{"id":2414,"date":"2015-09-21T10:31:55","date_gmt":"2015-09-21T10:31:55","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2414"},"modified":"2024-06-06T10:23:52","modified_gmt":"2024-06-06T10:23:52","slug":"intelegerea-conflictului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/intelegerea-conflictului\/","title":{"rendered":"\u00cen\u021belegerea conflictului"},"content":{"rendered":"

\u00cen\u021belegerea conflictului \u2013 fazele \u0219i managementul acestuia<\/strong><\/span><\/h2>\n

 <\/p>\n

Etimologia \u015fi semnifica\u0163ia termenului ,,conflict\u201d<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00cen studiul de fa\u021b\u0103 vom analiza c\u00e2teva aspecte definitorii ale conflictului \u0219i a modalit\u0103\u021bilor de rezolvare ale acestuia[1]<\/a>. ,,Termenul ,,conflict\u201d[2]<\/a> provine de la verbul latinesc confligo, -ere<\/em> – ,,a se lupta\u201d, ,,a se bate \u00eentre ei\u201d, cu participiul substantivat de conflictus<\/em>, av\u00e2nd sensurile de ciocnire, \u015foc, lupt\u0103 \u00eempotriva cuiva. Multe dic\u0163ionare definesc conflictul prin termeni similari violen\u0163ei,<\/em> ca disen-siune<\/em>, fric\u0163iun<\/em>e, disput\u0103<\/em>, ceart\u0103, scandal<\/em>, lupt\u0103, r\u0103zboi<\/em>\u201d[3]<\/a>. \u00cen mod inevitabil \u00een toate domeniile activit\u0103\u0163ii umane, supuse schimb\u0103rii, sunt prezente conflictele. \u00cen consecin\u0163\u0103, este normal s\u0103 existe o mare diversitate de defini\u0163ii. Conflictele au o reputa\u0163ie proast\u0103 \u015fi presupun, \u00een mod tradi\u0163ional, la nivelul opiniei comune, o trimitere la violen\u0163\u0103 \u015fi deci, o valorizare negativ\u0103 \u00een definire.<\/p>\n

Vom analiza evolu\u0163ia percep\u0163iei asupra conflictului dup\u0103 Ana Stoica-Constantin. ,,O abordare a conflictului, prezent\u0103 \u00eendeosebi (dar nu numai) la \u00eenceputurile cronologice ale acestei problematici, resimte influen\u0163a credin\u0163ei generale \u00een caracterul competitiv, violent, adversativ \u015fi de tip c\u00e2\u015ftig-pierdere: J. Burton definea conflictul drept ,,o rela\u0163ie \u00een care fiecare parte percepe scopurile, valorile, interesele \u015fi conduita celeilalte ca antitetice celor ale sale\u201d. L.A. Coser a avansat o defini\u0163ie care a f\u0103cut carier\u0103: ,,Conflictul este o lupt\u0103 \u00eentre valori \u015fi revendic\u0103ri de statusuri, putere \u015fi resurse \u00een care scopurile oponen\u0163ilor sunt de a leza sau de a elimina rivalii\u201d. M. Deutsch atrage aten\u0163ia asupra diferen\u0163ei dintre conflict \u015fi competi\u0163ie: de\u015fi competi\u0163ia produce conflict, nu orice conflict este o competi\u0163ie. Conflictul este o incompatibilitate a scopurilor, astfel \u00eenc\u00e2t atingerea scopului de c\u0103tre unul dintre cei implica\u0163i atrage dup\u0103 sine reducerea \u015fanselor celuilalt de a-\u015fi atinge scopul.<\/p>\n

Ulterior conflictul a \u00eenceput s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 semnifica\u0163ia incluz\u00e2nd \u015fi ideea de interdependen\u0163\u0103, colaborare, c\u00e2\u015ftig-c\u00e2\u015ftig, al\u0103turi de cea exclusiv antagonic\u0103: J. P. Folger, M. S. Poole \u015fi R.K. Stutman definesc conflictul ca fiind interac\u0163iunea dintre dou\u0103 persoane independente care percep scopuri incompatibile \u015fi interferen\u0163a reciproc\u0103 \u00een realizarea acelor scopuri. \u00cen fine, este adev\u0103rat c\u0103 ,,incompatibilitatea\u201d este cauza\u00a0 cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a conflictelor, dar ea se poate extinde dincolo de perimetrul scopurilor \u015fi mai ales, nu\u00a0 este unica surs\u0103 a conflictelor,\u00a0 pentru c\u0103 de exemplu chiar \u015fi simplele diferen\u0163e \u00eentre oameni pot sta la originea conflictelor\u201d[4]<\/a>. Conflictul este o situa\u0163ie \u00een care oamenii interdependen\u0163i prezint\u0103 diferen\u0163e (manifestate sau latente) \u00een ceea ce prive\u015fte satisfacerea nevoilor \u015fi intereselor individuale \u015fi interfereaz\u0103 \u00een procesul de \u00eendeplinire a scopurilor\u201d[5]<\/a>.<\/p>\n

 <\/p>\n

Conflictul ca fenomen psihosocial<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

C\u00e2\u0163i dintre noi ar putea afirma c\u0103 nu s-au confruntat, cel pu\u0163in o dat\u0103, cu un conflict? Putem spune c\u0103, \u00een general, conflictul este un fenomen comun al interac\u0163iunii sociale ce a caracterizat \u00eentreaga istorie a umanit\u0103\u0163ii, de la \u00eenceputuri \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Conflictul este un proces care apare \u00eentre dou\u0103 sau mai multe persoane (grupuri, organiza\u0163ii, state), atunci c\u00e2nd au puncte de vedere diferite, scopuri diferite, nevoi \u015fi valori diferite \u015fi se lupt\u0103 pe resurse limitate, care ar putea fi folosite pentru a rezolva problemele cu care se confrunt\u0103.<\/p>\n

\u201eConflictele ne influen\u0163eaz\u0103 capacitatea de percep\u0163ie \u015fi g\u00e2ndirea, \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t, pe parcursul evenimentelor nu mai reu\u015fim s\u0103 vedem lucrurile din jurul nostru a\u015fa cum sunt ele de fapt. Este ca \u015fi c\u00e2nd privirea noastr\u0103 s-ar \u00eence\u0163o\u015fa din ce \u00een ce mai mult; viziunea asupra propriei noastre persoane \u015fi a adversarilor no\u015ftri, asupra problemelor \u015fi evenimentelor se \u00eengusteaz\u0103, se deformeaz\u0103 \u015fi devine unilateral\u0103. G\u00e2ndurile \u015fi ideile noastre se las\u0103 conduse de constr\u00e2ngeri de care nu suntem con\u015ftien\u0163i pe deplin\u201c, scrie Friedrich Glasl, conduc\u0103torul seminariilor privind conflictele[6]<\/a>.<\/p>\n

Cele trei componente ale conflictului se clarific\u0103 reciproc \u015fi au contribu\u0163ii conjugate la identificarea \u015fi \u00een\u0163elegerea conflictului.<\/p>\n

Componenta 1: Percep\u0163ia conflictului<\/em>. Const\u0103 \u00een modul \u00een care \u00eel \u00een\u0163elegem \u015fi \u00eel evalu\u0103m. \u00cen afar\u0103 de problema conflictului persoana percepe, sesizeaz\u0103, observ\u0103 semnele conflictului \u00een trei localiz\u0103ri: 1) La sine; 2) La cel\u0103lalt, c\u00e2nd lu\u0103m act de exprimarea, exteriorizarea de c\u0103tre partener a st\u0103rii de conflict; 3) \u00cen rela\u0163ia interpersonal\u0103.<\/p>\n

