{"id":2714,"date":"2009-10-23T17:16:45","date_gmt":"2009-10-23T17:16:45","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2714"},"modified":"2024-06-06T10:25:48","modified_gmt":"2024-06-06T10:25:48","slug":"miscarea-baptista-din-r-moldova-in-anii-1959-1980","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/miscarea-baptista-din-r-moldova-in-anii-1959-1980\/","title":{"rendered":"Mi\u015fcarea baptist\u0103 din r. Moldova \u00een anii – 1959 \u2013 1980"},"content":{"rendered":"

\u00ce<\/strong>n articolul de fa\u0163\u0103 mi-am propus s\u0103 abordez cea mai dificil\u0103 perioad\u0103 a istoriei mi\u015fc\u0103rii baptiste din fosta Uniune Sovietic\u0103. Am spus dificil\u0103, din motiv c\u0103 nu exist\u0103\u00a0 \u00eenc\u0103 claritate la multe evenimente (neacces la arhiva securit\u0103\u0163ii, neclaritate politic\u0103), al\u0163ii evit\u0103 s\u0103 scrie, sau s\u0103 discute la acest subiect pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 unii participan\u0163i la evinementele anilor \u2013 60 mai sunt\u00a0 \u00een via\u0163\u0103.Voi \u00eencerca doar s\u0103 trec \u00een revist\u0103 dezvoltarea mi\u015fc\u0103rii Baptiste .<\/p>\n

Scopul articolului este, doar descrierea istoric\u0103 \u015fi nu c\u0103utarea r\u0103spunsului ,,cine a fost corect \u015fi de partea cui este adev\u0103rul \u00een marea schizm\u0103\u201d. \u0162in s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 pozi\u0163ia mea este urm\u0103toarea \u2013 \u00een urma acestui conflict nu a avut de c\u00e2\u015ftigat mi\u015fcarea Baptist\u0103 \u015fi ca rezultat roadele au fost str\u00e2nse doar de partidul comunist. \u00cen acest material\u00a0 \u00eemi voi permite anumite comentarii, analize,\u00a0 poate subiective pentru unii, dar este numai din cauza lipsei surselor de informare.<\/p>\n

\u00cen 1957 Uniunea unional\u0103 a bisericilor cre\u015ftine evanghelice baptiste din URSS \u00een continuare UUBCEB (rus. \u0412\u0421\u0415\u0425\u0411) nume\u015fte Pre\u015fedinte a Uniunii Bisericelor Cre\u015ftine\u00a0 Evanghelice Baptiste din RSSM pe fratele Dmitri I. Ponomarciuc (nu a fost ales de congres, din cauza schimb\u0103rilor impuse de stat, prin modificarea statutului UUBCEB \u015fi anume c\u0103 pre\u015fedin\u0163ii erau numi\u0163i de centru) Fratele Ponomarciuc (rus. \u041f\u043e\u043d\u043e\u043c\u0430\u0440\u0447\u0443\u043a<\/em>) \u00een 1918 se converte\u015fte \u015fi face parte din mi\u015fcarea baptist\u0103, \u00eens\u0103 \u00een 1925 trece la mi\u015fcarea penticostal\u0103. \u00cen 1945 dup\u0103 unirea uniunilor baptiste cu cea penticostal\u0103 fratele Ponomarciuc este din nou la conducerea\u00a0 Uniunii Unionale a bisericilor Evanghelice Baptiste. \u00cen acela\u015fi an vine la Chi\u015fin\u0103u iar prima perioad\u0103 a activit\u0103\u0163ii o petrece prin vizitarea bisericilor, face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu pastorii din biserici.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu acela\u015fi an puterea sovietic\u0103 intensific\u0103 lupta pentru \u00eenchiderea bisericilor ortodoxe \u015fi a caselor de rug\u0103ciune, scopul acestor ac\u0163iuni era bine definit – limitarea influen\u0163elor \u00een stat a sectan\u0163ilor \u015fi \u0163\u00e2rcovnicilor pentru a putea\u00a0 progresa \u00een educarea unei genera\u0163ii ,,noi – sovietice\u201d .<\/p>\n

Activtatea \u015fi cre\u015fterea bisericilor evanghelice din anii 1950 a f\u0103cut ca statul s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 \u00een a lua m\u0103suri represive fa\u0163\u0103 de biserici \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 un ,,viitor luminos\u201d unde biserica nu avea loc.<\/p>\n

Era, de conducere Hru\u015fciovist\u0103 este numit\u0103, era construc\u0163iei comunismului. Se propuneau ani concre\u0163i c\u00e2nd\u00a0 Uniunea Sovietic\u0103 va ajunge la marele comunism iar termenul maxim a fost declarat de N.S. Hru\u015fciov la \u00eenceputul anilor 1980. Acest scop a fost rostit \u00een cuv\u00e2ntarea sa la Congresul Interna\u0163ionalei Comuniste din anul 1957. Organele de stat \u00eempreun\u0103 cu KGB-ul au intesificat lupta cu du\u015fmanii comunismului, din r\u00e2ndul lor f\u0103c\u00e2nd parte \u015fi bisericile cre\u015ftine. Pe l\u00e2ng\u0103 agen\u0163ii ce-i aveau \u00een biserici au mers s\u0103 mai infiltreze oameni fideli partidului \u015fi \u00een conducerea ei.<\/p>\n

Prezint extrasul unui document ce m\u0103rturise\u015fte acest fapt:<\/p>\n

 <\/p>\n

,,Extras din informa\u0163ia privind organizarea activit\u0103\u0163ii de agentur\u0103 – operativ\u0103 \u015fi profilaxie \u00een lupta \u00eempotriva ac\u0163iunilor du\u015fm\u0103noase ale \u0163\u00e2rcovnicilor \u015fi sectan\u0163ilor \u00een RSSM<\/p>\n

8 ianuarie 1960″<\/p>\n

Strict confiden\u0163ial<\/p>\n

KGB de pe l\u00e2ng\u0103 Consiliul de Mini\u015ftri al URSS<\/p>\n

 <\/p>\n

Comitetul securit\u0103\u0163ii de stat de pe l\u00e2ng\u0103 Consiliul de Mini\u015ftri al RSS Moldovene\u015fti, \u00een anii 1958-1959, ac\u0163iunile sale de agentur\u0103 – operative \u015fi de profilaxie \u00een vederea contracar\u0103rii activit\u0103\u0163ii du\u015fm\u0103noase a \u0163\u00e2rcovnicilor \u015fi sectan\u0163ilor le-a desf\u0103\u015furat \u00een conformitate cu ordinele KGB de pe l\u00e2ng\u0103 CM al URSS cu deciziile organelor de partid \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de situa\u0163ia operativ\u0103 concret\u0103 din republic\u0103.<\/p>\n

