi din societate.<\/p>\n

Am vrea s\u0103 spunem c\u0103 politica nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat putere, carier\u0103 personal\u0103, influen\u0163\u0103 \u015fi bani, cum se crede de obicei. Politica\u00a0 nu reprezint\u0103 numai \u201eafaceri necurate\u201d de care ar trebui s\u0103 te \u0163ii departe. Corup\u0163ia, scandalurile financiare \u015fi v\u00e2nzarea avutului public pe nimic, care sunt la ordinea zilei \u00een multe din \u0163\u0103rile post-comuniste aflate \u00een tranzi\u0163ie, sunt factori descurajatori.<\/p>\n

Obiectivul politicii \u00eel reprezint\u0103 organizarea convie\u0163uirii noastre. Aristotel spunea c\u0103 politica ne prive\u015fte pe to\u0163i; nu este atributul c\u00e2torva speciali\u015fti. Deciziile politice influen\u0163eaz\u0103 via\u0163a de zi cu zi. Nu ne putem sustrage acestor influen\u0163e chiar dac\u0103, dezam\u0103gi\u0163i de situa\u0163ie, \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne retragem undeva departe de lume. Aceast\u0103 form\u0103 de retragere \u00een via\u0163a personal\u0103 era una din strategiile de supravie\u0163uire a cre\u015ftinului din perioada comunist\u0103: \u00eencercarea de a sta c\u00e2t mai departe posibil de via\u0163a public\u0103. Partidul avea grij\u0103 de tot \u015fi orice form\u0103 de implicare putea deveni periculoas\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 tot am adus \u00een discu\u0163ie cuv\u00e2ntul politic\u0103, vom \u00eencerca s\u0103 d\u0103m un r\u0103spuns, f\u0103r\u0103 a intra prea mult \u00een detalii, la \u00eentrebarea: \u201eExist\u0103 de fapt politic\u0103 cre\u015ftin\u0103?\u201d<\/p>\n

Am amintit mai sus un cuv\u00e2nt \u015fi anume cel de democra\u0163ie, care \u00eentrune\u015fte \u00een sine sensul unei teorii cre\u015ftine de guvernare. Dar exist\u0103 de fapt o politic\u0103, care se poate numi cre\u015ftin\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului? \u015ei dac\u0103 exist\u0103, cum poate aceasta deveni politica majoritar\u0103, cum poate atinge persoane care nu sunt cre\u015ftine, care sunt ateiste sau au o alt\u0103 religie dec\u00e2t cea cre\u015ftin\u0103 ?<\/p>\n

O politic\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u00een sensul strict al cuv\u00e2ntului nu exist\u0103. \u00cen Noul Testament nu exist\u0103 un program politic, doar dac\u0103 privim predica de pe munte ca un program politic. Aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 pentru Isus Cristos este foarte important s\u0103 se delimiteze de imaginile politice ale lui Mesia existente pe atunci. Evreii \u00eel a\u015fteptau pe Mesia ca pe un conduc\u0103tor politic, care \u00eei va elibera de jugul st\u0103p\u00e2nirii romane. \u00cen schimb \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Cristos vizeaz\u0103 strict m\u00e2ntuirea spiritual\u0103 a omului, etica personal\u0103.<\/p>\n

Spre deosebire de religia cre\u015ftin\u0103, Islamul con\u0163ine \u00een Coran \u015fi \u015earia, o multitudine de reguli concrete pentru ordinea social\u0103 \u015fi juridic\u0103. \u015ei Vechiul Testament con\u0163ine ample c\u0103r\u0163i legislative, care reglementeaz\u0103 mari p\u0103r\u0163i ale vie\u0163ii. Evanghelia con\u0163ine doar referiri indirecte la via\u0163a social\u0103, cum ar fi cele privind impozitele, rela\u0163iile cu semenii sau unele \u00een leg\u0103tur\u0103 cu c\u0103s\u0103toria.<\/p>\n