Componenta 2: Afectivitatea \u00een conflict (emo\u0163iile \u015fi sentimentele). <\/em>Emo\u0163iile sunt inerente conflictului. Ele pot avea unul sau c\u00e2teva din rolurile urm\u0103toare: a) resurs\u0103 energetic\u0103, combustibilul desf\u0103\u015fur\u0103rii conflictului, emo\u0163iile poten\u0163\u00e2nd \u015fi sus\u0163in\u00e2nd conflictul; b) mecanism de stingere a conflictului; c) simptom sau indicator al conflictului pe care-l tr\u0103im noi \u00een\u015fine sau partenerul; conflictul implic\u0103 o reac\u0163ie emo\u0163ional\u0103 la o situa\u0163ie sau interac\u0163iune\u00a0 ori la o persoan\u0103, reac\u0163ie care semnaleaz\u0103 un dezacord.<\/p>\n

Managementul emo\u0163iilor pe parcursul derul\u0103rii conflictului poate presupune: a) exprimarea liber\u0103<\/em> a emo\u0163iilor, av\u00e2nd ca efect detensionarea, lini\u015ftirea consecutiva manifest\u0103ri emo\u0163ionale; b) suprimarea temporar\u0103,<\/em> am\u00e2narea relax\u0103rii emo\u0163ionale p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd apare o situa\u0163ie adecvat\u0103, propice pentru a ne manifesta emo\u0163iile; c) exprimarea controlat\u0103<\/em> a emo\u0163iilor, l\u0103s\u00e2ndu-le s\u0103 creasc\u0103 sau chiar stimul\u00e2nd acest proces, dar nu p\u00e2n\u0103 la un prag periculos, pentru a le consuma \u015fi epuiza poten\u0163ialul energetic distructiv sau pentru a atrage aten\u0163ia celeilalte p\u0103r\u0163i asupra necesit\u0103\u0163ii rezolv\u0103rii acestei componente.<\/p>\n

Componenta 3: Ac\u0163iunea. <\/em>Comportamentul \u00een conflict poate avea dou\u0103 roluri: exprimarea conflictului, a emo\u0163iilor implicate \u015fi satisfacerea nevoilor. Ac\u0163iunile pot \u00eembr\u0103ca o larg\u0103 diversitate de manifestare, de la \u00eencercarea de a face ceva \u00een dezavantajul altuia la exercitarea puterii apoi la violen\u0163\u0103 \u015fi distructivitate sau dimpotriv\u0103 la caracterul conciliant, constructiv \u015fi prietenos. Ac\u0163iunea poate avea un caracter constructiv\/cooperant ori dimpotriv\u0103 distructiv\/competitiv.<\/p>\n

S\u0103 observ\u0103m c\u0103 cele trei laturi ale conflictului nu coreleaz\u0103: cre\u015fterea sau reducerea intensit\u0103\u0163ii uneia nu ne dau nici o informa\u0163ie despre evolu\u0163ia celorlalte. Aceast\u0103 relativ\u0103 autonomie de manifestare face uneori greu de \u00een\u0163eles \u015fi de anticipat comportamentul persoanei cu care ne afl\u0103m \u00een conflict, ,,ira\u0163ionalitatea\u201d actelor sale ne deruteaz\u0103\u201d[7]<\/a>.<\/p>\n

O defini\u0163ie a conflictelor care condenseaz\u0103 \u00een ea toate c\u00e2\u015ftigurile perspectivei psihoindividuale este urm\u0103toarea: ,,conflictul \u00eenseamn\u0103 divergen\u0163a de interes perceput\u0103 sau credinta c\u0103 aspira\u0163iile curente ale p\u0103r\u0163ilor nu pot fi \u00eendeplinite simultan\u201d[8]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

 <\/p>\n

Faze specifice ale conflictului<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Conflictele sunt construite \u00een faze specifice: \u00cen faza premerg\u0103toare sunt sesizate conflictele latente sau deja manifeste, f\u0103r\u0103 a fi \u00eens\u0103 evaluate (\u00eenc\u0103) ca fiind negative. \u00cen faza de escaladare se pune \u00een mi\u015fcare o dinamic\u0103 specific\u0103 care acutizeaz\u0103 conflictul. \u00cen “faza de l\u0103murire” interesul se concentreaz\u0103 pe redefinirea \u015fi reorganizarea convie\u0163uirii. Toate aceste faze mai sunt cunoscute \u015fi sub numele de “arc al conflictului”, iar pentru a \u00een\u0163elege toate aceste faze sunt necesare competen\u0163e specifice \u00een ceea ce prive\u015fte preocuparea cu conflictul, de escaladarea acestuia, respectiv activit\u0103\u0163ile de reconciliere.<\/p>\n

Cauzele conflictelor sunt diverse. Vom analiza \u00een special acele surse de conflict care exist\u0103 \u015fi \u00een mediul educa\u021bional. ,,\u00cen aceast\u0103 sec\u0163iune se va \u00eencerca un echilibru \u00eentre sintetic \u015fi analitic, propun\u00e2ndu-se urm\u0103toarea gam\u0103 de surse ale conflictelor:<\/p>\n

    \n
  1. Diferen\u0163ele \u015fi incompatibilit\u0103\u0163ile dintre persoane<\/em>. Diferen\u0163ele dintre indivizi devin surse ale conflictului din momentul \u00een care sunt obiect al interrela\u0163iei. Cele mai importante deosebiri generatoare de conflict sunt: unele tr\u0103s\u0103turi de personalitate<\/em>, opinii, atitudini, valori<\/em>, etc.<\/li>\n
  2. Comunicare <\/em>este conflictogen\u0103 (generatoare de conflicte) sau \u00eengreuneaz\u0103 rezolvarea conflictului \u00een cel pu\u0163in dou\u0103 situa\u0163ii: c\u00e2nd este absent\u0103 \u2013 <\/em>ne referim la comunicarea verbal\u0103 (individul nu spune ce \u00eel doare, dar acumuleaz\u0103 tensiune) sau defectuoas\u0103 <\/em>(duce la \u00een\u0163elegere eronat\u0103, ne\u00een\u0163elegeri).<\/li>\n
  3. Lezarea stimei de sine.<\/em> Stima de sine este o component\u0103 afectiv\u0103 a imaginii de sine. Exist\u0103 unele conduite interpersonale care lez\u00e2nd stima de sine cap\u0103t\u0103 poten\u0163ial conflictogen.<\/li>\n
  4. Conflictul de valori.<\/em> Un conflict \u00een care sunt implicate valorile este mai profund \u015fi greu de tratat.<\/li>\n
  5. Conflictul de norme.<\/em> Normele sociale sunt standarde sau comportamente comune, acceptate de membrii grupului \u015fi a\u015fteptate de ei. Con\u015ftient sau nu sistematic sau accidental noi \u00eenc\u0103lc\u0103m norme \u015fi \u00een felul acesta lez\u0103m aducem atingere confortului celuilalt. Este una din cele mai r\u0103sp\u00e2ndite cauze ale conflictelor.<\/li>\n
  6. Comportamentele neadecvate.<\/em> Comportamentele negative poate chiar antisociale, manifestate \u00eentr-un climat normal \u015fi care sunt pe bun\u0103 dreptate respinse de cel\u0103lalt duc la conflicte.<\/li>\n
  7. \u00centre agresivitate \u015fi conflict exist\u0103 o rela\u0163ie reciproc\u0103; agresivitatea este fie cauza, fie forma de manifestare, fie rezultatul conflictului. \u00cen termenii conflictului, agresivitatea apare ca o modalitate conflictual\u0103 de rela\u0163ionare cu mediul \u00een plan concret \u2013 ac\u0163ional. Marca sa este inten\u0163ia nociv\u0103, ostil\u0103 \u00eendreptat\u0103 asupra unei \u0163inte\/persoane investite cu o anume semnifica\u0163ie. Aceasta motiveaz\u0103 inten\u0163ia nociv\u0103 \u015fi finalitatea agresiunii\u201d[9]<\/a>.<\/li>\n<\/ol>\n

