{"id":2093,"date":"2018-09-14T08:50:34","date_gmt":"2018-09-14T08:50:34","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2093"},"modified":"2024-06-06T10:17:57","modified_gmt":"2024-06-06T10:17:57","slug":"filiala-basarabeana-a-societatii-biblice-rusesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/filiala-basarabeana-a-societatii-biblice-rusesti\/","title":{"rendered":"Filiala Basarabeana a Societatii Biblice Rusesti"},"content":{"rendered":"

Introducere<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Mai pu\u021bin cunoscut cre\u0219tinilor evanghelici \u0219i apreciat de cre\u0219tinii ortodoc\u0219i este faptul c\u0103 exarhul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni a depus eforturi considerabile pentru a oferi Biblia \u00een limba vorbit\u0103 de popor rom\u00e2nilor din Basarabia, Moldova \u0219i Valahia. \"Gavriil<\/p>\n

Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni a fost rom\u00e2n n\u0103scut la Bistri\u021ba \u00een anul 1745. \u0218i-a f\u0103cut studiile la Kronstadt (azi Bra\u0219ov), apoi la Budapesta, apoi au urmat: Kiev, muntele Athos, Smirna, insula Patmos. A fost profesor de seminar \u0219i apoi directorul seminarului. A urmat \u00een slujirea de arhiepiscop de Ekaterinoslav, apoi ca mitropolit al Kievului \u0219i din 1808 a fost mitropolit al Moldovei.<\/p>\n

Venind \u00een Basarabia a g\u0103sit aici 750 de biserici ortodoxe, iar \u00een perioada slujirii sale s-au mai ad\u0103ugat altele 200. Printre realiz\u0103rile lui s-au remarcat fondarea Seminarului Teologic de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i \u00eenfiin\u021barea primei tipografii. Acest articol este dedicat Filialei Basarabene a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti care a fost fondat\u0103 \u0219i a activat cu sprijinul \u0219i eforturile lui Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni.<\/p>\n

 <\/p>\n

Fondarea Filialei<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 ce s-a format Societatea Biblic\u0103 Ruseasc\u0103, la \u00eenceputul anului 1813, mitropolitul Gavriil B\u00e2nulescu-Bodoni a primit invita\u021bia de a deveni membru al societ\u0103\u021bii. Din anul 1814 el a trimis cotiza\u021bii de la 70 de persoane din Moldova care deveniser\u0103 membri ai Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti. Din cei 70 de membri doar unul era laic, ceilal\u021bi fiind fe\u021be biserice\u0219ti.[1]<\/sup><\/a> Evident c\u0103 exarhul a fost cel care i-a motivat s\u0103 se alipeasc\u0103 \u0219i s\u0103 sprijineasc\u0103 aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n

Ini\u021biativa tip\u0103ririi Noului Testament \u00een limba valah\u0103 a venit de la comitetul Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti. A fost trimis\u0103 o adresare exarhului Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni prin care i s-a comunicat despre aceast\u0103 inten\u021bie \u0219i i-a fost cerut sfatul cu privire la traducerea Bibliei care urma s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103. De asemenea exarhul a fost rugat s\u0103 trimit\u0103 o copie a Noului Testament care urma s\u0103 slujeasc\u0103 drept original de pe care s\u0103 fie efectuat\u0103 tip\u0103ritura. Mitropolitul B\u0103nulescu-Bodoni a trimis c\u00e2te o copie a traducerii de la Bucure\u0219ti, din 1688, \u0219i a traducerii de la Blaj, din 1795, recomand\u00e2nd-o pentru tipar pe a doua. Primind aceste dou\u0103 traduceri ale Bibliei, cneazul Alexandru Goli\u021b\u00e2n a trimis la 25 ianuarie 1816 o scrisoare exarhului, prin care \u00eel anun\u021ba c\u0103 la sfatul s\u0103u a fost aleas\u0103 traducerea de la Blaj \u0219i c\u0103, corectarea acesteia va fi supravegheat\u0103 de vice-pre\u0219edintele societ\u0103\u021bii, cneazul Ipsilanti, care va fi ajutat de consilierul Matfei Crupenski, care cuno\u0219tea limba moldoveneasc\u0103. Ca s\u0103 nu fie \u00eenvinui\u021bi c\u0103 de corectarea Noului Testament \u00een limba moldoveneasc\u0103 s-au ocupat doar laici, cneazul Goli\u021b\u00e2n a solicitat mitropolitului s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un cleric, bun cunosc\u0103tor al limbii, c\u0103ruia s\u0103-i fie trimise filele corectate de la Sankt-Petersburg pentru verificare \u0219i aprobare.<\/p>\n