Din aceasta nu se poate concluziona c\u0103 Isus Hristos a fost un om apolitic, care nu s-a interesat de problemele politice din timpul s\u0103u. El era un cet\u0103\u0163ean care urm\u0103rea cu foarte mare aten\u0163ie evenimentele politice. Unele dintre pildele sale se refer\u0103 la situa\u0163ii politice contemporane \u015fi au atras aten\u0163ia ascult\u0103torilor Lui, chiar mesajul real este \u00eentotdeauna unul spiritual.<\/p>\n

Teologia cre\u015ftin\u0103 cunoa\u015fte dou\u0103 tipuri de revela\u0163ie: cea general\u0103 \u015fi cea special\u0103. Prima reprezint\u0103 comunicarea lui Dumnezeu despre Sine f\u0103cut\u0103 tuturor oamenilor, din toate vremurile \u015fi din toate locurile. Revela\u0163ia special\u0103, pe de alt\u0103 parte, implic\u0103 comunic\u0103rile \u015fi manifest\u0103rile speciale ale lui Dumnezeu adresate unor persoane speciale, \u00een anumite vremuri, comunic\u0103ri \u015fi manifest\u0103ri la care avem acces acum doar prin consultarea unor anumite scrieri sacre. Prin revela\u0163ia specil\u0103 lu\u0103m leg\u0103tura\u00a0 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Isus, de care n-am \u015fti nimic f\u0103r\u0103 cuvintele Lui, deoarece aceste adev\u0103ruri nu pot fi atinse prin puterea min\u0163ii noastre, ci prin ac\u0163iunea Duhului Sf\u00e2nt. Revela\u0163ia general\u0103, \u00een schimb, con\u0163ine \u00eentreaga crea\u0163ie, care se afl\u0103 ca o carte deschis\u0103 \u00een fa\u0163a noastr\u0103 \u015fi pe\u00a0 care o putem cunoa\u015fte prin for\u0163a ra\u0163iunii noastre. Ea este accesibil\u0103 cercet\u0103rii noastre \u015ftiin\u0163ifice. Pe scurt, crea\u0163ia este expresia faptelor lui Dumnezeu iar revela\u0163ia special\u0103 este expresia Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu.<\/p>\n

Dumnezeu nu se poate contrazice, deci, nu poate exista un dezacord \u00eentre revela\u0163ia general\u0103 \u015fi cea special\u0103. Credin\u0163a \u015fi \u015ftiin\u0163a nu se contrazic \u015fi dac\u0103 pare a exista un dezacord \u00een unele locuri, atunci aceasta nu este dec\u00e2t o concluzie a unei cercet\u0103ri superficiale.<\/p>\n

Ce concluzie putem trage de aici? Prin metodele \u015ftiin\u0163ifice ale sociologiei, ale medicinii, ale \u015ftiin\u0163elor economice etc., asistate \u00eendeaproape de Duhul Sf\u00e2nt, putem recunoa\u015fte, analiza \u015fi descoperi care este adev\u0103rata esen\u0163\u0103 a omului, a societ\u0103\u0163ii, a drept\u0103\u0163ii, a libert\u0103\u0163ii etc.<\/p>\n

Deci o politic\u0103 cre\u015ftin\u0103, \u00een sensul c\u0103 ea poate fi distins\u0103 direct din Evanghelii, nu exist\u0103, dar o politic\u0103 dus\u0103 de persoane care se las\u0103 inspirate de Dumnezeu, exist\u0103 cu siguran\u0163\u0103.<\/p>\n

Fiecare om \u2013 indiferent dac\u0103 este cre\u015ftin sau nu \u2013 poate accepta o politic\u0103 de inspira\u0163ie cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Este evident faptul c\u0103 o politic\u0103 cre\u015ftin\u0103 con\u0163ine\u00a0 o teorie social-cre\u015ftin\u0103. Teoria aceasta nu poate fi considerat\u0103 o ideologie \u00een sensul strict al cuv\u00e2ntului care s\u0103 explice \u00een mod sistematic \u015fi complet adev\u0103rul despre om \u015fi societate. Teoria social-cre\u015ftin\u0103 nu este nu sistem de idei care se bazeaz\u0103 pe prejudec\u0103\u0163i, imagini idealizate sau interese specifice, nici fr\u00e2nturi de realitate adunate mai mult sau mai pu\u0163in \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Aceast\u0103 teorie se refer\u0103 la om \u015fi la societate (etica individual\u0103 \u015fi etica socil\u0103), av\u00e2nd la baz\u0103 revela\u0163ia supranatural\u0103 a credin\u0163ei cre\u015ftine.<\/p>\n