Concomitent cu elaborarea \u015fi contracararea ac\u0163iunilor du\u015fm\u0103noase, o mare aten\u0163ie a fost acordat\u0103 limit\u0103rii activit\u0103\u0163ii religioase a \u0163\u00e2rcovnicilor \u015fi sectan\u0163ilor \u015fi influen\u0163ei lor asupra popula\u0163iei, dezorganizarea sectelor \u015fi ruperea lor de la sectan\u0163i. \u00cen care scop a fost folosit\u0103 presa, radioul, cinematograful, au fost desf\u0103\u015furate procese judiciare deschise \u00eempotriva sectan\u0163iior aresta\u0163i pentru activitate antisovietic\u0103, procese publice. Accentul de baz\u0103 \u00een dezorganizarea sectelor a fost pus pe munca individual\u0103 cu sectan\u0163ii prin for\u0163ele agitatorilor din r\u00e2ndurile activului de partid \u015fi sovietic \u015fi a lucr\u0103torilor operativi.<\/p>\n

\u00cen prezent \u00een Moldova func\u0163ioneaz\u0103: 635 biserici ortodoxe, 7 m\u0103n\u0103stiri, 16 comunit\u0103\u0163i de rit vechi, 10 sinagogi \u015fi 5 case de rug\u0103ciuni ne\u00e2nregistrate (minuscule), 2 comunit\u0103\u0163i ale bisericii catolice romane, 75 comunit\u0103\u0163i \u00eenregistrate \u015fi 25 ne\u00e2nregistrate ale cre\u015ftinilor evangheli\u015fti bapti\u015fti num\u0103r\u00e2nd \u00een total 6400 de oameni credincio\u015fi, 12 comunit\u0103\u0163i \u00eenregistrate \u015fi grupuri ne\u00e2nregistrate de adventi\u015fti de ziua a 7- a cu un num\u0103r total de o mie opt sute de membri, secte ilegale: cea a iehovi\u015ftilor \u00eensum\u00e2nd circa 1 400 de oameni, cea a inochenti\u015ftilor – 250 de oameni, cea a adventi\u015ftilor reformatori – peste 250 de oameni, cea a penticostalilor… mai mult de 250.<\/p>\n

Organele KGB din Moldova au efectuat practic pe parcursul ultimilor doi ani urm\u0103toarea munc\u0103 privind \u0163\u00e2rcovnicii \u015fi sectan\u0163ii:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cu privire la \u0163\u00e2rcovnici \u015fi sectan\u0163i<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen scopul rezolv\u0103rii problemei de limitare a influen\u0163ei bisericii \u015fi m\u0103n\u0103stirilor asupra popula\u0163iei, de reducere numeric\u0103 a acestora \u015fi <\/em>a altor ac\u0163iuni a fost folosit\u0103 agentura.<\/p>\n

Re\u0163eaua de agen\u0163i pe linia bisericii ortodoxe const\u0103 \u00een prezent din 16 persoane, \u00eentre care ,,Cazan\u0163ev” \u015fi Juriev” de\u0163in func\u0163ii de conducere \u00een eparhie, ,,Voznesenschii”, ,,Bel\u00eei”, \u201eNichitin”, ,,Florea”, ,,Grigoriev” \u015fi ,,Scurtu” sunt conduc\u0103tori de proropopiate (blagocinici) \u015fi m\u0103n\u0103stiri (,,Nichitin” \u015fi ,,Florea” au fost racola\u0163i \u00een anii 1958-1959). Cu participarea agen\u0163ilor mai sus-numi\u0163i a fost redus \u00een primul r\u00e2nd num\u0103rul de preo\u0163i \u00een parohii \u015fi biserici.<\/p>\n

La ordinul nostru agentul ,,Cazan\u0163ev” a rechemat din parohii 33 de ieromonahi sub pretextul c\u0103 ace\u015ftia ar fi limita\u0163i \u00een oficierea ritualurilor biserice\u015fti.<\/p>\n

Asupra celor mai fanatici \u015fi activi preo\u0163i \u015fi p\u0103stori au fost acumulate materiale com-promi\u0163\u0103toare, care au servit ca baz\u0103 pentru \u00eenl\u0103turarea lor din serviciu \u015fi scoaterea din biserici\u201d Aici documentul se \u00eencheie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Putem vedea prin analiza acestui document un lucru enorm care a fost dus de securitate \u00een sl\u0103birea bisericilor cre\u015ftine. \u00cens\u0103 cea mai grea \u00eencercare pentru bisericile baptiste\u00a0 era \u00eenainte \u015fi \u00eencepe cu anul 1959.<\/p>\n

Acest an dup\u0103 p\u0103rerea mea este de fapt, anul cel mai dificil \u00een activitatea Baptist\u0103, \u015fi ea dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1964 (dup\u0103 unii istorici nici p\u00e2n\u0103 azi situa\u0163ia nu a fost rezolvat\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne a fi \u00eencordat\u0103).<\/p>\n

Aceast\u0103 perioad\u0103 poate fi numit\u0103, perioada,, dezorient\u0103rii inten\u0163ionate\u201d \u015fi de ,,conflicte\u201d \u00een cadrul activit\u0103\u0163ii mi\u015fc\u0103rii baptiste.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cauzele dezorient\u0103rii<\/strong><\/span><\/h3>\n

T<\/strong>rebuie de eviden\u0163iat c\u0103 au influen\u0163at doi factori generali asupra apari\u0163iei problemei:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Factorul intern<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00cencep\u00eend cu 1957 bisericile baptiste trec prin mari probleme, un num\u0103r de lucr\u0103tori sunt aresta\u0163i, al\u0163ii for\u0163a\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 slujirea (\u015fantaja\u0163i \u015fi discrimina\u0163i inten\u0163ionat) \u015fi astfel se creaz\u0103 o criz\u0103 de lucr\u0103tori experimenta\u0163i. Multe biserici baptiste nu aveau pastori, diaconi, predicatori. UUBCEB au pus condi\u0163ii grele referitor la ordinare \u2013 un candidat trebuia sa a\u015ftepte cel pu\u0163in 2 ani, dar nu putea fi \u00eent\u0103rit f\u0103r\u0103 acordul conducerii\u00a0 comuniste locale \u015fi aceasta ducea la biserici imature.<\/p>\n

Alte biserici se aflau \u00een ceart\u0103 cu membrii s\u0103i \u015fi tot mai multe grup\u0103ri desbinate \u00een Uniune. Deasemenea este cazul s\u0103 eviden\u0163iem criza literaturii \u2013 bisericile nu aveau biblii, fra\u0163ii pastori, slujitorii, f\u0103ceau copii de m\u00een\u0103 a anumitor c\u0103r\u0163i din Noul Testament \u00een special, pentru a putea citi bisericii. Astfel predici slabe, certuri au dus la situa\u0163ia c\u0103 mul\u0163i membri nu aveau o cre\u015ftere normal\u0103 spiritual\u0103.<\/p>\n

