{"id":2562,"date":"2011-09-24T09:33:50","date_gmt":"2011-09-24T09:33:50","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2562"},"modified":"2024-06-06T10:23:01","modified_gmt":"2024-06-06T10:23:01","slug":"pledoarie-pentru-lectura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/pledoarie-pentru-lectura\/","title":{"rendered":"Pledoarie pentru lectur\u0103"},"content":{"rendered":"

\u201eC\u0103r\u0163ile \u00ee\u0163i deschid mintea, \u00ee\u0163i l\u0103rgesc g\u00e2ndirea \u015fi te \u00eent\u0103resc precum nimic altceva.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>William Feather\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eC\u0103r\u0163ile sunt albinele care transport\u0103 cu iu\u0163eal\u0103 polenul de la o minte la alta.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>James Russell Lowell\u00a0<\/em><\/p>\n

\u201cAcestea nu sunt doar c\u0103r\u0163i, adic\u0103 buc\u0103\u0163i de h\u00e2rtie moart\u0103, ci min\u0163i vii, a\u015fezate pe rafturi.\u201d
\n<\/strong><\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Gilbert Highet<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este ciudat s\u0103 scrii despre importan\u0163a lecturii \u00eentr-o revist\u0103 a unei \u015fcoli teologice. Prin esen\u0163a ei, orice \u015fcoal\u0103 promoveaz\u0103 cititul, f\u0103r\u0103 de care nu poate s\u0103 existe \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Totu\u015fi, observ cu oarecare triste\u0163e c\u0103 lectura este o activitate tot mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 chiar \u015fi pe b\u0103ncile \u015fcolilor. \u00cen acela\u015fi timp, \u00eemi dau seama c\u0103, \u00een general, omul secolului XXI a fost cucerit de televizor \u015fi de Internet, iar cartea pentru el este doar un accesoriu demodat \u015fi o pies\u0103 de muzeu, care \u00een cel mai bun caz ajunge s\u0103 stea pe rafturile bibliotecii sale pentru a da impresia vizitatorilor c\u0103 ar fi un om citit.<\/p>\n

O atare abordare este, din p\u0103cate, \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 \u015fi de cre\u015ftinii zilelor noastre. Ace\u015fti cotropitori nemilo\u015fi \u2013 televiziunea \u015fi Internetul \u2013 \u00eencearc\u0103 s\u0103 cucereasc\u0103 \u015fi institu\u0163iile teologice, precum \u015fi birourile predicatorilor de ast\u0103zi. Nu sunt un inamic al micului ecran, nici al Internetului \u2013 ustensiile indispensabile omului modern, \u00eensetat de informa\u0163ii. Dimpotriv\u0103, consider c\u0103 \u015fi unul, \u015fi cel\u0103lalt pot contribui la dezvoltarea intelectual\u0103, la promovarea de idei bune \u015fi informarea corect\u0103 despre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 at\u00e2t l\u00e2ng\u0103 tine, c\u00e2t \u015fi peste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri. \u00cen acela\u015fi timp, cele dou\u0103 unelte pot folosi cauzei evanghelice, c\u0103reia cre\u015ftinii trebuie s\u0103-i fie devota\u0163i. A\u015f fi ipocrit s\u0103 nu recunosc faptul, c\u0103 scriind acest articol m\u0103 folosesc de anumite informa\u0163ii furnizate de Internet. Iar ultimul film care m-a r\u0103scolit profund a fost Maica Tereza<\/em>. M-a impresionat cum aceast\u0103 c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103 catolic\u0103 din Calcuta s-a d\u0103ruit slujirii lepro\u015filor \u015fi orfanilor. At\u00e2t cinematografia, c\u00e2t \u015fi Internetul pot s\u0103 inspire la o tr\u0103ire cristic\u0103 de slujire. \u00cens\u0103 m\u0103ria sa, cartea o face cel mai bine. Din acest considerent, lectura trebuie s\u0103 prevaleze \u00een via\u0163a academic\u0103 a cre\u015ftinului.<\/p>\n

Acest articol nu este un demers academic, ce reflect\u0103 utilitatea lecturii, dar mai degrab\u0103, este un strig\u0103t al c\u0103r\u0163ii de a fi luat\u0103 de pe raft, citit\u0103, mestecat\u0103, digerat\u0103 \u015fi, apoi, urmat\u0103. De\u015fi acest articol este o pledoarie \u00een favoarea lecturii, pe ici, pe colo, voi ar\u0103ta \u015fi anumite pericole ale citirii.<\/p>\n

Poate c\u0103 \u00eemi ve\u0163i spune c\u0103 un cre\u015ftin trebuie s\u0103 citeasc\u0103 doar Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 pentru c\u0103 numai ea este Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, care merit\u0103 a fi ascultat. Nu propov\u0103duim noi protestan\u0163ii oare, principiul Sola Scriptura<\/em>? F\u0103r\u0103 urm\u0103 de \u00eendoial\u0103, sunt un adept al acestui slogan. \u00centr-adev\u0103r, Biblia \u015fi doar Biblia este Cuv\u00e2ntul revelat al Domnului. \u00cen ea \u00eel descoperim pe Creatorul, pe M\u00e2ntuitorul \u015fi pe Sus\u0163in\u0103torul nostru. Citindu-i cuvintele sacre, ajungem la adev\u0103rata credin\u0163\u0103. Urm\u00e2ndu-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile, de fapt ascult\u0103m de Cel care este Autorul acestei splendide c\u0103r\u0163i, care a r\u0103scolit lumea \u015fi a adus salvare celor care au acceptat-o. Orice cre\u015ftin cred c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 aceast\u0103 carte \u015fi s-o citeasc\u0103 cel pu\u0163in o dat\u0103 pe an. De asemenea, ar trebui s-o studieze \u015fi s\u0103 mediteze la ea, dup\u0103 cum scria psalmistul despre omul fericit: \u201eFerice de omul care nu se duce la sfatul celor r\u0103i, nu se opre\u015fte pe calea celor p\u0103c\u0103to\u015fi \u015fi nu se a\u015feaz\u0103 pe scaunul celor batjocoritori! Ci \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte pl\u0103cerea \u00een Legea Domnului \u015fi zi, \u015fi noapte cuget\u0103 la Legea Lui!\u201d<\/em> (Ps.1:1-2) \u015ei dup\u0103 cum \u00eel \u00eendemna Dumnezeu pe Iosua \u201eCartea aceasta a Legii s\u0103 nu se dep\u0103rteze de gura ta; cuget\u0103 asupra ei zi \u015fi noapte, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 faci tot ce este scris \u00een ea; c\u0103ci atunci vei izb\u00e2ndi \u00een toate lucr\u0103rile tale \u015fi atunci vei lucra cu \u00een\u0163elepciune\u201d. <\/em>(Iosua 1:8)<\/p>\n

