{"id":2693,"date":"2010-10-22T09:58:16","date_gmt":"2010-10-22T09:58:16","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&#038;p=2693"},"modified":"2024-06-06T10:29:47","modified_gmt":"2024-06-06T10:29:47","slug":"procesul-de-ajutorare-convingeri-crestine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/procesul-de-ajutorare-convingeri-crestine\/","title":{"rendered":"Procesul de ajutorare.  Convingeri cre\u0219tine"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center\">(Traducere \u0219i adaptare de Luoana Rotar-C\u00eerlan)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u201c<strong>A<\/strong>jutorul nu este o tehnic\u0103. Este o investi\u0163ie a personalit\u0103\u0163ii.\u201d (Keith-Lucas) Aceast\u0103 afirma\u0163ie ne introduce \u00een a \u00een\u0163elege natura \u015fi a aborda ajutorul nostru profesional, dup\u0103 p\u0103rerea celui care a scris mai mult practic \u015fi profund, referitor la natura rela\u0163iei de ajutorare \u00een asisten\u0163a social\u0103. Clinician, consultant \u015fi autor, Alan Keith-Lucas \u015fi-a devotat o mare parte din via\u0163a sa profesional\u0103 \u00een\u0163elegerii\u00a0 \u015fi comunic\u0103rii a ceea ce, de fapt, subliniaz\u0103 momentul c\u00e2nd \u201cprofesioni\u015ftii\u201d \u00eei \u00eent\u00e2lnesc pe cei pe care \u00eei numim clien\u0163i, pacien\u0163i \u015fi consumatori. \u00cen zilele noastre, cuv\u00e2ntul-cheie este \u201cpractica bazat\u0103 pe eviden\u0163\u0103\u201d. \u00cen calitate de asisten\u0163i sociali, se pune \u00eentrebarea \u00een ce mod contribuim la implicarea clien\u0163ilor no\u015ftri \u00een procesul de schimbare? Alan Keith-Lucas a afirmat c\u0103 exist\u0103 principii de ajutorare care sunt esen\u0163iale eficacit\u0103\u0163ii \u015fi d\u0103 rezultate pozitive. \u201eAcesta este un lucru dificil \u015fi cere iscusin\u0163\u0103\u201d, sus\u0163inea autorul.<\/p>\n<p>L-am \u00eent\u00e2lnit prima dat\u0103 pe Alan Keith-Lucas mai bine de treizeci de ani \u00een urm\u0103. M\u0103 ocupam de rezolvarea cazurilor la Casa de Copii din sudul Texas-ului, unde \u201cKeith\u201d (dup\u0103 cum \u015fi-a exprimat dorin\u0163a de a fi numit) era un consultant care a fost invitat de administratorul nostru \u00een campus \u00een mod periodic, ca s\u0103 ne ajute a \u00een\u0163elege credin\u0163a bazat\u0103 pe grija reziden\u0163ial\u0103 pentru copil. Dr. Keith-Lucas p\u0103rea la prima vedere un om ciudat, cu b\u0103rbi\u0163a stufoas\u0103 \u015fi \u00eengust\u0103, cu jachet\u0103 de l\u00e2n\u0103 moale, ce avea buzunarele peticite \u015fi cu pipa neaprins\u0103 \u00eentr-o m\u00e2n\u0103. Aparen\u0163a sa matur\u0103 \u015fi accentul britanic \u00eel f\u0103ceau s\u0103 aib\u0103 un aer distinct, de\u015fi el niciodat\u0103 nu mi s-a p\u0103rut formidabil. Am luat parte la prima \u00eent\u00e2lnire cu el, fiind mai mult dec\u00e2t un pic sceptic\u0103 la faptul c\u0103 acest \u201cintrus\u201d ar putea s\u0103 ofere cuno\u015ftin\u0163e de valoare celor prezen\u0163i, care am tr\u0103it \u015fi am lucrat printre copii \u00een fiecare zi. Mi-a capturat imagina\u0163ia \u015fi respectul s\u0103u la sf\u00e2r\u015fitul primelor cinci minute ce le-am petrecut \u00eempreun\u0103. S-a dovedit a fi un om care citea \u015fi scria foarte mult, g\u00e2ndea profund \u015fi iubea copiii \u00een mod sincer. \u00cen c\u00e2teva zile petrecute \u00een campus a fost capabil s\u0103 intre \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cei mai neascult\u0103tori copii. Lansa cu bl\u00e2nde\u0163e intui\u0163ii \u00een atitudinile \u015fi comportamentele personalului (incluz\u00e2ndu-m\u0103 pe mine, \u0163in s\u0103 m\u0103rturisesc), astfel, am ajuns s\u0103 privim \u00een inimile \u015fi poten\u0163ialul copiilor \u00een loc s\u0103 privim la cicatricile vie\u0163ilor lor distruse. Tr\u0103gea \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte din pove\u015ftile \u201cUnchiul Remus\u201d, ca \u015fi cum ar fi oferit \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte din Scriptur\u0103. Ca un str\u0103lucit profesor \u015fi preot al copiilor, a comunicat prin istorisiri uimitoare adev\u0103ruri. Nu respecta cu stricte\u0163e principiile \u00een multe moduri. Keith a observat \u015fi a r\u0103spuns copilului r\u0103nit din interiorul fiec\u0103ruia dintre noi. \u00cen mod remarcabil ne-a l\u0103sat cu uneltele de a face la fel cu fiecare copil care se afl\u0103 \u00een grija noastr\u0103, incluz\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii \u015fi familiile.<\/p>\n<p>Alan Keith-Lucas a fost vizionar, asistent social \u015fi pedagog. Acum cincizeci de ani a scris \u00een c\u00e2teva cazuri despre concepte care \u00eencep s\u0103 fie \u00een\u0163elese \u015fi folosite \u00een ceea ce prive\u015fte supravegherea copiilor \u015fi \u00een practica asisten\u0163ei sociale de ast\u0103zi. \u00cen\u0163elegerile lui Keith \u015fi exprim\u0103rile lui contribuie la schimbarea existen\u0163ei. Ideile sale cu privire la rela\u0163ia de ajutorare, importan\u0163a personalit\u0103\u0163ii, valoarea serviciilor concrete, impactul separ\u0103rii \u015fi al pierderii ne reamintesc mereu mandatul biblic, care spune s\u0103-i iube\u015fti \u015fi s\u0103-i respec\u0163i pe al\u0163ii, inclusiv pe cei ce sunt diferi\u0163i.