    Dinamica conflictului modific\u0103 de regul\u0103 \u015fi comportamentul p\u0103r\u0163ilor implicate \u00een acesta. Procesul de comunicare este limitat, fiind resim\u0163it mai degrab\u0103 ca o barier\u0103 dec\u00e2t ca o punte de leg\u0103tur\u0103. Ne\u00eencrederea spore\u015fte iar aplanarea divergen\u0163elor nu este mai niciodat\u0103 v\u0103zut\u0103 ca fiind o sarcin\u0103 comun\u0103.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Surse ale conflictelor<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Dac\u0103 se spune c\u0103 exist\u0103 \u00een lume mai multe conflicte dec\u00e2t fire de nisip, \u00een zilele noastre, fiecare dintre noi constat\u0103 c\u0103 n-a fost doar o glum\u0103. ,,Conflictele sunt o realitate a vie\u0163ii sociale \u015fi a propriei vie\u0163i\u201d[10]<\/a>. Ele sunt izvor\u00e2te din urm\u0103toarele surse:<\/p>\n

    nevoile fundamentale<\/em> \u2013 pentru a supravie\u0163ui oamenii au nevoie de: aer, ap\u0103, hran\u0103. C\u00e2nd ace\u015fti factori vitali sunt insuficien\u0163i, apar conflicte.<\/p>\n

    Valorile diferite<\/em> \u2013 oamenii fac parte din culturi diferite \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc credin\u0163e diferite. De aceea, ei se pot raporta la valori diferite. Din aceast\u0103 cauz\u0103 pot s\u0103 apar\u0103 conflicte.<\/p>\n

    Perceptiile diferite <\/em>\u2013 c\u00e2nd oamenii v\u0103d diferit un anumit lucru sau g\u00e2ndesc diferit despre el, pot s\u0103 apar\u0103 situa\u0163ii conflictuale.<\/p>\n

    Interesele diferite <\/em>\u2013 \u00eei determin\u0103 pe oameni s\u0103 aib\u0103 preocup\u0103ri diferite. Din aceast\u0103 cauz\u0103 pot s\u0103 apar\u0103 conflicte \u00een familie, \u00eentre colegi sau prieteni, deoarece fiecare dintre ei consider\u0103 important\u0103 o alt\u0103 activitate.<\/p>\n

    Resursele limitate <\/em>\u2013 banii sunt o resurs\u0103 limitat\u0103. De aceea \u015fi cantitatea de bunuri pe care oamenii o pot avea este limitat\u0103. Din cauza resurselor limitate apar nenum\u0103rate conflicte \u00een familie, \u00eentre colegi, prieteni, la locul de munc\u0103.<\/p>\n

    Nevoile psihologice <\/em>\u2013 iubirea, libertatea, fericirea, respectul de sine \u015fi corectitudinea sunt nevoile psihologice de care depinde lini\u015ftea interioar\u0103 a fiec\u0103rui om. C\u00e2nd aceste nevoi sunt alterate apar conflictele interioare care pot provoca conflicte \u015fi cu al\u0163ii.<\/p>\n

    Dup\u0103 cum se observ\u0103\u00a0 sursele conflictelor sunt ca num\u0103r, limitate. Din p\u0103cate, din aceste \u015fase surse izvor\u0103\u015fte o mare varietate de conflicte: conflicte cu noi \u00een\u015fine, conflicte \u00een familie, conflicte cu prietenii, conflicte cu vecinii, conflicte la locul de munc\u0103, conflicte \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ilor sau \u00eentre comunit\u0103\u0163i. Lipsa comunic\u0103rii este deseori o surs\u0103 de conflict. \u00cen astfel de situa\u0163ii, singura cale de solu\u0163ionare a conflictului o reprezint\u0103 cooperarea, care permite fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i s\u0103 afle pozi\u0163ia \u015fi argumentele celeilalte p\u0103r\u0163i dac\u0103 cei antrena\u0163i \u00een conflict doresc s\u0103 coopereze \u00een scopul g\u0103sirii celei mai acceptabile solu\u0163ii. Schimbul de informa\u0163ii permite fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i s\u0103 aib\u0103 acces la ra\u0163ionamentele \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele celeilalte, ne\u00eencrederea, confuzia \u015fi ne\u00een\u0163elegerea put\u00e2nd fi astfel diminuate \u00een mod sensibil.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Strategii \u00een managementul conflictelor<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Cunosc\u00e2nd esen\u0163a \u015fi cauzele conflictelor, acestea se pot evita sau, atunci c\u00e2nd este necesar, pot s\u0103 orienteze desf\u0103\u015furarea conflictelor \u00een cadrul unor limite controlabile[11]<\/a>. Indiferent de metoda concret\u0103 de solu\u0163ionare a conflictelor, trei ac\u0163iuni preliminare ar putea s\u0103 duc\u0103 la cre\u015fterea \u015fanselor de reu\u015fit\u0103[12]<\/a>: definirea precis\u0103 a subiectului disputei; \u00eengustarea terenului de disput\u0103 \u0219i l\u0103rgirea spectrului posibilit\u0103\u0163ilor de rezolvare.<\/p>\n

    \u00cen anumite situa\u0163ii conflictuale este recomandabil\u0103 strategia relax\u0103rii limitate; aceasta const\u0103 \u00een realizarea unor \u00een\u0163elegeri asupra unui num\u0103r de probleme individuale ce pot fi separate de aspectele mai largi \u015fi mai importante ale disputei, ale c\u0103ror solu\u0163ion\u0103ri sunt mai dificil de realizat. Se trece astfel de la o situa\u0163ie de conflict total, \u00een care singurele alternative de rezolvare sunt victoria sau \u00eenfr\u00e2ngerea, la o disput\u0103 cu o gam\u0103 mai larg\u0103 de posibilit\u0103\u0163i de rezolvare, de pe urma c\u0103reia pot beneficia ambele p\u0103r\u0163i. Lu\u00e2nd \u00een considerare gradul de satisfacere, at\u00e2t a propriilor interese c\u00e2t \u015fi ale grupului advers, Thomas Kilmann[13]<\/a> identific\u0103 cinci metode de solu\u0163ionare a conflictelor: evitarea, colaborarea, competi\u021bia, compromisul \u0219i acomodarea.<\/p>\n

    Evitarea <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    –\u00a0Problema este neimportant\u0103 sau alte probleme mai importante au devenit mai presante;<\/p>\n

    – Nu exist\u0103 nici o \u015fans\u0103 de a-\u0163i satisface interesele;<\/p>\n

    –\u00a0Declan\u015farea unui conflict este mai plauzibil\u0103 dec\u00e2t rezolvarea problemei;<\/p>\n