Versurile lui Petru Dugulescu sunt mai mult dec\u00e2t relevante:<\/p>\n

\u201eDin mii \u015fi miliarde de volume<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din tot ce oamenii au scris c\u00e2ndva<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai scump\u0103 dec\u00e2t ori\u015fice pe lume<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 E cartea vie\u0163ii, sf\u00e2nta Biblia.\u201d<\/em><\/p>\n

Dumnezeu, \u00eens\u0103, a dat capacitate multor oameni de-a lungul timpului s\u0103-\u015fi exprime g\u00e2ndurile, \u00een\u015fir\u00e2ndu-le pe pergament, piatr\u0103, papirus, foaie sau mai nou, \u00een computer, aidoma unui pictor care \u00ee\u015fi expune pe p\u00e2nz\u0103 cu pensula tr\u0103irile \u015fi emo\u0163iile sale, sau a\u015fa cum\u00a0 un compozitor \u00ee\u015fi a\u015fterne pe portativ sentimentele lui. Ca cei de l\u00e2ng\u0103 el sau care \u00eel urmeaz\u0103 s\u0103 poat\u0103 s\u0103-i culeag\u0103 firimiturile de \u00een\u0163elepciune, \u00eempr\u0103\u015ftiate prin c\u0103r\u0163ile pe care le-a scris. Nu pu\u0163ini dintre ace\u015ftia au fost oamenii lui Dumnezeu, care au scris despre El \u015fi despre Cuv\u00e2ntul S\u0103u. Ast\u0103zi noi putem s\u0103 ne bucur\u0103m de operele lor.<\/p>\n

\u00centr-un secol al vitezei luminii, \u00een care fast-foodul este nu doar un tip de m\u00e2ncare, ci un mod de via\u0163\u0103, oamenii g\u0103sesc tot mai pu\u0163in timp pentru lectur\u0103. Cititul ast\u0103zi este un soi de nevoin\u0163\u0103 \u00een felul \u00een care l-au \u00een\u0163eles c\u0103lug\u0103rii. Richard Foster o include \u00een lista celor 12 discipline spirituale, atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte despre disciplina studiului, or tocmai studiul se cimenteaz\u0103 pe lectur\u0103[1]<\/a>. Totodat\u0103, Carmen Florescu, profesoara mea de limba rom\u00e2n\u0103 de la Liceul Logos <\/em>din Timi\u015foara considera c\u0103 un intelectual ar trebui s\u0103 citeasc\u0103 ziarul \u00een fiecare zi \u015fi o carte pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Lectura te impune s\u0103 g\u0103se\u015fti timp pentru aceast\u0103 practic\u0103, care ar trebui s\u0103 fie una cotidian\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea este locul de \u00eent\u00e2lnire cu scriitorul<\/strong><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCine umbl\u0103 cu \u00een\u0163elep\u0163ii se face \u00een\u0163elept, dar cui \u00eei place s\u0103 se \u00eenso\u0163easc\u0103 cu nebunii o duce r\u0103u.\u201d <\/em>(Prov.13:20) Aceste cuvinte \u00eei apar\u0163in celui mai \u00een\u0163elept om, ce a tr\u0103it vreodat\u0103. Solomon, a c\u0103rui via\u0163\u0103 a fost o c\u0103utare a \u00een\u0163elepciunii, afirm\u0103 c\u0103 o po\u0163i afla, fiind al\u0103turi de oamenii \u00een\u0163elep\u0163i. Lectura oric\u0103rei c\u0103r\u0163i este, de fapt, o \u00eent\u00e2lnire cu autorul ei, chiar dac\u0103 el se afl\u0103 la distan\u0163\u0103 de mii de ani sau mii de kilometri. Majoritatea scriitorilor sunt sf\u0103tuitorii necunoscu\u0163i \u015fi nev\u0103zu\u0163i ai cititorilor lor.<\/p>\n

Cartea este ca o banc\u0103, pe care po\u0163i s\u0103 te a\u015fezi \u00eempreun\u0103 cu scriitorul \u015fi s\u0103 discu\u0163i diverse teme. Aici el \u00ee\u015fi deschide lumea lui l\u0103untric\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi descarc\u0103 sacii de \u00een\u0163elepciune, \u00een care a \u00eendesat cuno\u015ftin\u0163e \u015fi \u00een\u0163elepciune de-a lungul\u00a0 vie\u0163ii sale. Franz Kafka, scriitorul evreu, care a tr\u0103it la Praga, scria \u00een Jurnal<\/em> despre lumea lui interioar\u0103: \u201ePort \u00een mine o lume nemaipomenit\u0103. Dar cum m\u0103 eliberez \u015fi cum s-o sf\u00e2\u015fii? \u015ei, totu\u015fi, e de o mie de ori mai bine s\u0103 o sf\u00e2\u015fii dec\u00e2t s-o p\u0103strez \u015fi s-o \u00eenmorm\u00e2ntez \u00een mine. Pentru asta tr\u0103iesc, iar acest lucru \u00eemi este c\u00e2t se poate de clar.\u201d[2]<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

Unii scriitori sunt plictisitori \u015fi resping\u0103tori, cu ace\u015ftia nu vrei s\u0103 petreci nici m\u0103car cinci minute. Al\u0163ii sunt profunzi \u015fi \u00ee\u0163i solicit\u0103 mai mult timp \u015fi concentrare pentru a-\u0163i prezenta lumea lor. Iar mul\u0163i scriitori sunt pur \u015fi simplu \u00eenc\u00e2nt\u0103tori, ce te fac s\u0103 te \u00eendr\u0103goste\u015fti \u015fi s\u0103 le ceri mai multe \u00eent\u00e2lniri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd epuizeaz\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura de \u00een\u0163elepciune, adunat\u0103 \u00eentr-o via\u0163\u0103. Nu pu\u0163ini sunt aceia care te \u00eengrozesc prin limbajul lor violent sau te dezgust\u0103 prin graiul lor pervers.<\/p>\n