<\/p>\n<p>Nu propun \u00een acest capitol s\u0103 ameliorez ceea ce Keith scrie cu referire la rela\u0163ia de ajutorare. Propun s\u0103 ne concentr\u0103m asupra lucr\u0103rilor lui, subliniind \u00een\u0163elegerile care \u00eei ofer\u0103 cititorului at\u00e2t lic\u0103riri, c\u00e2t \u015fi o ad\u00e2nc\u0103 p\u0103trunderere \u00een \u00een\u0163elepciunea pe care ne-a l\u0103sat-o Alan Keith-Lucas, \u00eentruc\u00e2t descoperim mai mult lucruri despre cel care ajut\u0103, implicat \u00een rela\u0163ia cu cei din lume, care sunt r\u0103ni\u0163i \u015fi de care noi suntem chema\u0163i.<\/p>\n<p>\u00cen cartea sa \u201dD\u0103ruind \u015fi primind ajutor\u201d Alan Keith-Lucas ne cere s\u0103 avem \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een vedere motiva\u0163ia \u015fi preg\u0103tirea noastr\u0103, atunci c\u00e2nd p\u0103\u015fim \u00eentr-o rela\u0163ie de ajutorare a celorlal\u0163i. Ne cere s\u0103 ne dep\u0103rt\u0103m de ajutorul standard \u015fi ne indic\u0103 s\u0103 ne concentr\u0103m asupra utiliz\u0103rii unei tehnici particulare, ce poate s\u0103 aib\u0103 rezultate slabe, dac\u0103 uit\u0103m esen\u0163ialul &#8211; clientul. \u00cen aceast\u0103 exprimare se rezum\u0103 premiza lui central\u0103: \u201eClientul este expertul propriei sale experien\u0163e. Este specialistul \u00een rela\u0163ia de ajutorare, persoana care trebuie, \u00een final, s\u0103 ia deciziile \u015fi s\u0103 fie \u00eenvestit\u0103 \u00een proces.\u201d Keith explic\u0103 faptul c\u0103 noi \u00eencepem, ca \u015fi persoane care ajut\u0103 prin respectarea dreptului \u015fi abilit\u0103\u0163ii clientului, s\u0103 lu\u0103m deciziile ce conduc la schimbare. Clientul este acela care trebuie s\u0103 diferen\u0163ieze alegerile care sunt luate \u015fi rezultatele care sunt stabilite prin impulsuri. Deci, clientul trebuie s\u0103 fie implicat \u00een luarea de decizii active. O decizie activ\u0103, voit\u0103 este una care aduce cu ea angajamentul, energia \u015fi poten\u0163ialul de a se ocupa de circumstan\u0163ele vie\u0163ii. Care este atunci rolul persoanei care ajut\u0103? Trebuie s\u0103 re\u0163inem c\u0103 rela\u0163ia este mutual\u0103; cel care ajut\u0103 \u015fi cel \u201cajutat\u201d sunt \u00een mod mutual implica\u0163i \u00eentr-o rela\u0163ie care se bazeaz\u0103 pe \u015fans\u0103 \u015fi schimbare. Dar, av\u00e2nd o rela\u0163ie de ajutorare, nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai o rela\u0163ie social\u0103 ca prietenia sau o leg\u0103tur\u0103 care se dore\u015fte a fi pl\u0103cut\u0103. \u00centr-adev\u0103r, profesioni\u015ftilor eficace, implica\u0163i \u00een ajutorare, le pas\u0103 intens de clien\u0163ii lor, dar acea grij\u0103 \u00eenseamn\u0103 recomandarea a ceea ce o alt\u0103 persoan\u0103 ar trebui s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n<p>Keith-Lucas ne vorbe\u015fte: \u201eScopul definit al rela\u0163iei de ajutorare este de a sus\u0163ine o persoan\u0103 sau un grup s\u0103 ia decizii legate de o problem\u0103 sau o situa\u0163ie.\u201d Aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163i cum po\u0163i asculta ceea ce clientul i\u0163i zice \u015fi s\u0103 crezi faptul, c\u0103 doar clientul poate s\u0103 fac\u0103 o alegere real\u0103, legat\u0103 de modul\u00a0 ac\u0163iunii ce va fi semnificativ pentru el. Chiar \u015fi \u00een situa\u0163iile \u00een care asistentul social reprezint\u0103 \u201cagenda\u201d sau interesele unei agen\u0163ii, poate s\u0103 nu existe nici un ajutor semnificativ f\u0103r\u0103 angajamentul \u015fi implicarea clientului. Un ajutor eficace este posibil \u015fi dac\u0103 angajamentul ori implicarea asistentului sunt protejate, de asemenea &#8211; \u00eenvinse barierele ne\u00eencrederii \u015fi puterii agen\u0163iei. Ajutorul are efect \u00een momentul \u00een care asistentul social se deta\u015feaz\u0103 de no\u0163iunea de control social \u015fi se implic\u0103 \u00een tipul de ajutor, \u00een care clien\u0163ii \u00ee\u015fi \u00een\u0163eleg responsabilitatea lor proprie \u015fi impactul deciziilor lor. Keith-Lucas compar\u0103 rela\u0163ia de ajutorare a clientului cu \u00eencercarea de a urni un vagonet blocat spre o \u201esurs\u0103 \u00eencol\u0103cit\u0103\u201d. Toate relele lumii doar vor m\u0103ri \u201erezisten\u0163a\u201d \u015fi probabilitatea unui sf\u00e2r\u015fit deta\u015fat de scopul stabilit. \u00cen schimb, rolul nostru ca \u015fi persoane care ajut\u0103m, dup\u0103 Keith, este de a \u201edescol\u0103ci rezisten\u0163a\u201d sau, de fapt, de a redirec\u0163iona experien\u0163ele \u015fi sentimentele negative ce ar putea s\u0103 re\u0163in\u0103 clientul de la a fi capabil s\u0103 progreseze. Keith prezint\u0103 un model fascinant de lucru cu clien\u0163ii, ce au experimentat pierderi numeroase. El adreseaz\u0103 cea mai important\u0103 \u00eentrebare pentru ajutorarea celor care au suferit \u00eenfr\u00e2ngeri: \u201eCe creeaz\u0103 diferen\u0163a \u00een apari\u0163ia crizei sau a tr\u0103irii unei pierderi cu vioiciune \u015fi st\u0103p\u00e2nire, \u00een loc de disperare \u015fi eliberare p\u00e2n\u0103 la moarte?