Se practica gre\u015fit conducerea bisericii, multe biserici nu aveau sfatul fr\u0103\u0163esc, adun\u0103ri generale ale membrilor, se limita num\u0103rul persoanelor implicate \u00een slujire \u015f.a. La nivel de Uniuni nu se mai practica Congresurile, mult a suferit independen\u0163a local\u0103 a bisericii mai bine zis ea a disp\u0103rut<\/em> din practica baptist\u0103. Se centralizeaz\u0103 pe vertical\u0103 conducerea astfel c\u0103 numai Uniunea putea s\u0103 rezolve problemele din biserici.<\/p>\n

Nu a\u015f da gre\u015f dac\u0103 ast\u0103zi voi afirma c\u0103 toate aceste probleme se creau inten\u0163ionat de instan\u0163ele speciale ale URSS. \u00cen cadrul fiec\u0103rui soviet s\u0103tesc, or\u0103\u015f\u0103nesc, existau oameni numi\u0163i de partid care trebuiau s\u0103 se ocupe de biserici. Ace\u015ftia din urm\u0103, presau, racoltau agen\u0163i \u015fi controlau fiecare serviciu divin, fiecare predic\u0103. Era enorm de greu s\u0103 se efectuieze vizite pastorale, ele fiind considerate de multe ori ca munc\u0103 antisovietic\u0103, interzic\u00e2ndu-se \u00eent\u00eelnirea credincio\u015filor\u00a0 \u00eenafara programului fixat de biseric\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Factorul extern<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Este considerat\u0103 anume decizia luat\u0103 la 1957 \u00een ianuarie la Moscova la Congresul Interna\u0163ionalei Comuniste, unde au participat comuni\u015fti din toate \u0163\u0103rile lumii. Unul din discursurile \u0163inute la acest Congres a avut ca subiect ,,Impactul\u00a0 religiei asupra ,,omului nou\u201d la care sau discutat: (1) Zidirea bazei comuniste \u015fi declararea victoriei comuniste (\u201eS\u0103 dispar\u0103 necesitatea banilor \u015fi proceduri marf\u0103 \u2013 bani, ci omul nou s\u0103 aib\u0103 totul la dispozi\u0163ie \u00een volum\u201d). (2) Cu privire la crearea Omului Nou cu o mentalitate nou\u0103 comunist\u0103. (3) Lichidarea pericolului capitalist . Care se manifest\u0103 \u015fi prin religia sectant\u0103 (protestant\u0103.)<\/p>\n

 <\/p>\n

Astfel c\u0103 \u00een vara anului 1959 \u00een cadrul Uniunei Unionale li se transmite dou\u0103 documente care trebuiau s\u0103 fie semnate de consiliul unuinii\u00a0 \u015fi mai apoi transmise prin biserici. (1) Cu privire la organizarea bisericilor Baptiste \u00een URSS \u2013 era documentul de baz\u0103 ce reglamenta via\u0163a bisericii. (2) Instruc\u0163iuni slujitorilor din biserica\u00a0 baptist\u0103 \u2013 era documentul ce dicta slujitorilor anumite condi\u0163ii greu de acceptat.<\/p>\n

Din cauz\u0103 c\u0103 congresele bisericilor baptiste erau interzise fra\u0163ii din Uniunea Unional\u0103 a bisericilor Cre\u015ftine Evanghelice Baptiste au decis s\u0103 convoace o \u015fedin\u0163\u0103 l\u0103rgit\u0103 la care au fost invita\u0163i s\u0103 participe 30 de p\u0103stori \u015fi s\u0103 discute aceste documente. La aceast\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 au participat J\u00e2dcov (rus. \u0416\u0438\u0434\u043a\u043e\u0432<\/em>) \u2013 Pre\u015fedintele UUBCEB, Karev (rus. \u041a\u0430\u0440\u0435\u0432<\/em>) \u2013 Secretar General, Ivanov, fra\u0163ii Levindanto, Andreev, Orlov \u015fi al\u0163ii. Ambele documente au fost citite de J\u00e2dcov dup\u0103 care Karev a luat cuv\u00eentul \u015fi a zis: \u201eFra\u0163ilor c\u00e2nd am citit prima dat\u0103 documentele acestea, m-am umplut de revolt\u0103, dar acum trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i c\u0103 de la noi se a\u015fteapt\u0103 semn\u0103tura.\u201d Citat din ,,Istoria BCEB din URSS\u201d.<\/p>\n

J\u00e2dcov a zis: \u201eAu v\u0103zut cre\u015fterea bisericii locale \u015fi vreau s\u0103 ne st\u00e2rpeasc\u0103, oamenii \u0103\u015ftia care vin cu o ideologie opus\u0103 vreau s\u0103 ne dezbine\u201d [Citate din ,,Istoria BCEB din URSS\u201d].<\/em><\/p>\n

\u00cens\u0103 dup\u0103 discu\u0163iile\u00a0 care au durat circa 30 zile documentele au fost semnate de to\u0163i cei prezen\u0163i acolo.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Documentele<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Articole importante din ambele documente:<\/p>\n

Uniunea Unional\u0103 nu are dreptul s\u0103 petreac\u0103 congrese \u015fi conducerea trebuie s\u0103 fie constant\u0103. Orice schimbare poate avea loc numai la moartea unui membru din Consiliu Unional.<\/p>\n

Prezbiterii regionali, sectorali \u015fi raionali vizit\u00e2nd bisericile peste care erau pu\u015fi nu au dreptul s\u0103 participe la serviciu prin predicare, s\u0103 se amestice \u00een via\u0163a intern\u0103 a bisericii prin sf\u0103tuire, \u00eendrumare sau influen\u0163\u0103 a unei decizii. Astfel c\u0103 ei puteau veni doar ca \u015fi observatori.<\/p>\n

Botezul se permite numai persoanelor care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een v\u00e2rsta 18-30 \u015fi nimeni nu are voie sa treac\u0103 prin botez dac\u0103 nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103. Botezul trebuie s\u0103 fie petrecut \u00een biseric\u0103 \u015fi nicidecum \u00een public. Doritorii pentru Botez trebuie mai \u00eent\u00eei de toate s\u0103 depun\u0103 cerere la Sovetul s\u0103tesc (or\u0103\u015f\u0103nesc)\u00a0 s\u0103 fie discutat\u0103 \u015fi \u00eentrebat\u0103 persoana dac\u0103 binevol face pasul acesta, apoi acceptat\u0103 de ,,Soviet\u201d prin vot, \u015fi numai dup\u0103 acesta\u00a0 persoana respectiv\u0103 putea s\u0103 primeasc\u0103 decizia bisericii \u015fi botezul.<\/p>\n