Pe scriitori \u00eei g\u0103se\u015fti cel mai mult \u00een bibliotec\u0103. Ei stau lini\u015fti\u0163i al\u0103turi pe rafturi f\u0103r\u0103 s\u0103 se certe, de\u015fi nu de pu\u0163ine ori, prin ideile lor au fost oponen\u0163i \u015fi nu de pu\u0163ine ori \u015fi-au \u00eencruci\u015fat s\u0103biile. Adun\u00e2ndu-i pe scriitori \u00eempreun\u0103, biblioteca realizeaz\u0103 un vis pe care \u00eel au mul\u0163i iubitori ai cinematografiei, ce \u015fi-ar dori s\u0103 vizioneze un film, \u00een care s\u0103 apar\u0103 toate starurile hollywoodiene la un loc. Biblioteca ar trebui s\u0103 ocupe un loc central \u00een via\u0163a universitar\u0103 \u015fi comunitar\u0103.<\/p>\n

Fiecare dintre scriitorii buni \u00ee\u0163i vor descoperi felul lor de umblare cu Dumnezeu. Fratele Lauren\u0163iu \u00ee\u0163i va povesti despre contemplarea lui Dumnezeu, pe care o realiza \u00een buc\u0103t\u0103rie, unde preg\u0103tea m\u00e2ncarea pentru confra\u0163ii s\u0103i, iar John MacArthur \u00ee\u0163i va vorbi despre necesitatea ca un cre\u015ftin s\u0103-L accepte pe Cristos nu doar ca Salvator, ci \u015fi ca Domn. Dintr-o Rom\u00e2nie \u00eenghe\u0163at\u0103 \u015fi \u00eenfometat\u0103, \u00eentemni\u0163a\u0163ii pentru Cristos, Richard Wurmbrand \u015fi Nicolae Steinhard te vor sf\u0103tui cum s\u0103 g\u0103se\u015fti fericirea chiar \u015fi \u00een cele mai \u00eentunecate locuri. Philip Yancey, crescut \u00eentr-o biseric\u0103 ce l-a traumatizat spiritual \u00ee\u0163i va relata despre harul eliberator, pe care l-a descoperit ulterior, iar John Bunyan \u00ee\u0163i va prezenta c\u0103l\u0103toria fascinant\u0103, dar extrem de dificil\u0103 a cre\u015ftinului spre Ierusalimul ceresc.\u00a0 Nelipsi\u0163ii din seminariile teologice,\u00a0 Samuel J. Shultz \u015fi Merrill C. Tenney te vor familiariza cu \u00eemprejur\u0103rile Vechiului \u015fi Noului Testament. Josh MacDowell \u015fi Ravi Zacharias \u00ee\u0163i vor da \u00eendrum\u0103ri apologetice. Millard Erickson \u015fi Dumitru St\u0103niloaie vor \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0163i explice dogmele credin\u0163ei cre\u015ftine, iar Earle E. Cairns \u015fi Ioan R\u0103mureanu te vor ghida prin istoria Bisericii.\u00a0 \u015ei lista autorilor \u015fi a c\u0103r\u0163ilor ar putea s\u0103 se lungeasc\u0103 pe mii \u015fi mii de pagini.<\/p>\n

Citindu-i pe ace\u015fti titani ai scrisului, \u00cel vei \u00een\u0163elege mai bine pe Dumnezeu, dar \u015fi Cuv\u00e2ntul S\u0103u, revelat de-a lungul celor 1500 de ani.<\/p>\n

Vreau s\u0103 umblu cu ace\u015fti \u00een\u0163elep\u0163i ce au fost ni\u015fte oameni, de care s-a folosit Dumnezeu \u015fi au l\u0103sat \u00een urma lor d\u00e2re de \u00een\u0163elepciune \u015fi ei m\u0103 \u00eembie \u015fi pe mine s\u0103 le calc pe urme.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea te \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte intellectual<\/strong><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un moment de r\u0103scruce intelectual\u0103, scriitorul \u015fi predicatorul Gordon MacDonald a descoperit un mare adev\u0103r. Iat\u0103 ce m\u0103rturise\u015fte: \u00a0\u201e…dac\u0103 voiam s\u0103 devin un predicator mai eficient, cu o capacitate mai mare de a-i \u00een\u0163elege pe cei \u00een suferin\u0163\u0103 \u015fi un lider mai folositor, trebuia s\u0103 iau \u00een serios provocarea de a-mi spori capacit\u0103\u0163ile intelectuale pentru a face fa\u0163\u0103 misiunii mele publice.\u201d[3]<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

Pentru a atinge acest deziderat, el \u015fi-a propus s\u0103 citeasc\u0103 zilnic cel pu\u0163in o or\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi noteze ideile principale, care ar putea deveni puncte de plecare pentru articole sau predici.[4]<\/a><\/p>\n

Vechea zical\u0103 gl\u0103suie\u015fte: \u201eAi carte, ai parte<\/em>.\u201d Acest adev\u0103r este unul pe care poporul nostru l-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi l-a tr\u0103it de-a lungul istoriei sale zbuciumate. Cartea este un izvor de bog\u0103\u0163ie intelectual\u0103 \u015fi spiritual\u0103. Paginile ei pot deschide \u00een fa\u0163a cititorului un nou orizont.<\/p>\n

Cartea te poart\u0103, asemeni unei ma\u015fini a timpului, prin \u00eentreaga istorie cunoscut\u0103 \u015fi necunoscut\u0103. Cu ajutorul ei po\u0163i str\u0103bate meridianele \u015fi paralelele globului. De asemenea,\u00a0 ea te poate duce dincolo de lumea pe care o vezi, purt\u00e2ndu-te printre stele sau, explor\u00e2nd ad\u00e2ncimile P\u0103m\u00e2ntului. Po\u0163i c\u0103l\u0103tori pe uli\u0163a satului \u015fi intra \u00een curtea \u0163\u0103ranului pentru a admira or\u0103t\u0103niile sale, ca mai apoi s\u0103-l \u00eenso\u0163e\u015fti la ogor, unde cu h\u0103rnicie va\u00a0 \u00eempinge c\u00e2t e ziulica de lung\u0103 coarnele plugului, iar dup\u0103 aceea, s\u0103 popose\u015fti \u00een New York \u015fi s\u0103 traversezi bulevardele aglomerate \u015fi str\u0103juite de zg\u00e2rie- nori.<\/p>\n