Primind prin po\u0219t\u0103 primele file, exarhul a comunicat c\u0103 \u00een Basarabia nu exist\u0103 un cleric care ar cunoa\u0219te suficient de bine limba \u0219i scrisul moldovenesc, cu toate c\u0103 to\u021bi vorbeau aceast\u0103 limb\u0103, \u0219i a preferat s\u0103 fac\u0103 singur corect\u0103rile.[2]<\/sup><\/a> G\u0103sind \u00een cele c\u00e2teva file gre\u0219eli considerabile, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo c\u0103 lipseau cuvinte \u00eentregi, mitropolitul, printr-o scrisoare de la 26 iunie 1816, a solicitat Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti s\u0103 fie trimise h\u00e2rtia \u0219i literele pentru tipar, ca Noul Testament s\u0103 poat\u0103 fi tip\u0103rit la tipografia de la Chi\u0219in\u0103u. Cneazul Goli\u021b\u00e2n a r\u0103spuns din numele comitetului c\u0103 va fi dificil s\u0103 fie trimise materialele pentru tip\u0103rire la Chi\u0219in\u0103u \u0219i a rugat pe exarh s\u0103 fac\u0103 corect\u0103rile de la distan\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 insiste \u00een c\u0103utarea unui om care s\u0103 fie un bun cunosc\u0103tor al limbii moldovene\u0219ti \u0219i care, fiind trimis la Sankt-Petersburg, s\u0103 supravegheze corect\u0103rile.<\/p>\n

Exarhul a chemat de la Ia\u0219i pe arhimandritul Varlaam, egumenul m\u0103n\u0103stirii Dobrov\u0103\u021b, c\u0103ci \u00eel cuno\u0219tea mai dinainte \u0219i la 15 februarie 1816 l-a trimis la Sankt-Petersburg \u00eempren\u0103 cu un psalt (c\u00e2nt\u0103re\u021b \u00een stran\u0103 sau diacon), care urma s\u0103-l ajute la \u00eendeplinirea sarcinii.[3]<\/sup><\/a> Ajun\u0219i \u00een capitala Rusiei, Varlaam \u0219i psaltul venit cu el, au primit de la Societatea Biblic\u0103 Ruseasc\u0103 o locuin\u021b\u0103 retras\u0103 ca s\u0103 se poat\u0103 concentra asupra corect\u0103rilor \u0219i suma de 2500 de ruble pentru \u00eentre\u021binerea lor. Varlaam \u0219i psaltul au lucrat cu toat\u0103 dedicarea \u0219i \u00een luna iulie Noul Testament a fost gata pentru tipar. La solicitarea Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti arhimandritul Varlaam a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u0219i la corectarea Vechiului Testament.<\/p>\n

\u00cen vara anului 1816 a venit din Odesa la Chi\u0219in\u0103u pastorul Robert Pinkerton care era agentul principal al Societ\u0103ii Biblice pentru Britania \u0219i St\u0103rin\u0103tate. Fiind un misionar experimenat \u0219i lingvist, a fost \u00eendreptat de c\u0103tre Societatea Biblic\u0103 pentru Britania \u0219i Str\u0103in\u0103tate la Sankt-Petersburg \u00een 1813 ca s\u0103 ajute la fondarea Societ\u0103\u021bii Biblie Ruse\u0219ti. Apoi a mers \u00een Germania cu acela\u0219i scop. \u00centorc\u00e2ndu-se \u00een Rusia a lucrat timp de trei ani la fondarea filialelor societ\u0103\u021bii din alte ora\u0219e ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen vara anului 1816 Robert Pinkerton a venit la Chi\u0219in\u0103u, dup\u0103 ce vizitase alte regiuni \u0219i ajutase la fondarea Societ\u0103\u021bii Biblice de la Odesa. Ober-procurorul Sf\u00e2ntului Sinod, Alexandru Goli\u021b\u00e2n \u00eei d\u0103duse scrisori de recomandare, inclusiv pentru exarhul Moldovei, Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni.<\/p>\n