La Serviciul religios \u00een cadrul bisericii locale poate participa numai p\u0103storul, diaconul, \u015fi membrii comitetului,\u00a0 al\u0163ii nu au dreptul s\u0103 participe la programul religios.<\/p>\n

\u00cen cadrul serviciilor se interzice chemarea la poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi motivarea, ci un serviciu duhovnicesc trebuie s\u0103 satisfac\u0103 membrii prin hran\u0103 religioas\u0103.<\/p>\n

Se interzice activitatea copiilor, adolescen\u0163ilor \u015fi tinerilor \u00een cadrul serviciilor.<\/p>\n

Orice lider de biseric\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenregistreze biserica \u00een cadrul Statului, o biseric\u0103 ne\u00eenregistrat\u0103 la stat nu are dreptul s\u0103 se adune pentru practicarea serviciilor religioase.<\/p>\n

Credincio\u015fii care au fost boteza\u0163i pe ascuns s\u0103 fie exclu\u015fi din comunitate\u00a0 \u015fi sa nu mai fie primi\u0163i \u00een biseric\u0103 ca membri.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 ce au fost semnate documentele au fost trimise prin \u0163ar\u0103 ca slujitorii s\u0103 fac\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 le semneze.<\/p>\n

1960 a \u00eenceput s\u0103 se vad\u0103 reac\u0163ia Bisericilor locale. Spre uimirea conduc\u0103torilor UUBCEB \u015fi a reprezenta\u0163ilor din stat marea majoritatea\u00a0 bisericilor au refuzat semnarea documentelor. Au semnat doar bisericile a celor slujitori ce f\u0103ceau parte din consiliu uniunii.<\/p>\n

\u00cen anul acesta se aud tot mai multe critici la adresa conduc\u0103torilor spirituali din UUBCEB \u015fi cereri de convocare urgent\u0103 a Congresului \u00een care s\u0103-\u015fi exprime fra\u0163ii din bisericile locale pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de noua legisla\u0163ie tot mai des se spunea c\u0103 consiliu UUBCEB nu are dreptul s\u0103 impun\u0103\u00a0 aceste instruc\u0163iuni.<\/p>\n

1961 Numai 20% dintre biserici sau \u00eenregistrat din nou dup\u0103 cererea doc,,Cu privire la organizarea bisericilor Baptiste \u00een URSS\u201d si au incercat sa \u00eempace documentele cu via\u0163a din biseric\u0103. Aceste biserici erau din ora\u015fele mari ale URSS asupra c\u0103rora presiunea\u00a0 puterii sovietice era \u015fi mai mare.<\/p>\n

Tot \u00een 1961 se eviden\u0163iaz\u0103 o grup\u0103 de slujitori care au avut curajul sa se proclame \u00eempotriva documentelor. Aceast\u0103 grup\u0103 s-a numit grupa de ini\u0163iativ\u0103, din cadrul bisericilor locale, ce \u00ee\u015fi propuneau ca \u015fi scop convocarea urgent\u0103 a Congresului Uniunii. Dac\u0103 \u00een faza ini\u0163ial\u0103 erau doar propuneri, mai t\u00eerziu aceste cereri au \u00eenceput a fi rostite tot mai categoric. Pentru a fi auzi-\u0163i mai mul\u0163i fra\u0163i au propus s\u0103 se formeze comitetul grupei de initiativ\u0103. Acest grup a fost format\u00a0 din 11 membri, \u00een frunte cu Ghenadii Kriucikov (rus. \u0413\u0435\u043d\u043d\u0430\u0434\u0438\u0439 \u041a\u0440\u044e\u0447\u043a\u043e\u0432<\/em>) \u015fi Gheorgii Wins (rus. \u0413\u0435\u043e\u0440\u0433\u0438\u0439 \u0412\u0438\u043d\u0441<\/em>) \u00een luna august.<\/p>\n

\u00cen acea\u015fi lun\u0103 au avut loc dou\u0103 \u00eent\u00e2lniri a consiliului Uniunii cu grupa de ini\u0163iativ\u0103 \u00een care cei din urm\u0103 au cerut repararea gre\u015felilor comise de consiliu prin semnarea documentelor si normalizarea vie\u0163ii spirituale din bisericile locale, deasemenea cererea prim\u0103 era\u00a0 convocarea Congresului Uniunii. Deci grupa de ini\u0163iativ\u0103 avea ca program:<\/p>\n

 <\/p>\n

(1) Convocarea Urgent\u0103 a Congresului Uniunii<\/p>\n

(2) Anularea Documentelor semnate de UUBCEB<\/p>\n

(3) Formarea unui Regulament nou de func\u0163ionare a UUBCEB \u00een care bisericele sa aib\u0103 mai mult\u0103 independen\u0163\u0103<\/p>\n

(4) Poc\u0103in\u0163a celor ce deja au semnat documentele.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen 29 noiembrie – 3 decembrie al aceluia\u015fi an se desfasoar\u0103 \u015fedinta Uniunii \u00een care a fost discutat\u0103 situa\u0163ia alarmant\u0103 p\u00e2na la acel moment \u015fi Convocarea congresului Urgent.<\/p>\n

Fra\u0163ii \u015fi-au dat seama de gre\u015feala pe care o f\u0103cuse-r\u0103 semn\u00eend documentele, deaceea ei doreau s\u0103-\u015fi dea demisia din func\u0163ia ocupat\u0103. Au scris un demers la comitetul afacerilor religioase ca s\u0103 ob\u0163in\u0103 permisiunea petrecerii Congresului. Statul, inten\u0163ionat a tot am\u00e2nat cu r\u0103spunsul f\u0103c\u00e2nd ca situa\u0163ia din teren s\u0103 devin\u0103 \u015fi mai complicat\u0103. Au \u00eenceput certuri \u015fi mai mari \u00eentre biserici \u015fi fra\u0163i slujitori, pe toat\u0103 perioada anului 1962. \u00cen toamna acestui an fra\u0163ii Uniunii v\u0103z\u00e2nd dezastrul care se produce au anun\u0163at oficial c\u0103 indiferent de r\u0103spunsul statului, UUBCEB \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea \u00een organizarea Congresului Unional a bisericilor baptiste. Aici merit\u0103 s\u0103 ne oprim pentru a pune c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri la care probabil nu vom avea r\u0103spuns \u00een timpul apropiat: De ce sa am\u00e2nat at\u00e2t de mult cu convocarea Congresului? De ce sa a\u015fteptat permisiunea statului \u015ftiind c\u0103 ea nu va veni? De ce membrii Consiliului nec\u0103t\u00e2nd la gre\u015feala comis\u0103 au continuat sa-\u015fi ocupe func\u0163ia? De ce cei ce au semnat nu au mers prin bisericile locale pentru a\u015fi cere iertare \u015fi a lupta pentru p\u0103strarea unitat\u0103\u0163ii? De ce au luat o pozi\u0163ie de a\u015fteptare pentru a vedea ce va fi \u00een continuare? De ce nu sau opus vehement atunci c\u00e2nd unii slujitori au fost aresta\u0163i din cauza pozi\u0163iei avute?<\/p>\n