Totodat\u0103, cu u\u015furin\u0163\u0103 po\u0163i urca mun\u0163ii cei mai \u00eenal\u0163i, precum Everestul din Nepal sau Kilimanjaro din Tanzania \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 te afunzi \u00een ad\u00e2ncurile oceanului pentru a admira animalele marine \u015fi a descoperi comorile pira\u0163ilor. Slova c\u0103r\u0163ii te poate duce \u00een Egipt, unde te vei putea delecta, privind grandioasele piramide, care ascund mistere ce nu sunt elucidate \u00eenc\u0103, dup\u0103 care po\u0163i s\u0103 prive\u015fti cu spaim\u0103 cum sunt arunca\u0163i cre\u015ftinii la fiare \u00een Coloseumul din Roma. Prin intermediul lecturii po\u0163i intra \u00een camerele de gazare din lag\u0103rele naziste \u015fi po\u0163i s\u0103 te strecori \u00een gulagurile staliniste, unde mii de victime erau date mor\u0163ii. Po\u0163i asista la \u00eentrevederi la cel mai \u00eenalt nivel de la Casa Alb\u0103 sau Kremlin \u015fi po\u0163i urm\u0103ri jocul copiilor din vreo mahala, dintr-un oarecare ora\u015f sau sat. Po\u0163i participa la slujbe, \u0163inute \u00een catedrale somptuoase, sau po\u0163i asculta sfaturile profunde, rostite \u00een pe\u015ftera vreunui c\u0103lug\u0103r.<\/p>\n

\u00cen Israelul antic se punea un mare accent pe studiu \u015fi lectur\u0103. Pentru evrei cultura \u00eensemna esen\u0163a lor na\u0163ional\u0103. Anume cultura avea rolul s\u0103 conserveze valorile lor na\u0163ionale. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, c\u0103r\u0163ile f\u0103ceau parte din patrimoniul lor cultural. Chiar \u015fi dup\u0103 distrugerea Templului \u00een anul 70, ei au promovat o politic\u0103 de p\u0103strare a valorilor iudaice prin fondarea de \u015fcoli \u015fi sinagogi. Cartea de \u00een\u0163elepciune \u015fi de interpretare a Scripturilor ebraice, Talmudul<\/em>, afirm\u0103, c\u0103 \u201eUn ora\u015f f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103 merit\u0103 s\u0103 fie d\u0103r\u00e2mat\u201d, precum \u015fi \u201eCopiii nu trebuie deranja\u0163i de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 nici chiar pentru recl\u0103direa Templului\u201d.[5]<\/a> \u00cen aceste citate se observ\u0103 importan\u0163a pe care o d\u0103deau evreii \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii.<\/p>\n

\u015ei oamenii biblici au valorificat lectura. Printre ace\u015ftia se situeaz\u0103 rabinul, persecutorul transformat \u00een apostol al neamurilor, Pavel. El a fost nu doar expert \u00een Scripturile evreie\u015fti, fiind discipol la \u015fcoala lui Gamaliel, ci a fost \u015fi un bun cunosc\u0103tor al mitologiei \u015fi filosofiei grece\u015fti. \u00cen celebrul s\u0103u discurs, rostit \u00een Areopagul din Atena, el citeaz\u0103 at\u00e2t din Cretica<\/em>, o oper\u0103 a poetului Epimenide din Creta (cca 600 \u00ee.Hr): C\u0103ci \u00een El avem via\u0163a, mi\u015fcarea \u015fi fiin\u0163a<\/em> (Fapte 17:28 a), c\u00e2t \u015fi din Phaenomena<\/em>, oper\u0103 a poetului Aratus (300-250 \u00ee.Hr): Suntem din neamul Lui<\/em>, aceast\u0103 expresie apare \u015fi \u00een Imn c\u0103tre Zeus<\/em>, scris de Cleantes (331-233 \u00ee.Hr). Totodat\u0103, scriindu-i lui Tit pe care l-a l\u0103sat pe insula Creta s\u0103 organizeze bisericile de acolo, l-a citat pe acela\u015fi Epimenide.\u00a0 Unul dintre ei, chiar proroc al lor, a zis: \u201eCretanii sunt totdeauna ni\u015fte mincino\u015fi, ni\u015fte fiare rele, ni\u015fte p\u00e2ntece lene\u015fe.\u201d<\/em>(Tit 1:12)[6]<\/a><\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii apostolici, apologe\u0163ii, dar \u015fi p\u0103rin\u0163ii Bisericii au dat o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 studiului. To\u0163i au citit at\u00e2t literatur\u0103 cre\u015ftin\u0103, c\u00e2t \u015fi profan\u0103 pentru a putea fi eficien\u0163i, privind cauza lui Cristos. Despre cei doi prieteni \u015fi p\u0103rin\u0163i ai Bisericii, Grigore de Nazianz \u015fi Vasile cel Mare, care au studiat la Atena, se spune c\u0103 ei cuno\u015fteau doar dou\u0103 drumuri: drumul spre Biseric\u0103 \u015fi drumul spre \u015fcoal\u0103.<\/p>\n

Nu doar cre\u015ftinii proeminen\u0163i, care au tr\u0103it \u00een primul mileniu, au avut o cultur\u0103 impresionant\u0103, ci \u015fi scolasticii ca Anselm sau Toma de Aquino erau familiari cu ceea ce s-a scris \u00een lumea teologic\u0103, precum \u015fi \u00een cea secular\u0103. Un bagaj impresionant de cuno\u015ftin\u0163e au de\u0163inut reformatorii sec. al XVI-lea, de\u015fi au militat pentru principiul Sola Scriptura<\/em>. Chiar dac\u0103 \u015fi-au cimentat credin\u0163a pe acest postulat, nicidecum nu au aruncat la co\u015ful de gunoi scrierile religioase \u015fi cele \u201ep\u0103m\u00e2nte\u015fti\u201d.<\/p>\n