\u201d Fiecare client \u00eent\u00e2mpin\u0103 tragedii \u015fi pierderi. Keith adapteaz\u0103 durerea \u201estandard\u201d \u015fi pierderea-model pentru a clarifica faptul, c\u0103 cei care biruie \u015fi sunt \u00een stare s\u0103 transforme tragedia \u00een triumf sunt aceia care sunt \u00eemputernici\u0163i s\u0103 abordeze pierderea \u015fi sentimentele care o \u00eenso\u0163esc, un fenomen pe care el \u00eel nume\u015fte \u201eprotest\u201d. Persoana care ajut\u0103 este \u00een acest caz nu cea care face orice ca s\u0103 par\u0103 frumos, ci persoana care permite, chiar \u015fi faciliteaz\u0103 exprimarea durerii \u015fi a atrocit\u0103\u0163ii, generat\u0103 de pierdere. Din nou, tema rela\u0163iei de ajutorare este autenticitatea \u015fi acceptarea clien\u0163ilor chiar \u015fi c\u00e2nd ei pl\u00e2ng, sunt nervo\u015fi sau obosi\u0163i ori nepl\u0103cu\u0163i.<\/p>\n<p>Ceea ce urmeaz\u0103 este textul individual din capitolul cinci \u015fi zece din edi\u0163ia revizuit\u0103 \u00een anul 1994 a c\u0103r\u0163ii \u201eD\u0103ruind \u015fi primind ajutor\u201d\u00a0 a dr. Keith-Lucas. O parte din textul original a fost redus\u0103 \u00een vederea l\u0103rgirii spa\u0163iului pentru materialele din am\u00e2ndou\u0103 capitolele. Comentariile \u015fi reflec\u0163iile mele sunt scrise cu litere italice. \u00cenf\u0103ptuiesc aceasta \u00een convingerea c\u0103 lucrarea lui Keith va servi la preschimbarea asistentului social care este chemat de Dumnezeu s\u0103 acorde ajutor profesional. Nu sunt sigur\u0103 dac\u0103 cineva are putin\u0163a s\u0103 \u00eembun\u0103ta\u0163easc\u0103 pe seama cuvintelor lui Keith. Considera\u0163iile mele au inten\u0163ia s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 conceptele, s\u0103 adauge experien\u0163a \u015fi propriul meu punct de vedere la ale lui.<\/p>\n<p>Keith are mult mai mult de spus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu natura ajutorului dec\u00e2t sunt eu capabil\u0103 s\u0103 captez aici. Acest articol este ales, deoarece surprinde una din ideile lui de baz\u0103 \u015fi anume, c\u0103 \u00eentregul ajutor reu\u015fit implic\u0103 \u00eentrebuin\u0163area merituoas\u0103 a realit\u0103\u0163ii, a empatiei \u015fi a suportului, \u015fi c\u0103 aceste dimensiuni care \u0163in de ajutorare reflect\u0103 natura autentic\u0103 a lui Dumnezeu.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>FACTORUL RELA\u0162IEI DE AJUTORARE <\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>(D\u0102RUIND \u015eI PRIMIND AJUTOR)<\/strong><\/span><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Teorii diverse<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Trebuie s\u0103 existe ceva \u00een rela\u0163ia de ajutorare, prin care persoana ce are rolul de a ajuta d\u0103 sens faptului dat. Rela\u0163ia despre care discut\u0103m nu poate s\u0103 fac\u0103 aceasta prin ea \u00eens\u0103\u015fi. Este efectul combinat al mai multor cauze \u015fi nu ceva care s\u0103 poat\u0103 fi creat separat de ceea ce se petrece \u00eentre cel care ajut\u0103 \u015fi cel ajutat. Noi nu putem s\u0103 \u00eenfiin\u0163\u0103m o asemenea rela\u0163ie \u015fi apoi s\u0103 st\u0103m cu m\u00e2inile \u00eencruci\u015fate \u015fi s\u0103 a\u015ftept\u0103m ajutorul s\u0103 vin\u0103 de undeva, f\u0103r\u0103 vreo ac\u0163iune pozitiv\u0103 sau contribu\u0163ie de-a noastr\u0103. Ac\u0163iunea de ajutorare are loc c\u00e2nd ne investim pe noi \u00een\u015fine \u00een vie\u0163ile altora, c\u00e2nd suntem implica\u0163i cu ei \u201eaici \u015fi acum\u201d, a\u015fa cum ei \u00een\u0163eleg no\u0163iunea de \u201eaici \u015fi acum\u201d. Ne aducem pe noi \u00een\u015fine \u00een procesul de \u00een\u0163elegere a faptului, c\u0103 noi putem fi formidabil schimba\u0163i, la fel de mult ca persoana pe care suntem angaja\u0163i s\u0103 o ajut\u0103m. Aceast\u0103 participare activ\u0103 reprezint\u0103 cheia ajutorului eficace.<\/p>\n<p>De asemenea, factorul rela\u0163iei de ajutorare reprezint\u0103 destul de clar ceva mai mult dec\u00e2t lucrurile materiale cu care ajutorul de multe ori are de a face, ca de exemplu, bani, locuin\u0163\u0103 sau \u00eengrijire medical\u0103, de\u015fi este o gre\u015feal\u0103 s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 aceste lucruri sunt neimportante. Aceasta a fost una dintre \u00een\u0163elegerile gre\u015fite ale multor persoane care acordau ajutor \u00een secolul al XIX &#8211; lea \u015fi anume, c\u0103 a d\u0103rui lucruri materiale era gre\u015fit sau \u2013 mai mult &#8211; un r\u0103u necesar. Ast\u0103zi multor persoane care ajut\u0103 pare s\u0103 le scape importan\u0163a enorm\u0103 a \u201eajutorului concret\u201d.\u00a0 Exemplul lui Isus \u00een calitate de persoan\u0103 care acord\u0103 ajutor include multe exemple ale furniz\u0103rii \u00een nevoi materiale, abilitatea lui de a \u00eemplini nevoile prezentate la moment.<\/p>\n<p>O slujb\u0103, o cas\u0103, o oportunitate sunt foarte importante pentru oameni. Pot s\u0103 reprezinte solu\u0163ia totalmente necesar\u0103 a problemelor lor. Totu\u015fi, exist\u0103 ceva mai mult \u00een rela\u0163ia de ajutorare dec\u00e2t aceasta. \u00cen timp ce exist\u0103 situa\u0163ii concrete, \u00een care acele resurse constituie tot ceea ce trebuie, iar atunci c\u00eend ajutorarea ar p\u0103rea s\u0103 constea numai din furnizarea lor, \u00een majoritatea situa\u0163iilor altceva se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een oferirea efectiv\u0103 a ajutorului, dac\u0103 o persoan\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 se foloseasc\u0103 \u00een totalitate de ele. Numai procurarea bunurilor poate fi f\u0103cut\u0103 \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t utilizarea s\u0103 fie m\u0103rit\u0103 sau limitat\u0103. Demnitatea procedurii de aplicare, preocuparea pentru detalii, promptitudinea furniz\u0103rii, chiar \u015fi contextul \u00een care sunt oferite, toate contribuie sau reduc procesul de ajutorare.