Statul a reac\u0163ionat \u015fi el promt din partea sa. Au \u00eenceput indentific\u0103rile \u015fi arest\u0103rile celor mai r\u00eevno\u015fi fra\u0163i \u00een convocarea Congresului. \u00centre anii 1960 \u2013 1964 au fost aresta\u0163i 141 de slujitori \u00een mare parte slujitori ce nu au semnat documentele \u015fi f\u0103ceu parte din grupul de ini\u0163iativ\u0103, iar in 1966 cifra sa dublat.<\/p>\n

UUBCEB a luat decizia – convocarea Congresului \u00een luna octombrie 1963. Astfel de lucr\u0103ri nu s-au mai petrecut din 1944 c\u00e2nd a intrat \u00een vigoare noua lege a Cultelor .<\/p>\n

\u00cen data de 15-17 octombrie a anului 1963 a avut loc\u00a0 Congresul\u00a0 UUBCEB la care au participat 450 delega\u0163i din toate cele 15 republici .<\/p>\n

La acest congres au participat si membrii grupului de ini\u0163iativ\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Discu\u0163iile de baz\u0103 a Congresului<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Congresul a \u00eenceput cu cuv\u00e2nt de salut din partea conducerii \u015fi la acea cuv\u00e2ntare to\u0163i fra\u0163ii care au semnat documentele din conducere au ie\u015fit \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi s-au poc\u0103it de gre\u015feala f\u0103cut\u0103.<\/p>\n

Al doilea pas important a fost anularea documentelor semnate. Conducerea Uniunii le-au considerat nule \u015fi au motivat Congresul s\u0103 adopte un alt Statut al bisericilor baptiste. Aici au fost date cele mai multe desbateri \u00eentre delega\u0163iile Congresului \u015fi reprezenta\u0163ii grupei de ini\u0163iativ\u0103 care au criticat noul statut numind-ul document comunist. Grupa de ini\u0163iativ\u0103 a cerut s\u0103 se respecte doctrina de baz\u0103 \u00een eclesiologie a mi\u015fc\u0103rii baptiste pentru care au suferit mul\u0163i bapti\u015fti \u015fi anume: (a) separarea bisericii de stat, (b) independen\u0163a bisericii locale, (c) Grupa de ini\u0163iativ\u0103 au mai propus ca cei ce au semnat s\u0103-\u015fi respecte dorin\u0163a \u015fi s\u0103-\u015fi dea demisia, pentru\u00a0 ca Congresul s\u0103 poat\u0103 alege o nou\u0103 conducere, mai ales c\u0103 conducerea nu a fost schimbat\u0103 din 1944.<\/p>\n

Dar propunerile lor nu au fost sus\u0163inute astfel c\u0103 grupa de ini\u0163iativ\u0103 a p\u0103r\u0103sit \u00een mod public lucr\u0103rile congresului numindu-i pe to\u0163i, colaboratori ai securit\u0103\u0163ii. Pentru to\u0163i era clar c\u0103 va urma o mare schizm\u0103 \u015fi fapta dat\u0103 nu este departe.<\/p>\n

\u00cens\u0103 atunci \u00eenc\u0103 nu este anun\u0163at\u0103 formarea noii Uniuni a cre\u015ftinilor Bapti\u015fti (desbinarea).<\/p>\n

Deci congresul care a fost chemat pentru a reglamenta situa\u0163ia defacto <\/em>\u015fi mai mult a complicat-o. Se vedea c\u0103 fra\u0163ii sau consultat cu Ministerul Cultelor pentru a lucra asupra ,,noului\u201d statut a bisericii baptiste. Unii chiar sus\u0163in c\u0103 noul Statut a fost impus consiliului UUBCEB de stat \u015fi fra\u0163ii nu au avut curajul s\u0103 le spun\u0103 adevarul. Ca urmare\u00a0 Congresul voteaz\u0103 Conducerea Uniunii UBCEB \u00een aceea\u015f componen\u0163\u0103. Iacov J\u00e2dcov r\u0103m\u00eene Pre\u015fedinte, Karev \u2013 secretar. La lucr\u0103rile acestui congres au fost satisf\u0103cute par\u0163ial cererea grupei de ini\u0163iativ\u0103 \u015fi anume: Congresul a fost convocat, Fra\u0163ii sau poc\u0103it, documentele au fost anulate, dar nu sa \u0163inut cont de opiniile bisericii \u00een scrierea Noului Statut \u015fi cea mai mare problem\u0103 care a r\u0103mas neatins\u0103 era independen\u0163a bisericii locale.<\/p>\n

La 3 decembrie grupa de ini\u0163iativ\u0103 le-a adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 tuturor c\u0103 ei nu mai doresc sa fac\u0103 parte din Uniunea UBCEB pe baza textului din 2Cor.6:14-17, excluz\u00e2nd 27 de fra\u0163i pastori din cadrul Uniunii UBCEB\u00a0 si c\u00e2\u0163iva slujitori din Kiev, form\u00e2nd Uniunea proprie numit\u0103 Uniunea cre\u015ftin\u0103 evanghelic\u0103 Baptist\u0103. (EX\u0411<\/em> \u00een rus\u0103, \u00een popor, odeleon\u00eei<\/em> adic\u0103 separat ) Ca pre\u015fedinte a fost ales G.Kriucikov, secretar \u2013 G.Wins.<\/p>\n

Astfel \u00een 1963 avem dezbinate 103 biserici cu un num\u0103r de 10000 de membri num\u0103rul care sa m\u0103rit \u00een continuare \u00een anii 1964-1968. Sub aceast\u0103 Uniune este organizat\u0103 o tipografie \u00een care de-a lungul anilor 60-70 au fost publicate Biblii, Noul Testament, Carnete de c\u00e2nt\u0103ri. \u00cen 1965 la aceast\u0103 mi\u015fcare sa alipit \u015fi biserica menonit\u0103 din URSS.<\/p>\n