Urma\u015fii protestan\u0163ilor au promovat \u015fi ei lecturarea c\u0103r\u0163ilor cu condi\u0163ia ca acest exerci\u0163iu s\u0103 fie filtrat prin Biblie. Cel care a fost supranumit prin\u0163ul predicatorilor<\/em>\u00a0 – Charles H. Spurgeon a fost un mare iubitor de c\u0103r\u0163i. Surprinz\u0103tor pentru predicatorul modern, el \u015fi-a intitulat una dintre predicile sale Robinson Crusoe<\/em>. Acest mesaj, rostit pe data de 27 decembrie, 1885, a fost inspirat din romanul cu acela\u015fi nume, scris de englezul Daniel Defoe.<\/p>\n

\u00cen general, c\u0103r\u0163ile sunt purt\u0103toare de valori. Ele ne formeaz\u0103 intelectual. Intelectul este un dar de la Dumnezeu, ce trebuie dezvoltat \u015fi exploatat. Acest exerci\u0163iu se realizeaz\u0103 prin studiu \u015fi lectur\u0103. Mintea trebuie impulsionat\u0103, cultivat\u0103 \u015fi antrenat\u0103 pentru a func\u0163iona.[7]<\/a> Cre\u015ftinul modern are nevoie de lectur\u0103, precum au avut trebuin\u0163\u0103 to\u0163i \u00eenainta\u015fii s\u0103i.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea este un mijloc de inspira\u0163ie <\/strong><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Se \u015ftie c\u0103 lectura are o influen\u0163\u0103 foarte mare aspra psihicului uman. \u00cen sensul acesta, se pune problema pentru cititorul cre\u015ftin, ce c\u0103r\u0163i s\u0103 citeasc\u0103. Dup\u0103 1450, c\u00e2nd Johan Gutenberg a inventat ma\u015fina de tip\u0103rit, ne sunt puse la dispozi\u0163ie o gam\u0103 variat\u0103 de c\u0103r\u0163i. Cre\u015ftine sau necre\u015ftine, beletristice sau \u015ftiin\u0163ifice, scrierile ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 le r\u0103sfoim \u015fi s\u0103 le citim.<\/p>\n

Pe pia\u0163a c\u0103r\u0163ilor g\u0103sim literatur\u0103 care nu este bun\u0103 dec\u00e2t s\u0103 fie aruncat\u0103 la gunoi. Autorii acestor c\u0103r\u0163i nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor perverse ale publicului, din dorin\u0163a de a c\u00e2\u015ftiga c\u00e2t mai mul\u0163i bani. Odraslele lor literare nu au nici o valoare moral\u0103. Lectura acestora va fi nu doar o pierdere de timp, dar \u015fi o ruinare a caracterului. Exist\u0103 c\u0103r\u0163i care i-au tulburat \u015fi chiar i-au t\u00e2r\u00e2t pe cititorii cre\u015ftini p\u00e2n\u0103 la hotarul dintre credin\u0163\u0103 \u015fi necredin\u0163\u0103. Unii teologi, \u00een anumite momente de spovedanie public\u0103, au m\u0103rturisit c\u0103 unele lecturi chiar le-au n\u0103ruit credin\u0163a pe care cu mare dificultate au ref\u0103cut-o.<\/p>\n

Sunt \u015fi teologi care au strecurat \u00een lucr\u0103rile lor idei care trebuie contestate. \u00cen fiecare teolog ar putea s\u0103 existe un mic eretic. Cine vorbe\u015fte mult, nu se poate s\u0103 nu p\u0103c\u0103tuiasc\u0103<\/em>, scria Solomon (Prov.10:19). Acest adev\u0103r se poate spune \u015fi despre un autor care scrie mult. Este imperios necesar s\u0103 fii atent la cuvintele pe care le cite\u015fti, fie ele scrise chiar de cei mai mari teologi.<\/p>\n

Origen a fost cel mai rodnic scriitor bisericesc, fiind supranumit pentru aceasta omul de diamant<\/em>. Nimeni nu \u015ftie cu exactitate c\u00e2t a scris el. Unii istorici consider\u0103 c\u0103 ar fi scris peste 2000 de suluri.[8]<\/a> Cu toate acestea el a fost izolat de pleiada P\u0103rin\u0163ilor Bisericii pentru c\u0103 sus\u0163inea anumite idei eretice, cum ar fi subordonarea Fiului sau restabilirea final\u0103 a tuturor fiin\u0163elor, inclusiv a Diavolului.<\/p>\n

Au fost c\u0103r\u0163i, precum Originea speciilor<\/em> a lui Charles Darwin, Manifestul Comunist<\/em> al lui Karl Marx, dar \u015fi Mein Kamf<\/em> a lui Adolf Hitler, ce au ruinat o lume \u00eentreag\u0103 prin influen\u0163a pe care au avut-o asupra celor care le-au citit \u015fi le-au urmat sfaturile. Sunt c\u0103r\u0163i rele care te pot inspira la violen\u0163\u0103, la desfr\u00e2u, la erezie \u015fi la lenevie. Cartea te poate, de asemenea, \u00eempinge spre m\u00e2ndrie, dup\u0103 cum scria apostolul Pavel: Cuno\u015ftin\u0163a \u00eeng\u00e2mf\u0103<\/em> (1Corinteni 8:1). Filtreaz\u0103 lectura prin Biblie, ea fiind judec\u0103torul suprem al tuturor c\u0103r\u0163ilor.<\/p>\n

C\u00e2nd vreo oarecare carte te \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Scriptur\u0103, atunci f\u0103r\u0103 nici o fric\u0103 \u015fi jen\u0103 las-o din m\u00e2n\u0103, arunc-o la gunoi, pune-o pe foc sau mai bine, du-o la reciclare pentru a salva vreun copac. Aici se poate aplica principiul M\u00e2ntuitorului: \u201eAcum, dac\u0103 m\u00e2na ta sau piciorul t\u0103u te face s\u0103 cazi \u00een p\u0103cat, taie-le \u015fi leap\u0103d\u0103-le de la tine. Este mai bine pentru tine s\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103 \u015fchiop sau ciung, dec\u00e2t s\u0103 ai dou\u0103 m\u00e2ini sau dou\u0103 picioare \u015fi s\u0103 fii aruncat \u00een focul ve\u015fnic. \u015ei dac\u0103 ochiul t\u0103u te face s\u0103 cazi \u00een p\u0103cat, scoate-l \u015fi leap\u0103d\u0103-l de la tine. Este mai bine pentru tine s\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103 numai cu un ochi, dec\u00e2t s\u0103 ai am\u00e2ndoi ochii \u015fi s\u0103 fii aruncat \u00een focul gheenei.\u201d <\/em>(Matei 18:8-9)<\/p>\n