    –\u00a0Pentru a l\u0103sa oamenii s\u0103 se calmeze \u015fi a avea o perspectiv\u0103 asupra desf\u0103\u015fur\u0103rii evenimentelor;<\/p>\n

    –\u00a0Sunt necesare informa\u0163ii suplimentare;<\/p>\n

    –\u00a0Al\u0163ii pot rezolva conflictul \u00eentr-o manier\u0103 mai eficient\u0103;<\/p>\n

    –\u00a0Problemele par a fi esen\u0163iale sau simptomatice.<\/p>\n

    Colaborarea<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    –\u00a0G\u0103sirea unor solu\u0163ii integratoare pentru interese de importan\u0163\u0103 major\u0103;<\/p>\n

    –\u00a0C\u00e2nd obiectivul propriu este de a \u00eenv\u0103\u0163a;<\/p>\n

    –\u00a0Combinarea opiniilor contradictorii;<\/p>\n

    –\u00a0C\u00e2\u015ftigarea adeziunii tuturor prin luarea \u00een considerare a mai multor interese \u015fi realizarea unui consens general.<\/p>\n

    Competi\u0163ia<\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

    –\u00a0C\u00e2nd rapiditatea decizional\u0103 este de o importan\u0163\u0103 vital\u0103;<\/p>\n

    –\u00a0\u00cen probleme importante, \u00een care trebuie implementate ac\u0163iuni nepopulare;<\/p>\n

    –\u00a0\u00cen problemele vitale pentru unitate, c\u00e2nd managerii sunt convin\u015fi c\u0103 punctul lor de vedere este corect;<\/p>\n

    –\u00a0\u00cempotriva celor care profit\u0103 de atitudinea \u00eeng\u0103duitoare.<\/p>\n

    Compromisul <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    –\u00a0Obiectivele sunt importante dar riscul declan\u015f\u0103rii unui conflict este prea mare;<\/p>\n

    –\u00a0Oponen\u0163ii cu putere egal\u0103 sunt hot\u0103r\u00e2\u0163i s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare idei care se exclud reciproc;<\/p>\n

    –\u00a0Pentru realizarea temporar\u0103 a unui echilibru;<\/p>\n

    –\u00a0Pentru asigurarea unei retrageri \u201conorabile\u201d, atunci c\u00e2nd colaborarea sau competi\u0163ia nu poate duce la un rezultat pozitiv din punct de vedere al satisfacerii propriilor interese.<\/p>\n

    Acomodarea<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    –\u00a0C\u00e2nd se ajunge la concluzia c\u0103 propriile ra\u0163ionamente nu sunt corecte;<\/p>\n

    –\u00a0Pentru a permite ca o alt\u0103 variant\u0103 mai bun\u0103 s\u0103 fie aplicat\u0103;<\/p>\n

    –\u00a0Pentru a ob\u0163ine credit social \u00een perspectiva ivirii unor probleme viitoare mai importante;<\/p>\n

    –\u00a0Pentru a minimiza pierderile;<\/p>\n

    –\u00a0C\u00e2nd situa\u0163ia este sc\u0103pat\u0103 de sub control;<\/p>\n

    –\u00a0C\u00e2nd armonia \u015fi stabilitatea sunt esen\u0163iale.<\/p>\n

     <\/p>\n

    \u00cen\u021belegerea conflictului<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Conflictul este un concept ambiguu ce are \u00een\u0163elesuri diferite pentru grupuri diferite \u015fi in contexte diferite. Conflictul tinde, mai ales, s\u0103 fie \u00een\u0163eles \u015fi perceput ca un fenomen negativ, uneori fiind chiar sinonim cu violen\u0163a. Conflictul reprezint\u0103 un fenomen natural, multidimensional, ce indic\u0103, de obicei, o schimbare in cadrul unei grup\u0103ri, organiza\u0163ii, unit\u0103\u0163i. Conflictele fac parte din via\u0163\u0103. Nu constituie o surpriz\u0103 faptul c\u0103, de\u015fi adesea conflictul presupune costuri, el aduce cu sine \u015fi beneficii. De pe urma conflictului rezult\u0103 beneficii substan\u0163iale, altfel conflictul nu ar fi o caracteristic\u0103 at\u00e2t de izbitoare a rela\u0163iilor umane. Adesea, conflictul este generat de dolean\u0163e cum ar fi lipsurile, inegalitatea, diferen\u0163e culturale ori morale sau distribu\u0163ia puterii. Astfel, angajarea \u00een conflict ofer\u0103 mijloacele de solu\u0163ionare a acestor preocup\u0103ri \u2013 fie prin afirmarea unei pozi\u0163ii \u00een avantaj fie prin dep\u0103\u015firea deficien\u0163elor percepute. Conflictul este un indicator al faptului c\u0103 rela\u0163ia dintre cei implica\u0163i nu poate continua ca mai \u00eenainte \u015fi constituie un motor al educa\u0163iei sociale. In absen\u0163a conflictelor, atitudinile, comportamentul \u015fi rela\u0163iile r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi, indiferent dac\u0103 sunt juste sau nu. Conflictele scot la iveal\u0103 probleme. Solu\u0163ionarea lor constructiv\u0103 sau distructiv\u0103 depinde de modul \u00een care este gestionat conflictul. Atunci c\u00e2nd spunem c\u0103 exist\u0103 beneficii in cadrul conflictului, \u00een mod clar nu vrem s\u0103 spunem c\u0103 motiva\u0163iile sau consecin\u0163ele sunt nobile sau juste. Exist\u0103 oportuni\u015fti ai conflictului care c\u00e2\u015ftig\u0103 bani sau putere de pe urma conflictului, dar acest gen de profit este considerat ca nelegitim, de marea majoritate. Beneficiile legitime aduse de conflict se r\u0103sp\u00e2ndesc la grupuri mult mai largi. Unele dintre cele mai importante beneficii, cu siguran\u0163\u0103 mai exist\u0103 \u015fi altele, constau in rezultatele pe plan social, psihologic \u015fi material.<\/p>\n

    Beneficiile colective ale conflictului:<\/em> interac\u0163iunile sociale \u00eencep, adesea, printr-o form\u0103 oarecare de conflict. Conflictele gestionate in mod constructiv pot duce la pace \u015fi cooperare pe termen lung. De multe ori, conflictele contribuie la coeziunea de grup. Pot ajuta la construirea limitelor de grup, ajut\u00e2ndu-i pe indivizi s\u0103 \u00ee\u015fi recunoasc\u0103 interesul comun. Spre exemplu, r\u0103zboiul a fost descris ca fiind factorul creator al statului-na\u0163iune modern, cel pu\u0163in in Europa. \u00cenfruntarea unui oponent comun poate crea leg\u0103turi \u015fi asocia\u0163ii noi intre persoane care, anterior, nu aveau nimic in comun. Identificarea unei amenin\u0163\u0103ri comune permite indivizilor nu doar s\u0103 \u00ee\u0219i descopere interesul, ci \u015fi s\u0103 reafirme o identitate comun\u0103 care dateaz\u0103, poate, de mai mult\u0103 vreme. Conflictele pot provoca schimb\u0103ri sociale necesare \u015fi pot conferi\u00a0 ,,empowerment\u201d unor grupuri care, anterior, de\u0163ineau pu\u0163in\u0103 putere. La urma urmei, dac\u0103 nimeni nu ar contesta nimic niciodat\u0103, multe nedrept\u0103\u0163i grave ar continua s\u0103 se perpetueze.<\/p>\n