<\/p>\n<p>Exist\u0103 multe tendin\u0163e de separare sau clarificare ale factorului primordial al rela\u0163iei de ajutorare. Secolul al XIX-lea, \u00een mare parte, s-a bazat pe atitudine moral\u0103, prietenie \u015fi \u00eencurajare. Mai t\u00e2rziu, o manier\u0103 mai ra\u0163ional\u0103 s-a bazat pe un studiu de caz minu\u0163ios \u015fi o tratare adecvat\u0103, care, \u00een general, a \u00eensemnat manipularea mediului \u015fi a procur\u0103rii de influen\u0163e, pe care persoana ajutat\u0103 credea c\u0103 le pierde. Pu\u0163in mai t\u00e2rziu, la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201920 \u015fi \u00eenceputul anilor \u201930 se credea c\u0103, ascult\u00e2nd de unul singur, reprezint\u0103, probabil, factorul primordial al rela\u0163iei de ajutorare. Cel care ajuta a devenit pu\u0163in mai mult dec\u00e2t o oglind\u0103 \u00eempotriva c\u0103reia cel ajutat \u015fi-a proiectat \u00eengrijor\u0103rile lui.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Cunosc\u00e2nd \u201eDe Ce\u201d<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Odat\u0103 cu apari\u0163ia psihanalizei, interpret\u0103rii motivelor incon\u015ftiente i s-a acordat primul loc. Se credea c\u0103 ra\u0163ionalitatea creierului con\u015ftient a ajuns fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu un ra\u0163ionament aparent infantil, pe care incon\u015ftientul pare s\u0103 \u00eel \u00eentrebuin\u0163eze, tendin\u0163a lui, de exemplu, s\u0103 identifice lucruri cu totul deosebite, ar respinge aceast\u0103 ira\u0163ionalitate \u00een favoarea comportamentului sensibil. Perspicacitatea ar conduce la schimbare.<\/p>\n<p>At\u00e2t de ad\u00e2nc imprimat este acest concept, \u00eenc\u00eet mul\u0163i oameni vor confirma c\u0103 cineva nu poate modifica comportamentul cuiva, afar\u0103 de cazul \u00een care se \u015ftie exact motivul pentru care cineva nu se poart\u0103 frumos \u00een primul r\u00e2nd, ceea ce nu este astfel \u00een mod definitiv. Ceva din \u00een\u0163elegerea motivelor unuia poate fi foarte util\u0103 \u00een luarea unei decizii, dar multe hot\u0103r\u00eeri \u015fi angajamente rodnice ale unei persoane sunt luate f\u0103r\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 de ce.<\/p>\n<p>\u00cencredin\u0163area c\u0103 \u00een\u0163elegerea motivului este decisiv\u0103 schimb\u0103rii de comportament a determinat odat\u0103 o clas\u0103 de-a mea de studen\u0163i s\u0103 insiste asupra faptului c\u0103 scopul unui interviu cu o fat\u0103 delincvent\u0103 [pe nume, Mary Ann], pe care o studiam nu poate fi altul dec\u00e2t s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 motivul \u201ede ce\u201c a fugit de acas\u0103. Ceilal\u0163i erau \u00eentr-o oarecare masur\u0103 \u015foca\u0163i, c\u00e2nd am spus c\u0103 fuga de acas\u0103 ar putea fi destul de util\u0103, dac\u0103 s-ar fi putut m\u0103car \u015fti motivul, chiar dac\u0103 m-am \u00eendoit c\u0103 fuga ne-ar spune vreodat\u0103 mai multe dec\u00e2t factorul pripit. Cauzalitatea actual\u0103 ar fi, probabil, aproape \u00een mod infinit complex\u0103. Mary Ann ar putea fi capabil\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi manipuleze impulsul \u015fi s\u0103 fug\u0103 din nou.<\/p>\n<p>Vreau s\u0103 accentuez c\u0103 a o ajuta pe Mary Ann \u00een momentul de fa\u0163\u0103, cunoa\u015fterea cauzalit\u0103\u0163ii ac\u0163iunii ei complicate nu este, probabil, \u00eendeajuns. Chiar dac\u0103 Mary Ann ar putea spune, fiind convins\u0103 de faptul c\u0103 a fugit din cauza unor anumi\u0163i factori, trebuie s\u0103 se ia \u00een considerare c\u0103 este chiar voin\u0163a ei, imaginea ei despre sine ins\u0103\u015fi, temerile ei \u015fi realitatea situa\u0163iei sale prezente. Fiin\u0163ele umane nu sunt simple creaturi ra\u0163ionale, iar o fat\u0103 de paisprezece ani nu este, poate, \u00eentotdeauna un exemplu de g\u00e2ndire logic\u0103.<\/p>\n<p>Dac\u0103 Mary Ann ar fi fost un copil bolnav sau dac\u0103 impulsul ei era de o manier\u0103 necontrolabil\u0103 de orice act con\u015ftient din partea ei, chiar \u015fi cu mai mult\u0103 schimbare de atitudine din partea p\u0103rin\u0163ilor ei, psihoterapia cu interpretare ar fi fost necesar\u0103. Nevoia pentru aceasta ar fi ap\u0103rut, probabil, \u00eentr-o mult mai complet\u0103 dezorganizare dec\u00e2t aceast\u0103 fat\u0103 a dovedit prin gre\u015feala ei. Ajutorarea pe care majoritatea oamenilor o practic\u0103 \u00een circumstan\u0163e de acest gen poate avea anumite limite. Uneori, problemele se solu\u0163ioneaz\u0103 \u015fi prin intermediul unui tratament psihiatric, f\u0103r\u0103 a se implica interpretarea.