Pe tarabele libr\u0103riilor, precum \u015fi pe rafturile bibliotecilor descoperim \u015fi o imens\u0103 colec\u0163ie de c\u0103r\u0163i bune pentru suflet \u015fi capabile s\u0103 inspire la fapte m\u0103re\u0163e. Mul\u0163i oameni devota\u0163i cauzei lui Cristos \u015fi-au \u201ev\u0103rsat\u201d \u00een c\u0103r\u0163ile pe care le-au scris \u00eentreaga lor via\u0163\u0103 de umblare cu Domnul. Autorii acestor lucr\u0103ri sunt un fel de mentori necunoscu\u0163i. Sfaturile lor ne sunt utile pentru lucrarea de pe ogorul Evangheliei.<\/p>\n

Literatura poate fi o hran\u0103 bogat\u0103 pentru cititor, dar ea poate fi \u015fi o otrav\u0103 pentru sufletul s\u0103u. El trebuie s\u0103 aleag\u0103 cu grij\u0103 c\u0103r\u0163ile pe care le va citi. Filosoful englez, Francis Bacon, spunea: \u201eUnele c\u0103r\u0163i trebuie gustate, altele \u00eenghi\u0163ite \u015fi numai foarte pu\u0163ine mestecate \u015fi digerate.\u201d<\/em><\/p>\n

O lectur\u0103 bun\u0103 \u00eel \u00eencurajeaz\u0103 pe un cre\u015ftin s\u0103 imit\u0103 tot ceea ce este bun \u015fi s\u0103 evite tot ceea ce este r\u0103u. C\u0103r\u0163ile bune au la temelie adev\u0103rul biblic, fiind inspirate dintr-o concep\u0163ie cre\u015ftin\u0103 despre lume \u015fi via\u0163\u0103. Un cititor atent \u00eentotdeauna va \u00eenv\u0103\u0163a din cartea citit\u0103 lucruri pe care le va aplica \u00een via\u0163a lui. El va aduna \u00een hambarul min\u0163ii sale boabele de \u00een\u0163elepciune pe care le-au sem\u0103nat scriitorii pe paginile c\u0103r\u0163ilor.<\/p>\n

William Carey, p\u0103rintele misiunii moderne, care \u015fi-a dedicat 41 de ani de via\u0163\u0103 predic\u0103rii Evangheliei \u00een India, a fost influen\u0163at s\u0103 mearg\u0103 \u00een aceast\u0103 misiune, citind o carte de aventuri, intitulat\u0103 Ultima c\u0103l\u0103torie a c\u0103pitanului Cook<\/em>. Pentru unii aceast\u0103 carte era doar una de amuzament, pentru el, \u00eens\u0103, a fost vocea lui Dumnezeu de a merge \u00een \u0163inuturile indienilor \u015fi de a le vorbi despre salvarea divin\u0103.<\/p>\n

Doi mari scriitori ru\u015fi au contribuit la supravie\u0163uirea spiritual\u0103 a poporului rus, \u00eenl\u0103n\u0163uit de sistemul ateist, \u00een care s-a aflat timp de decenii. Dizidentul sovietic care s-a refugiat la Londra, Anatolii Kuzne\u0163ov afirma la \u00eenceputul anilor 70 ai sec. XX c\u0103 aproape nu exist\u0103 scriitor, artist sau muzician din URSS care s\u0103 nu exploateze teme spirituale. C\u00e2nd a fost \u00eentrebat cum este posibil aceasta \u00een condi\u0163iile de atunci, c\u00e2nd erau interzise scrierile religioase, el a r\u0103spuns c\u0103 autorit\u0103\u0163ile au omis s\u0103 retrag\u0103 din circuit lucr\u0103rile lui Tolstoi \u015fi ale lui Dostoievski, care reflect\u0103 credin\u0163a cre\u015ftin\u0103.[9]<\/a><\/p>\n

C\u0103r\u0163ile sunt precum focul, ele ne pot \u00eenc\u0103lzi \u015fi lumina, \u00een acela\u015fi timp, ele ne pot preface \u00een scrum convingerile noastre. Alege s\u0103 cite\u015fti c\u0103r\u0163i care s\u0103 te \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 \u015fi s\u0103 te lumineze.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea \u00ee\u0163i \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte limbajul<\/strong><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Omul este o fiin\u0163\u0103 inteligent\u0103, ce articuleaz\u0103 cuvinte. Spre deosebire de alte creaturi, el este capabil s\u0103-\u015fi exprime g\u00e2ndurile prin cuvinte aranjate \u00een propozi\u0163ii. Este nevoie de un oarecare bagaj de cuvinte \u015fi expresii, pentru a-i izbuti omului s\u0103-\u015fi expun\u0103 ideile. Textele pe care le formuleaz\u0103 trebuie s\u0103 fie clare pentru ca s\u0103 se fac\u0103 \u00een\u0163elese. Cu excep\u0163ia monologului \u015fi a rug\u0103ciunii, omul vrea s\u0103 fie auzit \u015fi ascultat de al\u0163i oameni. Ace\u015ftia \u00eei vor recep\u0163iona mesajul, dac\u0103 este transmis \u00een mod deslu\u015fit.<\/p>\n

Totodat\u0103, cel care formuleaz\u0103 un anumit enun\u0163, ar trebui s-o fac\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 captivant\u0103 pentru a st\u00e2rni interesul fa\u0163\u0103 de mesajul s\u0103u. \u00centr-un anume mod persoana care transmite o oarecare informa\u0163ie este un artist. Ceea ce \u00eei confer\u0103 frumuse\u0163e artistic\u0103 unui text este folosirea de sinonime, de expresii \u015fi de vorbe de duh,<\/em> pe care le po\u0163i culege de prin c\u0103r\u0163i.<\/p>\n