\u00cen Moldova, s-a reac\u0163ionat diferit la toate evinementele din UUBCEB. Majoritatea bisericilor nu au semnat documentele puse \u00een circula\u0163ie. Nu exist\u0103 semnat nici un document de bisericile baptiste din Moldova, bisericile de aici au luat o pozi\u0163ie de a\u015fteptare fiind la periferia statului sovietic cu o Uniune nu at\u00e2t de mare. Au fost \u00eens\u0103 slujitori care din diferite motive au adus la cuno\u015ftin\u0163a bisericii documentele \u015fi au pus interdic\u0163ii la frecventarea bisericii de c\u0103tre copii, st\u00e2nd la u\u015fi \u015fi alung\u00e2nd copiii acas\u0103. De asemenea practicau botezurile, nu chemau la poc\u0103in\u0163\u0103, dar aceste lucruri au fost mai mult la ini\u0163iativa lor personal\u0103. Au existat deasemenea fra\u0163i ce erau de acord cu grupa de ini\u0163iativ\u0103 \u015fi sus\u0163ineau ideille lor, dar din nou era pozi\u0163ia lor personal\u0103 \u015fi nu exprimat\u0103 de Uniune.<\/p>\n

\u00cen 1963 \u00een activitatea Uniunii din Moldova are loc al 14-lea Congres la care a fost discutat\u0103 situa\u0163ia Uniunii Unionale. Participan\u0163ii la Congres au relatat tot ce sa \u00eent\u00e2mplat \u00een anii ace\u015ftia inclusiv desbin\u0103rile care au loc \u00een \u0163ar\u0103, au evaluat lucrarea din Moldova \u015fi tot la acest Congres au ales delega\u0163i pentru a participa la Congresul Unional, lucrarea din Moldova i-au \u00eencredin\u0163at-o lui Ponomarciuc chiar dac\u0103 au fost \u015fi dezaprob\u0103ri, dar nu au dorit nimeni s\u0103 mearg\u0103 \u00eempotriva fra\u0163ilor de la Moscova care i-au \u00eencredin\u0163at lucrarea din Moldova.<\/p>\n

Dup\u0103 declararea desp\u0103r\u0163irii in decembrie 1963 \u00een RSSM nu era nici o biseric\u0103 care s\u0103 fi ie\u015fit din Uniune \u015fi s\u0103 se fi alipit grupei de ini\u0163iativ\u0103.<\/p>\n

Desp\u0103r\u0163irea \u00een cadrul Uniunii din Moldova a avut loc din alt\u0103 cauz\u0103 \u015fi anume \u00een 1964 Consiliul Local din Chi\u015fin\u0103u \u00eenainteaz\u0103 un demers\u00a0 aduc\u00e2ndu-le\u00a0 la cuno\u015ftin\u0163\u0103 Bisericii Nr.1 de pe str. G\u0103rii 2\u00a0 c\u0103 au intrat \u00een proiectul de construc\u0163ie a unei gr\u0103dini\u0163e de copii. \u00cen acela\u015fi demers li se d\u0103 termen de eliberare a cl\u0103dirii, biserica primea o alt\u0103 cl\u0103dire pentru oficializarea serviciilor, pe strada Ilinskaia (Sf. Ilie) 41, o cl\u0103dire mult mai mic\u0103 \u015fi mai nespa\u0163ioas\u0103. Atunci fra\u0163ii \u00een cadrul consiliului Uniunii au pus in discutie acest document. Ca urmare dup\u0103 mai multe \u015fedin\u0163e fra\u0163ii sau dezbinat \u00een 2 grupe. Ponomarciuc \u015fi cu un grup de fra\u0163i au sus\u0163inut ideia de a p\u0103r\u0103si cl\u0103direa, alt grup au sus\u0163inut ideia de a nu ceda nimic, ba dimpotriv\u0103 a p\u0103zi cl\u0103direa \u015fi a nu permite de a fi distrus\u0103.<\/p>\n

\u00cen urma a nenum\u0103rate discu\u0163ii comitetul a decis c\u0103 vor face o adunare de membri cu biserica locala pentru a \u00eentreba \u015fi biserica ce p\u0103rere au, pentru c\u0103 nu Uniunea trebuia sa decid\u0103, dar biserica local\u0103. Biserica \u00een mare majoritate au votat \u00eempotriva ced\u0103rii \u015fi au fost deacord s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 zi \u015fi noapte cl\u0103direa.<\/p>\n

Acum intervine lucrul cel mai interesant, nec\u0103t\u00e2nd la decizia bisericii, Ponomarciuc d\u0103 ordin ca cl\u0103direa s\u0103 fie eliberat\u0103 \u015fi semneaz\u0103 acordul referitor la mutarea pe strada Ilinskaia 41. Aceast\u0103 decizie \u015fi procedarea incorect\u0103 a dezbinat biserica, gupa care nu a fost deacord in frunte cu M.Horev (rus. \u041c\u0438\u0445\u0430\u0438\u043b \u0425\u043e\u0440\u0435\u0432<\/em>) au declarat c\u0103 Uniunea BCEB din RSSM s\u00e2nt colaboratorii KGB din acest motiv ei se separ\u0103 alipindu-se adevaratei biserici baptiste \u015fi anume –\u00a0 grupei de ini\u0163iativ\u0103.<\/p>\n

Astfel \u00een perioada anilor 1964-1969 \u00een Moldova apare mi\u015fcarea de Ne\u00e2nregistra\u0163i <\/em>(cum au fost numi\u0163i mai t\u00e2rziu din cauza refuzului de a \u00eenregistra biserica). \u00cen multe biserici au \u00eenceput dezbin\u0103rile, se vizitau liderii bisericii de liderii pe sectoare ca s\u0103i c\u00ee\u015ftige de partea lor. Mul\u0163i fra\u0163i au \u00eenceput a opta pentru Bisericile ne\u00e2nregistrate ar\u0103t\u00e2nd activitatea lor, curajul de a lupta cu puterea comunist\u0103 \u015fi plecau cu toat\u0103 biserica \u00een opozi\u0163ie. Au existat biserici \u00een Moldova care de c\u00e2teva ori au trecut dintr-o Uniune \u00een alta din cauza schimb\u0103rilor slujitorilor sau a certurilor din mijlocul lor .<\/p>\n

Mai mul\u0163i fra\u0163i care au trecut prin perioada dat\u0103 m\u0103rturiseau c\u0103 trecerea aceasta se f\u0103cea mai mult din motive politice a anumitor grup\u0103ri din bisericile locale. Un grup de fra\u0163i \u015fi surori erau \u00eempotriva p\u0103storului sau a liderilor \u015fi atunci dezbinau biserica \u00ee\u015fi alegeau liderul s\u0103u \u015fi \u00eentrau \u00een Uniunea ne\u00e2nregistrat\u0103 \u015fi viceversa. Cauza acestor dezbin\u0103ri se vede \u00een felul cum au crescut bisericile locale \u2013 poc\u0103in\u0163ele si botezurile dintre oamenii laici (din lume) erau foarte rare, biserica avea doar un singur mijloc de cre\u015ftere, familiile numeroase ale membrilor. Cu timpul \u00een a doua \u015fi a treia genera\u0163ie biserica era format\u0103 din 4-5 mari familii care de multe ori se \u015fi mai certau \u00eentre ei din cauza: cine s\u0103 conduc\u0103 biserica? Solu\u0163ia era vazut\u0103 \u00een dezbinare. Foarte multe biserici au trecut prin aceast\u0103 neplacut\u0103 experien\u0163\u0103, la fel din motivele date.<\/p>\n