Teologii evangheliei vorbesc de o etic\u0103 social-cre\u015ftin\u0103 \u00een care omul este considerat a fi creat de Dumenzeu pentru o via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103 al\u0103turi de El. Totodat\u0103 omul este v\u0103zut \u00een prim plan cu cele trei naturi ale lui: cea spiritual\u0103, cea individual\u0103 \u015fi cea social\u0103.<\/p>\n

Vom trece de primele dou\u0103, lu\u00e2nd \u00een considerare p\u0103tura social\u0103 a omului, \u015fi aceasta nu pentru c\u0103 primele dou\u0103 nu sunt importante, chiar putem spune c\u0103 sunt cele mai importante, ci pentru a nu devia de la subiectul pe care ni l-am propus a-l discuta \u00een acest capitol.<\/p>\n

Este evident c\u0103 omul nu poate tr\u0103i singur. El datoreaz\u0103 existen\u0163a sa altora. Din punct de vedere bioligic, omul este \u00een totalitate dependent de comunitate. El datoreaz\u0103 via\u0163a sa material\u0103 \u015fi toate caracteristicile sale comunit\u0103\u0163ii. Astfel, omul este complet dependent de comunitate \u00een ceea ce prive\u015fte via\u0163a sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u015fi valorile sale biologice. Acest lucru se observ\u0103 \u00een via\u0163a de familie. B\u0103rbatul \u015fi femeia nu sunt diferi\u0163i doar din punct de vedere sexual ci sunt \u015fi fiin\u0163e cu personalit\u0103\u0163i diferite \u015fi complementare. De mic, copilul nu \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte cuibul, ci necesit\u0103 ani de zile de \u00eengrijire, nu numai din punct de vedere material ci \u015fi spiritual, prin comunicare \u015fi dragoste, care determin\u0103 \u00een primul r\u00e2nd dezvoltarea sa uman\u0103 \u015fi spiritual\u0103. Omul nu poate supravie\u0163iui pe termen lung f\u0103r\u0103 ajutorul comunit\u0103\u0163ii, nu numai ca \u015fi copil, dar \u015fi ca adult.<\/p>\n

Figura lui Robinson Crusoe este o abstrac\u0163ie, rupt\u0103 de realitate deoarece\u00a0 chiar \u015fi acest om se folose\u015fte cel pu\u0163in, \u00een singur\u0103tatea sa, de cuno\u015ftin\u0163e tehnice \u015fi economice pe care le-a dobandit \u00een comunitate. Pe scurt, omul, adic\u0103 fiecare individ \u00een parte, este dependent de comunicare \u015fi cooperare pentru a supravie\u0163ui \u015fi a-\u015fi dezvolta via\u0163a.<\/p>\n

Orice comunitate, cum spuneam, are o form\u0103 de organizare bazat\u0103 pe anumite principii \u015fi teorii. R.Moldova, ca stat, are la baz\u0103 principii democratice de guvernare, duce o politic\u0103 anumit\u0103 \u015fi se ghideaz\u0103 dup\u0103 ni\u015fte norme stabilite prin lege.<\/p>\n

Ca cet\u0103\u0163eni a\u015ftept\u0103m multe lucruri de la guvern. Chiar \u015fi cei mai pu\u0163in preten\u0163io\u015fi se a\u015fteapt\u0103 ca guvernul s\u0103 ia decizii inteligente. Ceea ce trebuie s\u0103 ne fie clar este c\u0103 \u00eentr-o democra\u0163ie, o guvernare inteligent\u0103 se afl\u0103 sub controlul publicului \u015fi trebuie s\u0103 produc\u0103 politici publice favorabile pentru societate.A\u015fadar,fiind cet\u0103\u0163eni ai acestei \u0163\u0103ri avem datoria de a participa activ la formarea sau cel pu\u0163in la influen\u0163area politicilor publice,datorie pe care sau \u00eenc\u0103 nu o \u00een\u0163elegem sau poate o trat\u0103m cu indiferen\u0163\u0103, l\u0103s\u00e2nd-o pe seama altora.Pe seama unor grupuri sau organiza\u0163ii care de multe ori nu au nimic comun cu etica \u015fi morala cre\u015ftin\u0103, uneori chiar condamn\u00e2ndu-le prin anumite atitudini \u015fi chiar ac\u0163iuni concrete.<\/p>\n