Se spune c\u0103 meseria mai mult se fur\u0103. Un t\u00e2mplar va \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 m\u00e2nuiasc\u0103 dalta, uit\u00e2ndu-se cu aten\u0163ie la m\u00e2na \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului s\u0103u. O limb\u0103 str\u0103in\u0103 se \u00eenva\u0163\u0103 cel mai bine atunci, c\u00e2nd te afli \u00eentr-un mediu unde se vorbe\u015fte acea limb\u0103. Citind, citind \u015fi iar citind, un om va asimila f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama vocabularul \u015fi stilul c\u0103r\u0163ilor. El va putea u\u015for s\u0103 se exprime \u015fi, astfel, va fi \u00een\u0163eles.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea \u00ee\u0163i ofer\u0103 un mod pl\u0103cut de a petrece timpul<\/strong><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Fiecare om are nevoie de relaxare. Unii vizioneaz\u0103 filme, al\u0163ii ascult\u0103 muzic\u0103 sau viziteaz\u0103 galerii de art\u0103. Sunt unii care practic\u0103 anumite sporturi, iar al\u0163ii pescuiesc sau v\u00e2neaz\u0103. Anumite persoane se delecteaz\u0103, admir\u00e2nd cerul \u00eenstelat, contempl\u00e2nd un lan\u0163 muntos sau, privind imensitatea oceanului. Exist\u0103, de asemenea, oameni care colec\u0163ioneaz\u0103 monede, insigne sau chiar nasturi. Pentru a se relaxa oamenii sunt gata s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 bani mul\u0163i, fapt ce se vede din sejururile, oferite de agen\u0163iile turistice.<\/p>\n

Sunt \u015fi oameni care au o pl\u0103cere nebun\u0103<\/em> de a citi. Ei sunt fascina\u0163i de lumea pe care o descoper\u0103 \u00een c\u0103r\u0163i. Citesc cu nesa\u0163 biografii \u015fi aventuri, romane \u015fi istorii, c\u0103r\u0163i \u015ftiin\u0163ifice \u015fi artistice, care le provoac\u0103 o mare satisfac\u0163ie.\u00a0 \u201eNu ieste alta \u015fi mai frumoas\u0103, \u015fi mai de folos \u00een toat\u0103 viia\u0163a omului z\u0103bav\u0103, dec\u00e2t\u016d cetitul c\u0103r\u0163ilor\u201d, <\/em>scria \u00een sec. al XVII\u2013lea cronicarul Miron Costin. O p\u0103rere izbitor de asem\u0103n\u0103toare avea \u015fi scriitorul japonez, care a tr\u0103it \u00eentre cca. 1283\u20131350, Kenko Yoshido: \u201cA fi singur, sub lumina l\u0103mpii, cu cartea deschisa \u00eenaintea ta, \u015fi a purta, astfel, conversa\u0163ii cu oamenii din genera\u0163ii trecute\u2026 O astfel de pl\u0103cere nu are egal<\/em>.\u201d.<\/p>\n

Leland Ryken este autorul c\u0103r\u0163ii Ferestre spre lume; literatur\u0103 din perspectiv\u0103 cre\u015ftin\u0103<\/em>. \u00cen aceast\u0103 lucrare el dedic\u0103 un \u00eentreg capitol literaturii ca mod de recreiere. Chiar la \u00eenceputul acestui capitol, el scrie c\u0103 \u201eUnul dintre obiectivele lecturii este acela de a oferi pl\u0103cere. Pl\u0103cerea pe care \u0163i-o ofer\u0103 literatura \u00eenseamn\u0103 a utiliza \u00een mod \u00een\u0163elept timpul liber.\u201d[10]<\/strong><\/a><\/em> Tot \u00een aceast\u0103 sec\u0163iune a demersului s\u0103u va scrie pe pagina urm\u0103toare c\u0103 \u201e\u00eentr-un sens, literatura are mai multe \u00een comun cu un joc cu mingea, dec\u00e2t cu o prelegere \u015fi seam\u0103n\u0103 mult mai mult cu o plimbare prin parc dec\u00e2t cu studierea unui manual.\u201d[11]<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

Este necesar de men\u0163ionat aici c\u0103 este foarte periculoas\u0103 lectura \u00een exces. Aceasta ar \u00eensemna idolatrie literar\u0103. Abuzul de citire te poate transforma \u00eentr-un locuitor al unei lumi imaginare \u015fi te poate \u00eembr\u00e2nci \u00eentr-o lupt\u0103 cu morile de v\u00e2nt, a\u015fa cum a p\u0103\u0163it Don Quijote, eroul medieval al lui Servantes. Ce mai vorb\u0103 lung\u0103; se cufund\u0103 hidalgul nostru \u00een a\u015fa hal \u00een citanie, c\u0103-\u015fi trecea nop\u0163ile toate citind, din murgul serii \u015fi p\u00e2n\u0103-n rev\u0103rsatul zorilor, \u015fi toate zilele, de cum se lumina \u015fi p\u00e2n\u0103 ce se-ntuneca; \u015fi a\u015fa, din prea mult citit \u015fi din prea pu\u0163in dormit, i se uscar\u0103 creierii, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi pierdu min\u0163ile, \u00eenchipuirea i se \u00eempuie cu tot ce citea \u00een c\u0103r\u0163i, cu farmece \u015fi cu lupte drepte, cu b\u0103t\u0103lii \u015fi cu provoc\u0103ri la duel, cu declara\u0163ii de dragoste \u015fi cu iubiri, cu chinuri \u015fi cu sminteli nemaiauzite. \u015ei-i intr\u0103 \u00een cap a\u015fa de stra\u015fnic c\u0103 toat\u0103 gr\u0103mada aceea de scorneli pe care le citea, petrecute doar \u00een vis, erau adev\u0103rul-adev\u0103rat, \u00eenc\u00e2t pentru el nu se afla pe lume istorie mai vrednic\u0103 de cre\u00adzare.[12]<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