    Beneficiile psihologice ale conflictului:<\/em> conflictul poate declan\u015fa un proces prin care indivizii s\u0103 \u00ee\u015fi dea seama c\u0103 au interese comune \u015fi opozan\u0163i comuni. Ca urmare, indivizii pot ajunge s\u0103 simt\u0103 c\u0103 este esen\u0163ial ca tab\u0103ra lor s\u0103 triumfe. Identitatea unei persoane este important\u0103 pentru prezervarea stimei de sine. A\u015fadar, cu c\u00e2t identitatea unui individ este \u00eempiedicat\u0103 s\u0103 se manifeste in cadrul grupului, cu at\u00e2t mai mult individul se va lupta s\u0103 \u015fi-o men\u0163in\u0103. Amenin\u0163area generat\u0103 de conflict adesea formeaz\u0103 identit\u0103\u0163i individuale mai puternice.<\/p>\n

    Beneficiile materiale ale conflictului:<\/em> adesea, conflictele aduc recompense materiale concrete, sub form\u0103 de terenuri, bog\u0103\u0163ii \u015fi altele. Conflictele aduc beneficii in sensul c\u0103 pot consolida puterea cuiva. De asemenea, exist\u0103 o serie de exemple ce ilustreaz\u0103 beneficiile economice imense care apar, de multe ori, in urma conflictelor.<\/p>\n

    Desigur, conflictele vor continua s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o provocare fundamental\u0103 pentru omenire. Faptul c\u0103 ele pot produce beneficii pentru indivizi, grupuri \u015fi na\u0163iuni ne duce la concluzia c\u0103 ele vor continua s\u0103 apar\u0103. Provocarea const\u0103 in a identifica beneficiile pe care le aduce conflictul astfel \u00eenc\u00e2t multiplele costuri asociate s\u0103 poat\u0103 fi minimizate. Rareori, conflictele sunt percepute \u015fi fructificate ca o oportunitate de a dezvolta rela\u0163ii mai satisf\u0103c\u0103toare. In via\u0163\u0103, tindem s\u0103 resim\u0163im conflictele ca ceva dureros, ceva de care am dori s\u0103 ne ferim, s\u0103 ignor\u0103m sau s\u0103 uit\u0103m. Adesea, din aceste motive, \u00eei \u00eenvinov\u0103\u0163im pe al\u0163ii pentru c\u0103 \u201etulbur\u0103 starea de echilibru\u201d atunci c\u00e2nd ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea curs intereselor \u015fi nevoilor proprii. \u00cen alte cazuri, folosim conflictele pentru a-i pune pe ceilal\u0163i fa\u0163\u0103 in fa\u0163\u0103 cu ideile \u015fi interesele noastre sau ne folosim puterea pentru a ni le impune asupra lor. Conflictul este resim\u0163it ca o perturbare \u00een desf\u0103\u015furarea fireasc\u0103 a rela\u0163iilor noastre. Dintr-o dat\u0103, ne sim\u0163im mai aten\u0163i la lucrurile pe care le consideram ca fiind de la sine \u00een\u0163elese. \u00cencepem s\u0103 privim lucrurile dincolo de aparen\u0163\u0103. Consum\u0103m timp \u015fi energie pentru a interpreta \u015fi re-interpreta semnifica\u0163ia lucrurilor. Comunicarea devine dificil\u0103. Ni se pare greu s\u0103 auzim cu adev\u0103rat ceea ce spun ceilal\u0163i \u2013 dec\u00e2t dac\u0103, bine\u00een\u0163eles, ei sunt de acord cu noi. Nu ne este u\u015for s\u0103 \u00een\u0163elegem ce inten\u0163ii are cealalt\u0103 persoan\u0103.<\/p>\n

    Conflictele au un ciclu propriu de via\u0163\u0103: se nasc, pot ajunge la intensitate maxima \u015fi apoi mor, l\u0103s\u00e2nd in urma lor semin\u0163ele unui nou \u00eenceput. Putem simboliza ciclul vie\u0163ii unui conflict[14]<\/a> printr-o curb\u0103, pe linia orizontal\u0103 fiind m\u0103sura timpului \u015fi pe linia vertical\u0103 fiind m\u0103sura intensit\u0103tii conflictului. Conflictele pot escalada, pot trece de la primele semnale pana la stadiul de violen\u0163\u0103 mult mai rapid si mai u\u015for dec\u00e2t pot de-escalada, dup\u0103 ce violen\u0163a a avut loc.<\/p>\n

    Conflictele evolueaz\u0103 foarte rar de la fazele de \u00eenceput la fazele violente \u00eentr-un mod brusc. Ele evolueaz\u0103 \u00een mod gradat, \u00een etape, care pot fi recunoscute ca pa\u015fi c\u0103tre violen\u0163\u0103. Primele semnale sunt non-verbale, atitudini \u015fi comportamente care exprim\u0103 frustrarea p\u0103r\u0163ilor. Dac\u0103 p\u0103r\u0163ile le recunosc, problemele pot fi discutate, clarificate \u015fi rezolvate. Dac\u0103 ne\u00een\u0163elegerile nu sunt rezolvate, tensiunea cre\u015fte \u015fi p\u0103r\u0163ile \u00eencep s\u0103 \u00ee\u015fi exprime verbal sentimentele \u015fi pozi\u0163iile \u00een timpul disputelor. Dac\u0103 p\u0103r\u0163ile sunt deschise s\u0103 se asculte \u015fi s\u0103 comunice eficient, problemele pot fi discutate, clarificate \u015fi rezolvate. Dac\u0103 conflictul nu este rezolvat nici acum, tensiunea poate continua s\u0103 creasc\u0103. Comunicarea \u00eentre p\u0103r\u0163i devine tot mai dificil\u0103. Conflictul se poate extinde, implic\u00e2nd tot mai multe persoane sau mai multe organiza\u0163ii, care sunt de partea uneia sau alteia dintre p\u0103r\u0163ile implicate si tot mai multe probleme. P\u0103r\u0163ile se polarizeaz\u0103 \u015fi se concentreaz\u0103 pe atingerea scopurilor proprii, fiind surde \u015fi oarbe la interesele celorlalte p\u0103r\u0163i. P\u0103r\u0163ile pot \u00eencerca, din nou, s\u0103 \u00ee\u015fi rezolve disputa si s\u0103 negocieze[15]<\/a>.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Modele explicativ\u2013interpretative ale conflictului<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    \u00cen literatura de specialitate sunt diferen\u0163iate modelele procesuale<\/em> \u015fi modelele structurale<\/em> ale conflictului. Creatorul acestora a r\u0103mas punct de referin\u0163\u0103 central \u00een analiza conflictelor a fost Kenneth Thomas.<\/p>\n

    Modelul procesual al conflictului,<\/em> \u00eencearc\u0103 s\u0103 surprind\u0103 dinamica episoadelor conflictuale. Dup\u0103 Thomas, \u00een conflictele diadice intervine urm\u0103toarea procesualitate:<\/p>\n

    Stadiul 1: Frustrarea<\/em> \u2013 apare c\u00e2nd individul\/grupul\/organiza\u0163ia nu-\u015fi poate atinge obiectivele sau \u00eendeplini sarcinile concrete.<\/p>\n

    Stadiul 2: Conceptualizarea<\/em> \u2013 presupune perceperea existen\u0163ei conflictului \u015fi formularea unor idei\/explica\u0163ii cu privire la unele aspecte ale acestuia.<\/p>\n

    Stadiul 3: Comportamentul<\/em> \u2013 vizeaz\u0103 reac\u0163iile\/r\u0103spunsurile celor implica\u0163i \u00een conflict.<\/p>\n