<\/p>\n<p>Comportamentul lui Mary Ann \u00een particular ar putea fi justificat de condi\u0163ionare sau terapie cu medicamente. Aceast\u0103 solu\u0163ie ar implica un \u201ede ce\u201d sau o anumit\u0103 categorie de cuno\u015ftiin\u0163e, \u00eenc\u00eet cel pu\u0163in condi\u0163ia ei ar putea s\u0103 devin\u0103 u\u015for de m\u00e2nuit dac\u0103 anumite tensiuni ar fi fost potolite, ceea ce nu este at\u00e2t de mult un \u201ede ce\u201d sau un \u201ecum\u201d. Este foarte bine \u015ftiut faptul c\u0103 cineva se comport\u0103 nepl\u0103cut, pentru c\u0103 a fost respins sau neiubit. Dar aceasta nu \u00eenl\u0103tur\u0103 responsabilitatea persoanei ajutate, \u00een cazul nostru,\u00a0 de a face ceva cu privire la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Realitate, empatie \u015fi suport<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>F\u0103c\u00e2nd ceva \u00een privin\u0163a impulsului ei de a fugi de acas\u0103, constituie situa\u0163ia cu care Mary Ann se confrunt\u0103 acum. Ca Mary Ann s\u0103 poat\u0103 face aceasta, profesionistul trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu realitatea situa\u0163iei, faptul c\u0103 ea face ceva ilegal, posibilitatea ca judec\u0103torul s\u0103 o trimit\u0103 la o \u015fcoal\u0103 corec\u0163ional\u0103 sau s\u0103 o lase s\u0103 mearg\u0103 acas\u0103 doar sub supraveghere, ceea ce ei i s-ar putea s\u0103 \u00eei vin\u0103 greu s\u0103 suporte; chiar \u015fi faptul c\u0103 ar putea g\u0103si imposibil\u0103 situa\u0163ia de a mai fugi de acas\u0103 din nou. Ca s\u0103 decid\u0103 ce vroia, ce ar putea sa suporte, lui Mary Ann trebuia sa \u00eei fie expuse toate \u00eemprejur\u0103rile \u015fi posibilit\u0103\u0163ile. De asemenea, ar avea nevoie s\u0103 fie liber\u0103 ca s\u0103 discute \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi examineze sentimentele \u015fi, de fapt, s\u0103 fie reasigurat\u0103 c\u0103 expresia acestor sentimente nu ar pune-o \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103. Unul din aceste sentimente ar putea fi o m\u00e2nie \u00eendreptat\u0103 spre p\u0103rin\u0163ii ei, spre judec\u0103tor sau spre ofi\u0163erul de stagiu. M\u00e2nia c\u0103tre acesta din urm\u0103 este \u00eendeosebi adev\u0103rat\u0103, dac\u0103 asistentul social \u00ee\u015fi face slujba \u00een sensul c\u0103 o informeaz\u0103 pe Mary Ann, privind situa\u0163ia real\u0103, dar din moment ce Marry Ann nu se poate ajuta ea \u00eens\u0103\u015fi \u00een lupta \u00eempotriva m\u00e2niei, s\u0103 o reprime sau s\u0103 o st\u0103p\u00e2neasc\u0103, \u00eei va veni mult mai greu s\u0103 lupte cu ea \u00eens\u0103\u015fi. M\u00e2nia ar trebui s\u0103 fie exprimat\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen cele din urm\u0103, dac\u0103 Mary Ann dore\u015fte s\u0103 primeasc\u0103 ajutor \u00een situa\u0163ia \u00een care este, ea trebuie s\u0103 \u015ftie faptul c\u0103 asistentul social \u00eei va fi al\u0103turi \u015fi nu se va \u00eentoarce \u00eempotriva ei c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een necazuri, ci o va asigura at\u00e2t c\u00e2t va putea, astfel \u00eenc\u00e2t ea s\u0103 \u00ee\u015fi realizeze deciziile.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 situa\u0163ie, \u00een ciuda particularit\u0103\u0163ii ei, ar putea fi util\u0103 \u00een a ne ajuta pe noi, ca asisten\u0163i sociali, s\u0103 vedem cum trebuie s\u0103 se raporteze persoana care ajut\u0103 pe cineva \u00een necaz. Ceea ce trebuie s\u0103 fie transmis poate fi definit ca o \u201eafirma\u0163ie\u201d, pe care persoana care ofer\u0103 ajutor o men\u0163ioneaz\u0103. Nu este numai ceva rostit. Este ceva transmis prin cuvinte, sentimente \u015fi ac\u0163iuni. Iar \u00een calitate de afirma\u0163ie &#8211; ar putea fi definit\u0103 \u00een trei propozitii, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u201cAceasta este\u201d. (Realitate)<\/p>\n<p>\u201c\u015etiu c\u0103 trebuie s\u0103 doar\u0103\u201d. (Empatie)<\/p>\n<p>\u201cSunt aici ca s\u0103 v\u0103 ajut, dac\u0103 ave\u0163i nevoie de mine.\u201d<\/p>\n<p>\u201cNu trebuie s\u0103 \u00eenfrunta\u0163i aceasta singur\/singur\u0103\u201d. (Suport)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen schimb, aceste trei propozi\u0163ii pot fi exprimate prin anumi\u0163i termeni. Astfel, factorul ajut\u0103tor este alc\u0103tuit din trei elemente complexe, asociate \u015fi importante, pe care le putem numi \u201erealitate, empatie \u015fi suport\u201d.<\/p>\n<p>Aceste trei elemente sunt \u00eentotdeauna necesare \u00een orice proces de ajutorare \u015fi ele\u00a0 \u00eempreun\u0103 constituie, \u00eentr-adev\u0103r, factorul ajut\u0103tor. Nu cunosc nici un proces de ajutorare ce nu poat\u0103 fi analizat \u00een ace\u015fti termeni, de asemenea, nici o parte a vreunui proces de ajutorare nereu\u015fit, care s\u0103 nu indice un cusur la cel pu\u0163in unul din aceste elemente. Realitatea este par\u0163ial\u0103 sau empatia \u015fi suportul condi\u0163ional sunt par\u0163iale.<\/p>\n<p>Vom examina fiecare principiu \u00een parte \u015fi apoi vom \u00eencerca s\u0103 le aducem laolalt\u0103. Ordinea \u00een care ele sunt prezentate aici nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat c\u0103 unul \u00eel introduce pe cel\u0103lalt \u00een procesul de ajutorare succesiv sau \u00een aceast\u0103 ordine. Se poate \u00eencepe cu o exprimare a empatiei sau chiar a suportului \u015fi \u00een orice situa\u0163ie ele se \u00eentrep\u0103trund. Unul din principii nu \u00eenceteaz\u0103 c\u00e2nd un altul ia na\u015ftere. Dar dac\u0103 exist\u0103 o ordine, realitatea iese \u00een eviden\u0163\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Realitatea<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Realitatea \u00eenseamn\u0103 un num\u0103r de lucruri, pe care le-am accentuat deja p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen primul r\u00e2nd, realitate \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu reduci problema cuiva, s\u0103 