Cu 1969 s-a mic\u015forat num\u0103rul dezbin\u0103rilor din sectoare. Fra\u0163ii din Uniune au \u00eenceput a ordina lucr\u0103tori, ai motiva la unitate \u015fi cooperare, astfel c\u0103 situa\u0163ia se amelioreaz\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1965 Ponomarciuc \u00ee\u015fi d\u0103 demisia, dup\u0103 cearta cu cl\u0103direa bisericii. Este convocat Congresul Uniunii Bisericilor Cre\u015ftine Evanghelice din RSSM. Acest congres a intrat \u00een istorie ca congresul al\u00a0 XV. La acest congres ca pre\u015fedinte al Uniunii este ales fratele Serghei Malanciuc (rus. \u0421\u0435\u0440\u0433\u0435\u0439<\/em> \u041c\u0430\u043b\u0430\u043d\u0447\u0443\u043a<\/em>). Care slujise p\u00e2n\u0103 \u00een 1939 ca responsabil pe sectorul B\u0103l\u0163i, din 1945-1965, la timpul alegerii efectua lucrarea de pastor \u00een acea biseric\u0103. Chiar de la \u00eenceput \u00ee\u015fi propune s\u0103 p\u0103streze unitatea bisericilor, \u00eens\u0103 nu reu\u015fe\u015fte la acea perioad\u0103 s\u0103-\u015fi ating\u0103 scopul, pentru c\u0103 dezbinarea intrase destul de bine \u00een bisericile baptiste din Moldova.<\/p>\n

\u00cen 1966 are loc cel de-al 16-lea Congres care a fost mai mult un congres de organizare a Uniunii \u015fi \u00eencerc\u0103rii de oprire a desbin\u0103rilor.<\/p>\n

Peste trei ani \u00een 1969 are loc cel de-al 17-lea Congres. <\/em>La acest congres fratele S.Malanciuc \u00ee\u015fi d\u0103dea darea de seam\u0103 \u015fi fra\u0163ii \u00eel binecuv\u00e2nt\u0103 \u00een lucrarea de mai departe. S.Malanciuc a depus un efort deosebit \u00een educarea slujitorilor \u015fi ridicarea nivelului de predicare \u00een biserici. A sus\u0163inut \u00een toat\u0103 perioada sa tinerii predicatori motiv\u00e2ndu-i la o implicare mai mare \u00een biserici. Pacea \u00een Uniune\u00a0 a fost readus\u0103,\u00a0 se observ\u0103 \u015fi o cre\u015ftere numeric\u0103 a bisericilor \u015fi a membrilor .<\/p>\n

Statul sovietic \u00ee\u015fi schimb\u0103 politica fa\u0163\u0103 de biserici, ele devenind pu\u0163in mai libere \u00een efectuarea slujirii.\u00a0 \u00cencepe perioada brejnevist\u0103.<\/p>\n

Anii 1970 sau eviden\u0163iat \u00een cadrul Uniunii Baptiste prin activitatea reu\u015fit\u0103 a lui Karl S. Sedle\u0163chii (rus. \u041a\u0430\u0440\u043b<\/em> \u0421\u0442\u0430\u043d\u0438\u0441\u043b\u0430\u0432\u043e\u0432\u0438\u0447<\/em> \u0421\u0435\u0434\u043b\u0435\u0446\u043a\u0438\u0439<\/em>). \u00cen 1973 are loc cel de-al 18-lea Congres la care S.Malanciuc \u00ee\u015fi d\u0103 demisia din cauza problemelor cu s\u0103n\u0103tatea. Dar \u00eenainte de aceasta scrie o scrisoare la Moscova \u015fi cere de la centru un lider pentru Bisericile din Moldova. Astfel Uniunea Unionala \u00eel trimite pe Karl Sedle\u0163chi fost pastor a comunit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i \u00een 1958, responsabil pe regiune \u00een 1958-1959. Un frate care a fost arestat din cauz\u0103 c\u0103 predica Evanghelia \u00een Cern\u0103u\u0163i. Bisericile din Moldova l-au primit suspicios, ca pe omul Moscovei, dar mai apoi dup\u0103 pu\u0163in timp fr. Sedle\u0163ki sa manifestat ca un bun conduc\u0103tor \u015fi un neobosit pastor, gata s\u0103 dea ajutor oric\u0103rei biserici.<\/p>\n

1974 are loc cel de-al 19-lea Congres unde Sedle\u0163chii prezint\u0103 un amplu raport referitor la activitatea Uniunii, tot aici prezint\u0103 situa\u0163ia real\u0103 din cadrul bisericilor. Plus la aceasta mai accentueaz\u0103 criza de lucr\u0103tori cu care se confrunt\u0103 bisericile. Astfel c\u0103 el \u00eendeamn\u0103 fra\u0163ii din sector s\u0103 aleag\u0103 lideri. Cineva din cei ce au asistat la acest congres, comunic\u0103 c\u0103 a fost primul congres la care a asistat el, unde s-au prezentat \u015fi neajunsurile bisericii locale, s-au criticat lideri \u015fi biserici, \u00eenc\u00e2t fra\u0163ii prezen\u0163i s\u0103 fie cerceta\u0163i de Duhul Domnului \u015fi la \u00eentoarcere \u00een bisericile sale s\u0103 se implice tot mai mult.<\/p>\n

Un alt lucru important este propunerea fratelui K.S.Sedle\u0163chii, s\u0103 se petreac\u0103 Congrese de evaluare a lucr\u0103rii, sistematic, odata la 4 ani. \u00cens\u0103 puterea Comunist\u0103, nu a acceptat aceasta.<\/p>\n

\u00cen anii 1970 Comuni\u015ftii nu au mai avut un impact negativ asupra Bisericilor, ci au tolerat mi\u015fcarea Evanghelic\u0103. Dup\u0103 ce legea din 1959 nu a mai fost respectat\u0103 de biserici, \u00een 1970 a fost \u00eent\u0103rit\u0103 o alt\u0103 lege mai liber\u0103 \u015fi prevedea urm\u0103toarele:<\/p>\n

 <\/p>\n

(1) Orice\u00a0 biseric\u0103 care activeaz\u0103 \u00een RSSM trebuie ca s\u0103 fie \u00eenregistrat\u0103.<\/p>\n

(2) Circula\u0163ia membrilor s\u0103 fie sub controlul comuni\u015ftilor.<\/p>\n

(3) O biseric\u0103 putea fi \u00eenregistrat\u0103 doar dac\u0103 avea de la 20 de membri \u00een sus.<\/p>\n