    Stadiul 4: Rezultatul<\/em> \u2013 este dublu: fie conflictul este solu\u0163ionat, fie starea de frustrare persist\u0103 \u015fi se declan\u015feaz\u0103 un alt episod conflictual.<\/p>\n

    Cele patru stadii sunt specifice, \u00een concep\u0163ia lui Thomas, pentru fiecare episod conflictual \u015fi determin\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u episodul urm\u0103tor.<\/p>\n

    Etapele conflictului.<\/em> Conflictele sunt construite \u00een etape specifice. \u00cen etapa\u00a0 premerg\u0103toare sunt sesizate conflictele latente sau deja manifeste, f\u0103r\u0103 a fi \u00eens\u0103 evaluate ca fiind negative. \u00cen etapa de escaladare se pune \u00een mi\u015fcare o dinamic\u0103 specific\u0103 care acutizeaz\u0103 conflictul. \u00cen etapa de l\u0103murire interesul se concentreaz\u0103 pe redefinirea \u015fi reorganizarea convie\u0163uirii. Toate aceste etape mai sunt \u015fi sub numele de ,,arc al conflictului\u201d. Iar pentru a \u00een\u0163elege toate aceste faze sunt necesare competen\u0163e specifice \u00een ceea ce prive\u015fte preocuparea cu conflictul, de escaladarea acestuia, respectiv activit\u0103\u0163ile de reconciliere.<\/p>\n

    Dinamica conflictului modific\u0103 de regul\u0103 \u015fi comportamentul p\u0103r\u0163ilor implicate \u00een acesta. Procesul de comunicare este limitat, fiind resim\u0163it mai degrab\u0103 ca o barier\u0103 dec\u00e2t ca o punte de leg\u0103tur\u0103. Ne\u00eencrederea spore\u015fte iar aplanarea divergen\u0163elor nu este mai niciodat\u0103 v\u0103zut\u0103 ca o sarcin\u0103 comun\u0103. Adev\u0103rata problem\u0103 a conflictelor este pericolul permanent ca acestea s\u0103 escaladeze: pe parcursul acestora se pune din ce mai mult pre\u0163 pe strategii de dob\u00e2ndire a puterii \u015fi pe uzul violen\u0163ei. Conflictul devine astfel din ce \u00een ce mai greu de controlat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd scap\u0103 de sub control, trece pragul violen\u0163ei, cauz\u00e2nd distrugere \u015fi suferin\u0163\u0103[16]<\/a>.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Mituri despre conflict<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Literatura de specialitate[17]<\/a> prezint\u0103 o serie de situa\u0163ii cu privire la modul de solu\u0163ionare a unor conflicte. \u00cen solu\u0163ionarea oric\u0103rui conflict, primul pas este identificarea \u015fi renun\u0163area la miturile pe care le avem \u00een leg\u0103tur\u0103 cu conflictul:<\/p>\n

    Conflictul se rezolv\u0103 de la sine, cu trecerea timpului.<\/em> Aceast\u0103 afirma\u0163ie se refer\u0103 la faptul c\u0103, \u00een majoritatea cazurilor, un conflict nu se rezolv\u0103 de la sine. Timpul ac\u0163ioneaz\u0103, dar nu \u00eentotdeauna rezolv\u0103 un conflict. Exist\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi situa\u0163ii mai rare c\u00e2nd se rezolv\u0103 de la sine un conflict. Acest mit ne spune clar c\u0103 trebuie ac\u0163ionat cu mijloacele \u015ftiin\u0163ei pentru a rezolva corect un conflict.<\/p>\n

    Confruntarea cu o problem\u0103 sau o disput\u0103 este <\/em>\u00eentotdeauna <\/em>nepl\u0103cut\u0103.<\/em> Mitul spune c\u0103 pentru orice problem\u0103 sau conflict este necesar s\u0103 depunem un efort. \u015ei numai din acest punct de vedere pentru anumite persoane este greu, dificil, nepl\u0103cut. Realitatea a demonstrat c\u0103 nu \u00eentotdeauna confruntarea este nepl\u0103cut\u0103. Dac\u0103 se adopt\u0103 pozi\u0163ii corecte, \u015ftiin\u0163ifice, unele confrunt\u0103ri sunt chiar agreabile. Nu de pu\u0163ine ori au dus la rezolvarea favorabil\u0103 a ambelor p\u0103r\u0163i, f\u0103r\u0103 probleme sau nepl\u0103ceri.<\/p>\n

    Prezen\u0163a unui conflict este semnul unui prost management.<\/em> Se afirm\u0103 foarte des c\u0103 este un management defectuos, c\u0103 nu s-a f\u0103cut nimic pentru a evita conflictul. Nu \u00eentotdeauna este corect, sunt suficiente situa\u0163ii c\u00e2nd conflictul apare oricum. Gre\u015fit\u0103 este concep\u0163ia privind modul de abordare.<\/p>\n

    Conflictul este \u00eentotdeauna negativ \u015fi distructiv.<\/em> Acest mit a fost mult\u0103 vreme considerat ca fiind adev\u0103rat, negativ \u015fi distructiv. Realitatea este c\u0103 sunt foarte multe conflicte care sunt pozitive, care rezolv\u0103 probleme. Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste conflicte se auto conduc sau se auto-rezolv\u0103.<\/p>\n

    Conflictul nu se rezolv\u0103 dec\u00e2t printr-un compromis, cineva trebuie s\u0103 piard\u0103.<\/em> Nu este adev\u0103rat. Majoritatea conflictelor se rezolv\u0103 prin ac\u0163iuni de management temeinic fundamentate.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong>A avea un conflict este un semn de sl\u0103biciune sau vulnerabilitate.<\/em> Sunt \u00eenc\u0103 persoane care apreciaz\u0103 c\u0103 un conflict \u00eentr-o organiza\u0163ie este o tragedie. Depinde ce conflicte sunt, care este intensitatea lor, ce frecven\u0163\u0103 au \u015fi \u00een special de modul cum se intervine pentru solu\u0163ionare.<\/p>\n

     <\/p>\n

    \u00a0<\/strong>Tipuri de conflicte<\/strong>[18]<\/a><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Din punct de vedere al esen\u0163ei lor conflictele pot fi: esen\u0163iale (de substan\u0163\u0103) generate de existen\u0163a unor obiective diferite; afective, generate de st\u0103ri emo\u0163ionale care vizeaz\u0103 rela\u0163iile interpersonale; de manipulare; pseudo-conflicte.<\/p>\n

    Din punct de vedere al subiec\u0163ilor<\/em> afla\u0163i \u00een conflict pot exista urm\u0103toarele categorii de conflicte: conflictul individual interior; conflictul dintre indivizi din acela\u015fi grup; din grupuri diferite; din organiza\u0163ii diferite; conflictul dintre indivizi \u015fi grupuri; conflictul inter-grupuri; conflictul dintre organiza\u0163ii.<\/p>\n

    O alt\u0103 clasificare se poate face pe criteriul efectelor generale <\/em>ale acestora, \u00een: distructive; benefice.<\/p>\n