nu i-o \u00eenl\u0103turi prin a crede c\u0103 este neimportant\u0103. Acesta este un lucru pe care suntem tenta\u0163i s\u0103 \u00eel aplic\u0103m \u00een cazul copiilor, pe care nu \u00eei putem crede dintr-un anumit motiv \u015fi sim\u0163i at\u00e2t de profund pe c\u00e2t facem. C\u00e2t de des spunem: \u201eO, vor uita cur\u00e2nd\u201d sau \u201eSunt prea mici, ca s\u0103 fie prea afecta\u0163i\u201d. \u00cen acela\u015fi timp, tot ce \u015ftim despre ei demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 disperarea, frica \u015fi sup\u0103rarea lor nu sunt numai intense, dar pot l\u0103sa r\u0103ni permanente. Ca s\u0103 fim reali\u015fti, pe de alt\u0103 parte, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m problema cuiva \u00eentr-un mod gre\u015fit. \u00censeamn\u0103 s\u0103 \u00eel onor\u0103m prin a-i trata problema \u00een mod serios. Referindu-ne la copii, \u00een mod special, dar \u015fi la adul\u0163i, aceasta este prima cerin\u0163\u0103 dac\u0103 o rela\u0163ie este pe cale s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n<p>O alt\u0103 forma de a \u00eendep\u0103rta problema unei persoane este de a o rezolva \u00een favoarea lui sau de a-l separa de ea. Noi fie producem o solu\u0163ie rapid\u0103, fie \u00eel ajut\u0103m s\u0103 o evadeze, s\u0103 o uite, s\u0103 nu aib\u0103 contact cu ea, ca deseori sa \u00eei cru\u0163e durerea sau nelini\u015ftea.\u00a0 Odat\u0103 un copil de la casa de copii a fost foarte r\u0103v\u0103\u015fit de vizitele mamei lui. Asistentul social a sugerat rezolvarea problemei prin restric\u0163ionarea vizitelor mamei. Copilul a zis plin de m\u00e2nie: \u201eCeea ce nu \u00een\u0163elegi este c\u0103 tocmai aceasta, este ceva de care am nevoie s\u0103 scap\u201d.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Falsa reasigurare ca \u015fi \u201cirealitate\u201d<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>O form\u0103 comun\u0103 a irealit\u0103\u0163ii este reasigurarea. Falsa reasigurare este o \u00eencercare de a alina realitatea prin a spune persoanei \u00een necaz c\u0103 \u201elucrurile vor fi bune\u201d atunci c\u00e2nd nu exist\u0103 nici un motiv c\u0103 aceasta chiar a\u015fa se va int\u00e2mpla, sau c\u00e2nd prezentul doare at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t aceasta este f\u0103r\u0103 sens. Putem vedea cazuri evidente de felul acesta. Nici un p\u0103rinte \u00een\u0163elept nu<\/p>\n<p>i-ar spune copilului c\u0103 dentistul nu \u00eei va cauza durere. Dentistul poate foarte bine s\u0103 r\u0103neasc\u0103 \u015fi p\u0103rintele s\u0103 se dovedeasc\u0103 a fi un minciunos. \u015ei \u00eenc\u0103, unii dintre noi vor spune copilului c\u0103 va fi fericit \u00eentr-o Cas\u0103 de Copii, pe c\u00e2nd aceasta nu se va \u00eent\u00e2mpla astfel \u015fi, de fapt, ceea la ce se poate g\u00e2ndi \u00een acel moment copilul este durerea lui de a-\u015fi p\u0103r\u0103si propriii p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n<p>Folosim acest tip de reasigurare pentru dou\u0103 motive. \u00cen primul r\u00e2nd, nu putem tolera nefericirea prezent\u0103 a copilului \u015fi dorim s\u0103 \u00eencerc\u0103m a o risipi chiar cu pre\u0163ul unei mai mari nefericiri ulterioare \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, suntem competen\u0163i s\u0103 fim pu\u0163in defensivi pentru c\u0103 o Cas\u0103 de Copii, \u00een acest caz, sau alt serviciu este ceea ce \u00eei putem oferi \u015fi nu ne convine ideea, c\u0103 nu i-ar placea singurul lucru pe care avem s\u0103 i-l oferim. Reasigurarea fals\u0103 sau nerealist\u0103 nu \u00eent\u0103re\u015fte abilitatea unei persoane de a-\u015fi trata problema. De fapt, \u00eel dezarmeaz\u0103 \u015fi \u00eel devasteaz\u0103 de furia sau disperarea cu care s-ar putea s\u0103 aib\u0103 de a face.<\/p>\n<p>Un alt motiv pentru falsa reasigurare este protec\u0163ia natural\u0103 a celor, pe care \u00eei consider\u0103m vulnerabili sau, fiind lipsi\u0163i de vigoare real\u0103. Sim\u0163im c\u0103 persoana pe care o ajut\u0103m ar fi r\u0103nit\u0103 la punerea ei fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu adev\u0103rul. S-ar putea s\u0103 existe c\u00e2teva situa\u0163ii c\u00e2nd persoana pe care o ajut\u0103m s\u0103 nu poat\u0103 cu nici un chip s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 adev\u0103rului, dar cel mai adesea, persoana care ajut\u0103 este doar mul\u0163umit\u0103 s\u0103 aib\u0103 un motiv bun de a nu confrunta persoana pe care o ajut\u0103 cu adev\u0103rul. Cazurile autentice \u00een care adev\u0103rul este at\u00e2t de oribil, \u00eenc\u00e2t ar fi mult mai d\u0103un\u0103tor dec\u00e2t ajut\u0103tor sunt oarecum rare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Protej\u00e2nd Oamenii de Adev\u0103r<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>A proteja pe cineva de adev\u0103r \u00eenseamn\u0103 s\u0103 discerni adev\u0103rul. \u00censeamn\u0103 s\u0103 spui c\u0103 el este incapabil s\u0103 fie ajutat, cunosc\u00eendu-\u015fi problema real\u0103.