A fi cre\u015ftin \u00eensemn\u0103 a urma calea lui Cristos. To\u0163i credincio\u015fii trebuie s\u0103 urmeze aceast\u0103 cale, chiar dac\u0103 trebuie s-o fac\u0103 \u00een diferite feluri. Pastorul \u00eel urmeaz\u0103 pe Cristos, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi misiunea \u00een Biseric\u0103. Cre\u015ftinul de r\u00e2nd trebuie s\u0103 urmeze pilda lui Isus \u00een via\u0163a de zi cu zi. To\u0163i credincio\u015fii cre\u015ftini sunt egali \u00een demnitatea lor de copii ai lui Dumnezeu, de aceea aportul fiec\u0103ruia trebuie s\u0103 fie pe m\u0103sur\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a social\u0103, politic\u0103 \u015fi economic\u0103.<\/p>\n

Nu este sarcina p\u0103storului sau a preotului de a fi activ pe plan social \u015fi politic, dar acesta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el nu poate avea propria p\u0103rere sau c\u0103 \u00een sarcina sa de predicator nu ar intra \u015fi cultivarea la membrii bisericii a con\u015ftiin\u0163ei pentru dreptate \u015fi moral\u0103, sau c\u0103 nu i-ar fi \u00eeng\u0103duit s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 nedrept\u0103\u0163ile. Un pastor, chiar are datoria de a da impulsuri pentru un comportament etic bazat pe morala cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Ordonarea vie\u0163ii sociale, politice \u015fi economice este, \u00een primul r\u00e2nd, sarcina laicilor cre\u015ftini care convie\u0163uiesc cu cei necredincio\u015fi \u00eentr-o lume mai mult sau mai pu\u0163in secularizat\u0103 \u015fi care, prin munca lor, \u00ee\u015fi acoper\u0103 nevoile existen\u0163iale, sprijin\u0103 progresul culturii, tehnicii \u015fi \u015ftiin\u0163elor, \u015fi care determin\u0103, prin angajamentul lor social \u015fi politic, condi\u0163iile de via\u0163\u0103.<\/p>\n

Sarcina oric\u0103rui\u00a0 cre\u015ftin este \u00een primul r\u00e2nd o tr\u0103ire care s\u0103 reflecte persoana lui Isus Cristos, printr-un comportament corespunz\u0103tor \u00een toate domeniile vie\u0163ii. Doar atunci c\u00e2nd se implic\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve \u00een activit\u0103\u0163ile publice, cre\u015ftinul poate s\u0103 se realizeze pe deplin ca om, ca persoan\u0103, iar la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii s\u0103 poat\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 s-a \u00eemplinit pe sine, f\u0103c\u00e2nd voia lui Dumnezeu pe acest p\u0103m\u00e2nt.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu doresc s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 vreau s\u0103 fac propagand\u0103 unor sisteme guvernamentale, inten\u0163ionez doar s\u0103 mai amintesc \u00eenc\u0103 o dat\u0103 care sunt datoriile fiec\u0103rui om care tr\u0103ie\u015fte pe acest p\u0103m\u00e2nt, f\u0103c\u00e2nd parte dintr-un popor \u015fi care se supune legilor unei \u0163\u0103ri, particip\u00e2nd prin existen\u0163a sa la via\u0163a de zi cu zi din societate. Am […]<\/p>","protected":false},"author":32,"featured_media":2751,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[51],"class_list":["post-2752","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-alexei-cretu"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2752","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/32"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2752"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2752\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3530,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2752\/revisions\/3530"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2751"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2752"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2752"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2752"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2752"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}