(4) Organul principal \u00een cadrul bisericii trebuia s\u0103 fie Uniunea.<\/p>\n

 <\/p>\n

Nec\u0103t\u00e2nd la aceasta \u00een realitate multe din biserici totu\u015fi nu s-au \u00eenregistrat la Stat ci au fost \u00eenregistrate \u00een cadrul Uniunii. Care prezenta un raport anual despre num\u0103rul bisericilor.<\/p>\n

\u00cen anii 70 nu sunt cazuri c\u00e2nd activitatea unui lider slujitor s\u0103 fie interzis\u0103 sau s\u0103 fie arestat din Uniune. Doar \u00een cazul mi\u015fc\u0103rii ne\u00e2nregistrate prigoana continu\u0103, sunt intimida\u0163i, aresta\u0163i, b\u0103tu\u0163i mul\u0163i cre\u015ftini din bisericile Moldovei.<\/p>\n

Totu\u015fi un rol considerabil \u00een cre\u015fterea spiritual\u0103 a bisericilor baptiste din Uniune la avut grupa de ini\u0163iativ\u0103. Impactul practic a acestei mi\u015fc\u0103ri a fost mai mare prin tip\u0103rirea bibliilor, Noului Testament, r\u0103sp\u00e2ndirea literaturii duhovnice\u015fti, c\u00e2nt\u0103rilor, revistelor. Devenise mai simplu de a face rost de biblii, astfel \u015fi unii membri simpli din biseric\u0103 puteau s\u0103 aib\u0103 scriptura acas\u0103 pentru a cre\u015fte. Neajunsul cel mai mare a grupei de ini\u0163iativ\u0103 a fost faptul c\u0103 dorind \u015fi lupt\u00e2nd pentru independen\u0163a bisericilor locale, au construit un sistem \u015fi mai autoritar, dependent de un singur lider. Se cunosc tot mai multe cazuri c\u00e2nd deciziile consiliului uniunii lor era anulat, modificat, schimbat de un singur om \u2013 G.Kriucikov f\u0103r\u0103 a motiva sau explica deciziile sale. \u00cen bisericile mari aveau spionii s\u0103i care \u00eei aduceau la cuno\u015ftin\u0163\u0103 situa\u0163ia din Biseric\u0103 \u015fi dac\u0103 biserica colabora cumva cu UUBCEB se aduceau critici, de multe ori p\u0103storul era scos din biseric\u0103 pentru colaborare cu puterea sovietic\u0103, invinuiri pe nedrept, colaborarea cu UUBCEB era indentic\u0103 cu colaborarea\u00a0 KGB.<\/p>\n

Aceste schimb\u0103ri Kriucikov de cele mai dese ori nu o f\u0103cea personal din cauz\u0103 c\u0103 se afla \u00een c\u0103utare, o f\u0103cea clandestin, prin casetofon sau prin oamenii de \u00eencredere lui. Azi tot mai mul\u0163i oameni se \u00eentreb\u0103 cum de puterea sovietic\u0103 care avea cea mai puternic\u0103 institu\u0163ie de securitate \u2013 KGB, care g\u0103sea orice om \u00een Africa, America Latin\u0103, SUA, nu puteau s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 pe G.Kriucikov \u00een \u0163ara lor? Nu puteau, sau nu doreau, este \u00eentrebarea \u015fi de ce nu o doreau?<\/p>\n

\u00cen concluzie la aceast\u0103 perioad\u0103 putem afirma cu certitudine c\u0103 nici biserica ne\u00e2nregistrat\u0103 nu \u015fi-a atins scopul propus: G.Wins la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1980 pentru aceast\u0103 situa\u0163ie la condamnat pe G.Kriucikov afirm\u00e2nd c\u0103 au luptat pentru independen\u0163a bisericilor dar sau trezit cu dictatura unui singur om.<\/p>\n

\u00cen 1979 are loc cel deal 20-lea Congres a UBCEB din RSSM la care fratele K.S.Sedle\u0163chii\u00a0 a prezentat un raport de activitate: \u00cen Uniune erau 104 biserici \u00eenregistrate \u015fi \u00eenc\u0103 28 a\u015fteptau s\u0103 fie \u00eenregistrate, cu un numar de\u00a0 151 de p\u0103stori, 161 diaconi, 831 predicatori. \u00cen cadrul Uniunii activau peste 80 de coruri \u015fi orchestre cu 120 de dirijori \u015fi peste 2000 de cori\u015fti. La acel congres este luat\u0103 decizia de a alege doi ajutori fratelui K.Sedle\u0163chii, au fost propu\u015fi \u015fi ale\u015fi\u00a0 pastorii: Victor N. Loghinov (rus. \u0412\u0438\u043a\u0442\u043e\u0440<\/em> \u041d\u0438\u043a\u043e\u043b\u0430\u0435\u0432\u0438\u0447<\/em> \u041b\u043e\u0433\u0438\u043d\u043e\u0432<\/em>), din biserica satului Krasnoarmeiskoe\u00a0 \u015fi \u00a0Leonid F.Agafonov (rus. \u041b\u0435\u043e\u043d\u0438\u0434<\/em> \u0424\u0438\u043b\u0438\u043f\u043f\u043e\u0432\u0438\u0447<\/em> \u0410\u0433\u0430\u0444\u043e\u043d\u043e\u0432<\/em>), biserica din Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul anilor 1970 \u00eenceputul anilor 1980 se consider\u0103 anii \u00een care Domnul a rev\u0103rsat binecuv\u00e2nt\u0103ri peste bisericile noastre ca dup\u0103 dureri, probleme, certuri, dezbin\u0103ri s\u0103 avem \u015fi bucurii, botezuri, convertiri. Bisericile \u015fi-au revenit \u00een urma dezbin\u0103rilor, \u015fi a st\u0103rii de lipsuri spirituale, cresc\u00e2nd at\u00e2t numeric c\u00e2t \u015fi spiritual.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen articolul de fa\u0163\u0103 mi-am propus s\u0103 abordez cea mai dificil\u0103 perioad\u0103 a istoriei mi\u015fc\u0103rii baptiste din fosta Uniune Sovietic\u0103. Am spus dificil\u0103, din motiv c\u0103 nu exist\u0103\u00a0 \u00eenc\u0103 claritate la multe evenimente (neacces la arhiva securit\u0103\u0163ii, neclaritate politic\u0103), al\u0163ii evit\u0103 s\u0103 scrie, sau s\u0103 discute la acest subiect pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 unii participan\u0163i la […]<\/p>","protected":false},"author":6,"featured_media":2713,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16],"tags":[37],"post-author":[94],"class_list":["post-2714","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-history","tag-ro","post-author-vadim-bulgac"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2714","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2714"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2714\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3532,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2714\/revisions\/3532"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2713"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2714"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2714"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2714"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2714"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}