<\/p>\n<p>De asemenea, adev\u0103rul este deseori mai pu\u0163in v\u0103t\u0103m\u0103tor dec\u00e2t ceea ce imagina\u0163ia pune \u00een locul lui. Cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 am fost abordat de un profesor, care era \u00eengrijorat pentru un b\u0103iat \u00een v\u00e2rst\u0103 de cincisprezece ani, ce \u00eencepuse s\u0103 plece de acas\u0103, fiul adoptiv al unei familii aparent stabile \u015fi iubitoare. P\u0103rea c\u0103 nu exist\u0103 nimic \u00een cas\u0103, care s\u0103 sugereze o necesitate de a pleca de acolo, de\u015fi b\u0103iatul era adolescent, nu p\u0103rea s\u0103 fie \u00eendeosebi r\u0103zvr\u0103tit. B\u0103iatul fugea mai degrab\u0103 \u201espre\u201d dec\u00e2t \u201ede la\u201d \u015fi c\u00e2nd mi s-a spus c\u0103 ora\u015ful spre care fugea era locul lui de na\u015ftere, am fost sigur de faptul, c\u0103 el f\u0103cea ceea ce al\u0163i copii, afla\u0163i departe de proprii lor p\u0103rin\u0163i ar face, voind s\u0103 afle r\u0103spunsul la intrebarea: \u201eDe ce au renun\u0163at la mine p\u0103rin\u0163ii mei?\u201d<\/p>\n<p>A\u015fadar, eu am \u00eentrebat profesoara, de ce p\u0103rin\u0163ii b\u0103iatului au procedat astfel \u015fi mi s-a spus c\u0103 b\u0103iatul era nelegitim. Mai t\u00e2rziu, b\u0103iatul a m\u0103rturisit c\u0103 a fost fr\u0103m\u00e2ntat timp de doi ani de dou\u0103 fantezii alternative, una cum c\u0103 p\u0103rin\u0163ii lui au fost criminali; o alta, cum c\u0103 el a avut o aparen\u0163\u0103 insuportabil\u0103. Suntem mult prea dispu\u015fi s\u0103 presupunem c\u0103 o alt\u0103 persoan\u0103 nu poate \u00eendura adev\u0103rul. Numai c\u00e2nd un neadev\u0103r devine at\u00e2t de necesar pentru o persoan\u0103, \u00eenc\u00e2t nu poate tr\u0103i far\u0103 el, este \u00een\u0163elept s\u0103 se spun\u0103 adev\u0103rul. Totu\u015fi, trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 realitatea este unul dintre cele trei elemente ale procesului de ajutorare. Nu poate fi introdus\u0103 f\u0103r\u0103 empatie \u015fi suport.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Realitatea \u015fi Diferen\u0163a<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Uneori afirm\u0103m \u00een mod voit o parte a realit\u0103\u0163ii \u00eentr-o situa\u0163ie ajut\u0103toare. Poate fi o \u00eemprejurare. Poate fi \u00een mod imaginabil o opinie, de\u015fi trebuie s\u0103 fim pruden\u0163i c\u0103 nu este o prejudecat\u0103 sau un punct de vedere personal irelevant, privind nevoia persoanei ajutate. Lucr\u0103torii necalifica\u0163i sunt, dup\u0103 cum am spus, plini de distinc\u0163ie necorespunz\u0103toare \u015fi ei introduc p\u0103r\u0163i de distinc\u0163ie prin modalit\u0103\u0163i nepotrivite. Comitem aceasta c\u00e2nd \u00eei \u00eenvinuim pe al\u0163ii pentru situa\u0163iile lor. Distinc\u0163ia necorespunz\u0103toare are loc \u00een momentul, \u00een care ne consider\u0103m pe noi \u00een\u015fine at\u00e2t de buni \u015fi de morali, \u015fi presupunem c\u0103 al\u0163ii ar putea s\u0103 fie la fel, dac\u0103 ar fi \u00eentocmai ca \u015fi noi.<\/p>\n<p>Cum \u015ftim c\u00e2nd distinc\u0163ia este adecvat\u0103? A\u015f sugera cel pu\u0163in patru criterii pentru distinc\u0163ia adecvat\u0103. Primul \u015fi, probabil cel mai important dintre acestea, este \u00een a asigura persoana ajutat\u0103 c\u0103 diferen\u0163a nu este un atac personal. Diferen\u0163a trebuie s\u0103 fie exprimat\u0103 \u00een termenii persoanei ajutate. Adeseori cele mai folositoare mici fr\u00e2nturi de distinc\u0163ie pot fi exprimate prin folosirea propriilor cuvinte ale persoanei ajutate. Un asistent social lua interviu unui tat\u0103 p\u0103r\u0103sit, care mai degrab\u0103 \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u015fi scuze p\u0103r\u0103sirea. Afirma\u0163ia lui a constat \u00een faptul, c\u0103 el nu a putut \u00eendura s\u0103 nu fie st\u0103p\u00e2n \u00een propria-i cas\u0103. \u201e\u015eti\u0163i\u201d, a zis asistentul social, \u201eacesta este cel mai straniu mod pe care l-am auzit vreodat\u0103 de a fi st\u0103p\u00e2n \u00een propria cas\u0103, p\u0103r\u0103sind-o\u201d.<\/p>\n<p>Exist\u0103 o anumit\u0103 calitate care nu poate fi sesizat\u0103 cu privire la persoana care este gata s\u0103 accepte diferen\u0163a. Exist\u0103 un element de provocare, de proiectare a unei imagini \u015fi de supraveghere pentru a vedea cum ai s\u0103 raspunzi la ea. Aceasta a fost foarte evident \u00een cuvintele tat\u0103lui p\u0103r\u0103sit. Exist\u0103 un sim\u0163 pe care cineva \u00eel ob\u0163ine, o \u00een\u0163elegere a procesului de proiectare a imaginii, care este f\u0103cut\u0103 cu un scop. Persoana ajutat\u0103 spune, \u00eentr-adev\u0103r: \u201eVei cump\u0103ra aceast\u0103 imagine a mea?\u201d \u015ei dac\u0103 i-o cumperi, tu vei \u00eent\u0103ri imaginea \u015fi vei face originalul \u00eensu\u015fi mai pu\u0163in accesibil.<\/p>\n<p>Ultimul criteriu are de a face cu empatia \u015fi suportul. \u00censeamn\u0103, pe scurt, c\u0103 cineva nu are nici un drept s\u0103 introduc\u0103 diferen\u0163a sau realitatea, afar\u0103 de cazul, \u00een care acea persoan\u0103 este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 ajute. Realitatea prin ea \u00eens\u0103\u015fi este aspr\u0103. Este doar realitate abordat\u0103 cu empatie \u015fi suport, care \u00eenseamn\u0103 un adev\u0103rat proces ajut\u0103tor. \u00centr-adev\u0103r, am putea s\u0103 reafirm\u0103m \u00eentreaga metod\u0103 a ajutorului, ca \u201e\u00eenfrunt\u00e2nd oamenii cu realitatea, cu empatie \u015fi suport\u201d. Uneori, a \u00eenfrunta pe cineva cu realitatea \u015fi a-l l\u0103sa s\u0103 se descurce singur, se nume\u015fte cruzime, nu ajutor.