\u00cen \u00eencheierea acestui articol voi apela la \u00een\u0163elepciunea renumitului psiholog american, James Dobson, care a scris o serie de c\u0103r\u0163i ce au vizat educa\u0163ia copiilor, adolescen\u0163ilor \u015fi tinerilor, precum \u015fi via\u0163a de familie.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd a fost \u00eentrebat care este rostul \u015fcolii, de vreme ce peste trei luni uit\u0103m 80% din ceea ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi tot mai mult pe m\u0103sur\u0103 ce trece timpul el a r\u0103spuns, men\u0163ion\u00e2nd cinci argumente \u00een favoarea educa\u0163iei:<\/p>\n

    \n
  1. \u015ecoala dezvolt\u0103 autodisciplina \u015fi autocontrolul.<\/li>\n
  2. Educa\u0163ia contribuie la schimbarea noastr\u0103 \u00een domeniul valorilor, atitudinilor \u015fi concep\u0163iilor.<\/li>\n
  3. Materia studiat\u0103, chiar dac\u0103 este uitat\u0103, \u00eel ajut\u0103 pe elev s\u0103 cunoasc\u0103 unde poate g\u0103si vreo oarecare surs\u0103, atunci c\u00e2nd va avea nevoie de ea.<\/li>\n
  4. Nu uit\u0103m chiar 100% din ceea ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103m.<\/li>\n
  5. Cele \u00eenv\u0103\u0163ate faciliteaz\u0103 acumularea de noi informa\u0163ii.[13]<\/a><\/li>\n<\/ol>\n

    Afirma\u0163iile lui Dobson se pot aplica f\u0103r\u0103 rezerve \u015fi \u00een cazul lecturii, care st\u0103 la fundamentul \u015fcolii.<\/p>\n

    \u00ce\u0163i doresc, iubite cititor, lecturi folositoare \u015fi pl\u0103cute!<\/p>\n

     <\/p>\n

    BIBLIOGRAFIA<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

      \n
    1. Cervantes Saavedra, Miguel de, Don Quijote de la Mancha<\/em>, vol. I, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1993.<\/li>\n
    2. Dobson, James, Cre\u015fterea copiilor<\/em>, Editura Misiunea Cre\u015ftin\u0103 \u201eNoua Speran\u0163\u0103\u201d, Timi\u015foara, 1993.<\/li>\n
    3. Foster, Richard, Disciplinele spirituale<\/em>, Editura Logos, Cluj, 1996.<\/li>\n
    4. Kafka, Josef, Procesul<\/em>, Editura RAO, International Publishing Company, Bucure\u015fti, 1998.<\/li>\n
    5. MacDonald, Gordon, Ordine \u00een universul interior<\/em>, Editura Logos, Cluj, 2001.<\/li>\n
    6. R\u0103mureanu, Ioan, Istoria Bisericeasc\u0103 Universal\u0103<\/em>, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1992.<\/li>\n
    7. Ryken, Leland, Ferestre spre lume<\/em>; literatura din perspectiv\u0103 cre\u015ftin\u0103<\/em>, Editura Cartea Cre\u015ftin\u0103, Oradea, 2001.<\/li>\n
    8. Yancey, Philip, Isus pe care nu L-am cunoscut<\/em>, Editura Kerigma, Oradea, 2006.<\/li>\n<\/ol>\n

      ______________<\/p>\n

      [1]<\/a> Richard Foster, Disciplinele spirituale<\/em>, Editura Logos, Cluj, 1996.<\/p>\n

      [2]<\/a> Citat ap\u0103rut pe coperta c\u0103r\u0163ii lui Josef Kafka, Procesul<\/em>, Editura RAO, International Publishing Company, Bucure\u015fti, 1998.<\/p>\n

      [3]<\/a> Gordon MacDonald, Ordine \u00een universul interior<\/em>, Editura Logos, Cluj, 2001,\u00a0 p. 104.<\/p>\n

      [4]<\/a> Idem, p. 122.<\/p>\n

      [5]<\/a> Talmud<\/em>, \u015eabat p. 119<\/p>\n

      [6]<\/a> Explica\u0163ii oferite de noti\u0163ele de subsol din Noua Traducere a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em><\/p>\n

      [7]<\/a> MacDonald, Ordine \u00een universul interior<\/em>, Editura Logos, Cluj,\u00a0 p. 103<\/p>\n

      [8]<\/a> Ioan R\u0103mureanu, Istoria Bisericeasc\u0103 Universal\u0103<\/em>, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1992, p. 86.<\/p>\n

      [9]<\/a> Philip Yancey, Isus pe Care nu l-am cunoscut<\/em>, Editura Kerigma, Oradea, 2006, p. 134.<\/p>\n

      [10]<\/a> Leland Ryken, Ferestre spre lume<\/em>; literatura din perspectiv\u0103 cre\u015ftin\u0103<\/em>, Editura Cartea Cre\u015ftin\u0103, Oradea, 2001, p. 69.<\/p>\n

      [11]<\/a> Idem. p. 70.<\/p>\n

      [12]<\/a> Miguel de Cervantes\u00a0 Saavedra, Don Quijote de la Mancha<\/em>, vol. I, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1993, p. 42.<\/p>\n

      [13]<\/a> James Dobson, Cre\u015fterea copiilor<\/em>, Editura Misiunea Cre\u015ftin\u0103 \u201eNoua Speran\u0163\u0103\u201d, Timi\u015foara, 1993, p. 65-66.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      \u201eC\u0103r\u0163ile \u00ee\u0163i deschid mintea, \u00ee\u0163i l\u0103rgesc g\u00e2ndirea \u015fi te \u00eent\u0103resc precum nimic altceva.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 William Feather\u00a0 \u201eC\u0103r\u0163ile sunt albinele care transport\u0103 cu iu\u0163eal\u0103 polenul de la o minte la alta.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 James Russell Lowell\u00a0 \u201cAcestea nu sunt doar c\u0103r\u0163i, adic\u0103 buc\u0103\u0163i de h\u00e2rtie moart\u0103, ci min\u0163i vii, a\u015fezate pe rafturi.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gilbert Highet \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 […]<\/p>","protected":false},"author":25,"featured_media":2561,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[23],"tags":[37],"post-author":[58],"class_list":["post-2562","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-pedagogy","tag-ro","post-author-daniel-banaru"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2562","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/25"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2562"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2562\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3515,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2562\/revisions\/3515"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2562"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}