    De c\u00e2te ori doi sau mai mul\u0163i oameni sunt \u00eempreun\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, un conflict va apare. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, o existen\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 nici un fel de conflict ar fi deosebit de plictisitoare. Oamenii caut\u0103 conflictul \u00een via\u0163a lor, fie provoc\u00e2ndu-l \u015fi lu\u00e2nd parte la el, fie doar privindu-l ca observatori \u00een sporturi competitive, jocuri, piese de teatru, filme sau \u015ftiri de televiziune. Modalit\u0103\u0163ile de abordare ale conflictelor sau rezultatelor acestora, pot fi bune sau rele. Problema este nu cum s\u0103 elimin\u0103m conflictele, ci ,,cum s\u0103 avem controverse vii, \u00een loc de confrunt\u0103ri mortale, cum s\u0103 cre\u0103m conflicte constructive \u015fi s\u0103 le evit\u0103m pe cele distructive\u201d[19]<\/a>.<\/p>\n

    Conflictele constructive<\/em> pot avea multe rezultate pozitive: stimuleaz\u0103 interesul \u015fi curiozitatea oamenilor; ajut\u0103 la dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii oamenilor, la stabilirea identit\u0103\u0163ii individuale \u015fi\u00a0 de grup; ajut\u0103 oamenii s\u0103 se adapteze unor situa\u0163ii noi sau s\u0103 inventeze solu\u0163ii noi unor probleme vechi.<\/p>\n

    Conflictele distructive<\/em> sunt violente \u0219i au rezultate negative: p\u0103r\u0163ile nu numai c\u0103 nu caut\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi ating\u0103 scopurile \u00een mod pa\u015fnic, dar \u00eencearc\u0103 s\u0103 se domine sau chiar s\u0103 se distrug\u0103 reciproc. Modul, stilul de abordare a situa\u021biilor conflictuale determin\u0103 evolu\u021bia conflictului catre o situa\u0163ie constructiv\u0103 sau una distructiv\u0103. Adesea, participan\u0163ii la o disput\u0103 se afl\u0103 imobiliza\u0163i de anumite dezechilibre de for\u0163e, ideologii diferite etc., av\u00e2nd tendin\u0163a de a extinde ariile de dezacord, \u00eendrept\u00e2ndu-se, \u00een mod inevitabil spre escaladarea conflictului. Teama privind for\u0163a pe care ar putea-o determina o partea advers\u0103, ne\u00eencrederea, precum \u015fi imposibilitatea de a circumscrie punctele de disput\u0103 fac tot mai dificile eforturile de realizare a unui acord. \u00cen acela\u015fi timp, tendin\u0163a de a recurge la ac\u0163iuni de constr\u00e2ngere duce la diminuarea \u015fanselor de cooperare, f\u0103c\u00e2nd dificil\u0103 ajungerea la o \u00een\u0163elegere mutual avantajoas\u0103. Acestea sunt conflictele distructive, <\/em>sc\u0103pate de sub control, care nu au putut fi solu\u0163ionate la momentul oportun, fie pentru c\u0103 p\u0103r\u0163ile nu au manifestat un interes real, fie c\u0103 problemele au fost at\u00e2t de grave \u00eenc\u00e2t nu s-a putut ajunge la o solu\u0163ie acceptat\u0103 de cei implica\u0163i. Prezint \u00een continuare c\u00e2teva din caracteristicile conflictelor benefice \u015fi conflictelor distructive[20]<\/a>.<\/p>\n

    Conflictul distructiv este caracterizat de urm\u0103toarele: conflictul este generat de erori; este\u00a0sc\u0103pat de\u00a0sub\u00a0control, nefiind solu\u0163ionat la momentul oportun; problemele au fost at\u00e2t de grave \u00eenc\u00e2t nu\u00a0s-a putut ajunge la o solu\u0163ie acceptat\u0103; comunicarea dintre competitori devine anevoioasa \u015fi nedemna de \u00eencredere; capacitatea fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i de a observa \u015fi de a r\u0103spunde la inten\u0163iile celeilalte este serios afectat\u0103. Conflictul benefic este caracterizat de urm\u0103toarele: este generat de cauze multiple; poate fi men\u0163inut la un nivel onorabil; se poate ajunge la o solu\u0163ie acceptat\u0103 de cei implicate; comunicarea dintre competitori devine intensa \u015fi demn\u0103 de \u00eencredere; fiecare parte observ\u0103 \u015fi r\u0103spunde la inten\u0163iile celeilalte.<\/p>\n

    Din punctul de vedere al duratei \u015fi modului de evolu\u0163ie, conflictele pot fi[21]<\/a>: spontane, acute, comice.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Concluzii<\/strong><\/span><\/h3>\n

     <\/p>\n

    Conflictele sunt deseori percepute ca o lupt\u0103 care trebuie c\u00e2\u015ftigat\u0103. Ele dezvolt\u0103 adesea o dinamic\u0103 intern\u0103 care \u00eengreuneaz\u0103, dac\u0103 nu chiar exclude, o reglementare pa\u015fnic\u0103, constructiv\u0103 \u015fi non-violent\u0103. Cercet\u0103rile destinate comportamentului oamenilor \u00een situa\u0163ii conflictuale au ar\u0103tat c\u0103 majoritatea tinde s\u0103-\u015fi impun\u0103 propriile interese insist\u00e2nd asupra propriei pozi\u0163ii \u2013 asta chiar \u015fi acolo unde \u00eencep s\u0103 se arate insuccesele. Acest model comportamental este \u00eenso\u0163it \u015fi de o limitare din ce \u00een ce mai crescut\u0103 a capacit\u0103\u0163ii de percep\u0163ie \u015fi de decizie.<\/p>\n

    Adev\u0103rata problem\u0103 a conflictelor este pericolul permanent ca acestea s\u0103 escaladeze: pe parcursul acestora se pune din ce \u00een ce mai mult pre\u0163 pe strategii de dob\u00e2ndire a puterii \u015fi pe uzul violen\u0163ei. Conflictul devine astfel din ce \u00een ce mai greu de controlat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd scap\u0103 de sub control, trece pragul violen\u0163ei, cauz\u00e2nd distrugere \u015fi suferin\u0163\u0103, iar convie\u0163uirea este astfel \u00eengreunat\u0103, dac\u0103 nu chiar imposibil\u0103 pe termen lung.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Bibliografie<\/span>:<\/strong><\/h3>\n