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Probleme, utiliz\u00eend realitatea<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Frica de a nu fi capabil s\u0103 manevrezi repercursiunile este una dintre principalele obstacole \u00een a introduce diferen\u0163a adecvat\u0103. \u00cen mod evident, a comunica chiar un mic procentaj dintre cele enumerate, adic\u0103 faptul c\u0103 ei sunt oameni nepl\u0103cu\u0163i, ar fi o regul\u0103 insuficient\u0103 \u00een practic\u0103. \u00cen cele mai multe cazuri, ar rezulta \u00eentr-o real\u0103 nenorocire a procesului de ajutorare. Ar putea s\u0103 fie \u00eenf\u0103ptuit doar c\u00e2nd lucr\u0103torul este sigur de faptul, c\u0103 \u015fi clientul \u00ee\u015fi recunoa\u015fte dorin\u0163a de a se ajuta. \u00centocmai dup\u0103 cum oamenii pot spune: \u201eadev\u0103rurile casei\u201d, un termen \u00een sine interesant pentru acei care sunt siguri de dragostea \u015fi interesul lor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t persoana care ajut\u0103 poate risca diferen\u0163a cu cineva care are \u00eencredere \u00een ea.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Realitate \u015fi tact<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Realitate \u00eenseamn\u0103, de asemenea, a fi direct. Ajut\u00e2nd persoane, din p\u0103cate, dob\u00e2nde\u015fti ceva din reputa\u0163ia de a fi, mai degrab\u0103, \u201ep\u0103s\u0103ri \u015firete\u201d, care au tratat \u00een mod delicat \u015fi niciodat\u0103 nu spun pe deplin la ce se refer\u0103. Aceasta este \u201etact\u201d sau \u201econsidera\u0163ie\u201d, dar devine u\u015for, fie eschivare sau o cale de a manipula tandru pe cineva s\u0103 fac\u0103 ceea ce tu dore\u015fti \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 la faptul c\u0103 a fost ideea lui proprie. Un domeniu \u00een care realitatea situa\u0163iei necesit\u0103 s\u0103 fie clar exprimat\u0103 este acela al rela\u0163iei de ajutorare \u00eens\u0103\u015fi. Include ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla sau e posibil s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, consecin\u0163ele probabile ale ac\u0163iunilor, autoritatea \u015fi drepturile pe care fiecare persoan\u0103 le are \u00eentr-o situa\u0163ie, etc. Puterea ascuns\u0103 este at\u00e2t nedreapt\u0103 c\u00e2t \u015fi, \u00een general, nefolositoare. Lucr\u0103torul din curtea juvenil\u0103 care minimalizeaz\u0103 autoritatea \u015fi o prezint\u0103 doar, dorind s\u0103 fie \u201ede ajutor\u201d, \u00eencearc\u0103 s\u0103 cumpere rela\u0163ia cu costul adev\u0103rului \u015fi va sf\u00e2r\u015fi prin a nu avea rezultatul a\u015fteptat.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<h3 style=\"text-align: center\"><span style=\"color: #000000\"><strong>Nu justifica realitatea<\/strong><\/span><\/h3>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>O cerin\u0163\u0103 suplimentar\u0103 a realit\u0103\u0163ii este c\u0103 trebuie s\u0103 fie prezentat\u0103 a\u015fa cum este, f\u0103r\u0103 \u00eencerc\u0103ri de justificare. A o justifica sau a o explica \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cineva consider\u0103 c\u0103 realitatea este ceva pozitiv \u015fi c\u0103 persoana ajutat\u0103 gre\u015fe\u015fte s\u0103 fie furioas\u0103 pe ea \u00eens\u0103\u015fi. Persoana care ajut\u0103 \u015fi cea ajutat\u0103 necesit\u0103 s\u0103 fie de aceea\u015fi parte a realit\u0103\u0163ii.<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> Alan Keith-Lucas, <em>Giving and Taking Help.<\/em> Ed. David Sherwood Revised ed. (St. Davids, PA: The North American Association of Christians in Social Work, 1994), ch. 5 and 10. Originally published in 1972. Not\u0103 de mul\u021bumire, de recuno\u015ftin\u0163\u0103: Mul\u021bumiri speciale sunt aduse dr. David Sherwood care a redactat <em>Giving and Taking Help<\/em> \u0219i a rev\u0103zut acest material \u0219i al c\u0103rui angajament spre a respecta cuvintele \u0219i dorin\u021bele lui Alan Keith-Lucas au f\u0103cut posibil\u0103 existen\u021ba acestui capitol.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(Traducere \u0219i adaptare de Luoana Rotar-C\u00eerlan) &nbsp; \u201cAjutorul nu este o tehnic\u0103. Este o investi\u0163ie a personalit\u0103\u0163ii.\u201d (Keith-Lucas) Aceast\u0103 afirma\u0163ie ne introduce \u00een a \u00een\u0163elege natura \u015fi a aborda ajutorul nostru profesional, dup\u0103 p\u0103rerea celui care a scris mai mult practic \u015fi profund, referitor la natura rela\u0163iei de ajutorare \u00een asisten\u0163a social\u0103. Clinician, consultant \u015fi [&hellip;]<\/p>","protected":false},"author":36,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[37],"post-author":[48],"class_list":["post-2693","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sociology","tag-ro","post-author-alan-keith-lucas"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2693","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/36"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2693"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2693\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3524,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2693\/revisions\/3524"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2693"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2693"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2693"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2693"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}