     <\/p>\n

      \n
    1. B\u0103ban, A., Petrovai. D, Lemeni. G., Consiliere \u015fi orientare. Ghidul profesorului<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Humanitas Educa\u0163ional, 2003.<\/li>\n
    2. Comunicarea didactic\u0103 \u00een situa\u021bii de conflict,<\/em> Cursuri de perfec\u021bionare \/ Management \u0219i marketing <\/em>\/ cap. 4, Bucuresti, 2007.<\/li>\n
    3. Cosmovici, A., Iacob, L. Psihologie \u015fcolar\u0103<\/em>, Ia\u015fi, Editura Polirom, 2005.<\/li>\n
    4. Cuco\u015f, C., (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de Definitivare si grade didactice<\/em>, Iasi, Editura Polirom,<\/li>\n
    5. Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne (DEX),<\/em> Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1984.<\/li>\n
    6. DSM IV, Manual de diagnostic \u015fi statistic\u0103 a tulbur\u0103rilor mentale<\/em>, Bucure\u015fti, Asocia\u0163ia Psihiatrilor Liberi din Rom\u00e2nia, 2000.<\/li>\n
    7. G\u00fcnther Gugel, Institut f\u00fcr Friedensp\u00e4dagogik T\u00fcbingen<\/em>; Redactare: Ragnar M\u00fcller.<\/li>\n
    8. Iosifescu, S., (coord), Manual de management educational pentru directorii de unitati scolare, <\/em> ProGnosis, Bucuresti, 2000.<\/li>\n
    9. Iosifescu, \u015e., Blendea P., Management educa\u0163ional pentru institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt,<\/em> MEC, Bucure\u015fti, 2001.<\/li>\n
    10. Jude<\/a>, I., Sociologie \u0219i actiune:<\/em> Fazele conflictulu<\/em>i,<\/em> Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103<\/a>, Bucure\u015fti, 2003.<\/li>\n
    11. Management scolar. Ghid practic pentru directorii de \u0219coal\u0103 \u0219i liceu<\/em>, Editura RAABE, Bucure\u0219ti, 2006.<\/li>\n
    12. Managementul conflictului. Ghid pentru cadrele didactice<\/em>, 2001, Bucure\u015fti, Seria calitate \u00een formare.<\/li>\n
    13. Manolescu, A., Managementul resurselor umane, <\/em>edi\u0163ia a treia, Editura Economic\u0103, Bucure\u015fti, 2001.<\/li>\n
    14. Milcu, M., Competi\u0163ie \u015fi conflict interpersonal: aspecte dinamice; un model experimental<\/em>,<\/em> \u00een \u201eRevista de Psihologie Organiza\u0163ional\u0103\u201d,<\/em> 1, Bucure\u015fti, 2001.<\/li>\n
    15. Opre, A., Comunicarea eficient\u01ce, suport de curs, <\/em>Cluj-Napoca, 2010.<\/li>\n
    16. Osterrieth, P., Copilul \u015fi familia<\/em>, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1973.<\/li>\n
    17. Stoica C., A., Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare \u015fi diminuarea efectelor<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2004.<\/li>\n
    18. Werner Beauwens, Arta prevenirii conflictelor<\/em>, Editura Antet Luc Ecychler, Bucure\u015fti, 1996.<\/li>\n
    19. dadalos.org\/<\/a><\/li>\n<\/ol>\n

      ______________<\/p>\n

      [1]<\/a> Articolul de fa\u021b\u0103 reprezint\u0103 o variant\u0103 simplificat\u0103 preluat\u0103 din cartea autoarei: Liana Rozalia Rotaru, Managementul rezolv\u0103rii conflictului \u00een mediul \u015fcolar,<\/em> Editura Science Press, Baia Mare, 2015, pp. 10-27.<\/p>\n

      [2]<\/a> Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne (DEX<\/em>), Editura Academiei, Bucure\u0219ti, 1984, p. 184.<\/p>\n

      [3]<\/a> Stoica Constantin, A., Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare \u015fi diminuarea efectelor,<\/em> Editura Polirom, Ia\u015fi, 2004, p.18.<\/p>\n

      [4]<\/a> Stoica Constantin, A., Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare \u015fi diminuarea efectelor,<\/em> p. 19.<\/p>\n

      [5]<\/a> Werner Beauwens, Arta prevenirii conflictelor<\/em>, Editura Antet Luc Ecychler, Bucure\u015fti, 1996, p. 10.<\/p>\n

      [6]<\/a> http:\/\/catalinaanghene.blogspot.ro\/2011\/07\/ce-sunt-conflictele.html<\/a>, acc. 13.12.2015.<\/p>\n

      [7]<\/a> Stoica Constantin, A., Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare \u015fi diminuarea efectelor…<\/em>, pp. 20-21.<\/p>\n

      [8]<\/a> Zlate, M., Tratat de psihologie organiza\u0163ional \u2013 managerial\u0103<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2007, pp. 475-476.<\/p>\n

      [9]<\/a>Stoica Constantin, A., Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare \u015fi diminuarea efectelor…<\/em>, pp. 24-29.<\/p>\n

      [10]<\/a> Stoica Constantin, A., Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare \u015fi diminuarea efectelor…<\/em>, pp. 24-29.<\/p>\n

      [11]<\/a> Stoica C. Ana, Conflictul interpersonal. Prevenire, rezolvare \u015fi diminuarea efectelor…<\/em>, pp. 24-29.<\/p>\n

      [12]<\/a> Manolescu, A., Managementul resurselor umane, <\/em>edi\u0163ia a treia, Editura Economic\u0103, Bucure\u015fti, 2001, pp. 528-529.<\/p>\n

      [13]<\/a> Killman, R.H., Saxton, M.J. \u015fi Serpa, R., Issues in understanding and changing culture<\/em>, California Management Review, 1986, p. 93.<\/p>\n

      [14]<\/a> Jude<\/a>, I., <\/em>Sociologie \u015fi ac\u0163iune:<\/em> Fazele conflictului,<\/em> Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, <\/a>\u00a0<\/em>Bucure\u015fti, 2003, p. 129.<\/p>\n

      [15]<\/a> Zamfir, C., Vl\u0103sceanu, L., Dic\u0163ionar de sociologie<\/em>, Editura Babel, Bucure\u015fti, 1993.<\/p>\n

      [16]<\/a> G\u00fcnther Gugel, Institut f\u00fcr Friedensp\u00e4dagogik T\u00fcbingen<\/em>; Redactare: Ragnar M\u00fcller. Vezi \u0219i: http:\/\/www.dadalos.org\/frieden_rom\/grundkurs_4\/eskalation.htm<\/a>, acc. 13.12.2015.<\/p>\n

      [17]<\/a> Iosifescu \u015eerban, Blendea Paul, Management educa\u0163ional pentru institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt,<\/em> MEC, Bucure\u015fti, 2001.<\/p>\n

      [18]<\/a> Ana Stoica-Constantin, A. Neculau, Psihosociologia rezolv\u0103rii conflictului,<\/em> Editura Polirom, Ia\u015fi, 1998, pp. 34-45.<\/p>\n

      [19]<\/a> Rezolvarea conflictelor \u015fi negocierea,<\/em> Rentrop & Straton, Bucure\u015fti, 1998, p. 145.<\/p>\n

      [20]<\/a> Paul Marinescu, Managementul Institu\u021biil<\/em>or Publice,<\/em> cap XI, Managementul conflictului. <\/em>http:\/\/ebooks.unibuc.ro\/StiinteADM\/marinescu\/11.htm<\/em><\/a>, <\/em>acc.13.12.2015.<\/p>\n

      [21]<\/a> Cucos, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de Definitivare si grade didactice<\/em>, Polirom, Iasi, 1998.<\/p>\n

      Paul Marinescu, Managementul Institu\u021biil<\/em>or Publice,<\/em> cap XI, Managementul conflictului. \u00a0<\/em>http:\/\/ebooks.unibuc.ro\/StiinteADM\/marinescu\/11.htm<\/em><\/a>, <\/em>acc. 13.12.2015.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      \u00cen\u021belegerea conflictului \u2013 fazele \u0219i managementul acestuia   Etimologia \u015fi semnifica\u0163ia termenului ,,conflict\u201d   \u00cen studiul de fa\u021b\u0103 vom analiza c\u00e2teva aspecte definitorii ale conflictului \u0219i a modalit\u0103\u021bilor de rezolvare ale acestuia[1]. ,,Termenul ,,conflict\u201d[2] provine de la verbul latinesc confligo, -ere – ,,a se lupta\u201d, ,,a se bate \u00eentre ei\u201d, cu participiul substantivat de conflictus, […]<\/p>","protected":false},"author":24,"featured_media":2413,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[37],"post-author":[77],"class_list":["post-2414","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-psychology","tag-ro","post-author-liana-rozalina-rotaru"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2414","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/24"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2414"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2414\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3481,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2414\/revisions\/3481"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2413"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2414"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}