C\u00e2nd pleca din Basarabia, la 7 iulie 1816, Pinkerton a fost re\u021binut pentru o perioad\u0103 la postul de poli\u021bie de la Dub\u0103sari, c\u0103ci autorit\u0103\u021bile doreau s\u0103 se asigure c\u0103 nu se molipsise de ciuma care b\u00e2ntuia \u00een Basarabia. \u00cen timpul acestei sta\u021bion\u0103ri la Dub\u0103sari Pinkerton a scris un raport despre c\u0103l\u0103toria la Chi\u0219in\u0103u. Venind din Londra, Pinkerton a sesizat c\u0103 ora\u0219ul Chi\u0219in\u0103u era construit haotic, f\u0103r\u0103 un plan. La acea vreme popula\u021bia ora\u0219ului era de 15 000 de locuitori dintre care 3000 erau evrei. Exarhul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni i-a oferit oaspetelui britanic o recep\u021bie. A fost g\u0103zduit de boierul Crupenski care i-a f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu mul\u021bi boieri moldoveni. Grigorie, mitropolitul Bisericii Armene\u0219ti, de asemenea i-a oferit o recep\u021bie c\u0103ldurioas\u0103. De la exarhul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni \u0219i de la ceilal\u021bi oaspe\u021bi Pinkerton a cules informa\u021bii despre situa\u021bia r\u0103sp\u00e2ndirii Bibliei \u00een Moldova, Valahia \u0219i Bulgaria. Agentul britanic a aflat de la exarh c\u0103 la acel moment doar c\u00e2teva copii ale Bibliei de la Blaj ajunseser\u0103 la Chi\u0219in\u0103u. Nevoia de Bibliie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 era disperat\u0103.[4]<\/sup><\/a> Exarhul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni \u00eel asigura pe agentul britanic c\u0103 \u00een toate cele 800 de biserici din dioceza sa nu puteau fi g\u0103site mai mult de 50 de exemplare ale Bibliei \u0219i a discutat cu el posibilit\u0103\u021bi de a se tip\u0103ri 5000 de\u00a0 exemplare ale Bibliei \u00een limba \u201emoldoveneasc\u0103 \u0219i valah\u0103\u201d (rom\u00e2n\u0103) la tipografia recent lansat\u0103 de exarh. Pinkerton \u0219i B\u0103nulescu-Bodoni sperau c\u0103 Societatea Biblic\u0103 de la Sankt-Petersburg \u00eei va aproviziona cu h\u00e2rtie, cerneal\u0103 \u0219i literele pentru tipar. Exarhul s-a angajat s\u0103 se ocupe de corect\u0103rile \u0219i edit\u0103rile necesare. Comitetul Societ\u0103\u021bii Biblice pentru Britania \u0219i Str\u0103in\u0103tate a donat 300 de lire sterline pentru tip\u0103rirea Noului Testament \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Aceste c\u0103r\u021bi urmau s\u0103 fie distribuite pentru m\u00e2ntuirea moldovenilor \u0219i a valahilor.[5]<\/sup><\/a> La Sankt-Petersburg deja se preg\u0103tea tip\u0103rirea Noului Testament \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een tiraj de 5000 de exemplare \u0219i textul era trimis constant mitropolitului pentru corectare. Edi\u021biile Noului Testament \u0219i ale Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu un total de 10 000 de exemplare urmau s\u0103 fie distribuite \u00een Moldova \u0219i Valahia care aveau \u00eempreun\u0103 popula\u021bia de dou\u0103 milioane de locuitori. Exarhul credea c\u0103 Sfintele Scripturi vor fi citite cu mult interes pentru c\u0103 \u00een aceste tip\u0103rituri urma s\u0103 fie folosit\u0103 limba vorbit\u0103 \u00een aceste regiuni.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la acel moment la tipografia de la Chi\u0219in\u0103u se tip\u0103rise doar Catehismul \u0219i c\u00e2teva c\u0103r\u021bi pentru slujba religioas\u0103. Pinkerton a r\u0103mas deosebit de impresionat de cuno\u0219tin\u021bele pe care le avea \u00een domeniul tip\u0103riturilor Ignatie, un c\u0103lug\u0103r care administra tipografia. \u00cen atelierul lui erau 5 tiparni\u021be deservite de 15-20 de lucr\u0103tori. Toate aparatele destinate tiparului au fost confec\u021bionate de c\u0103lug\u0103r. C\u00e2nd a auzit despre tip\u0103rirea Bibliei \u00een tiraj de 5000 de exemplare Ignatie s-a bucurat nespus.<\/p>\n

Un alt scop pentru care a venit Robert Pinkerton la Chi\u0219in\u0103u a fost s\u0103 contribuie la formarea filialei Basarabene a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti. Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni, mitropolitul armean, Grigorie, \u0219i boierul Crupenski \u0219i-au manifestat dorin\u021ba ca aceast\u0103 societate s\u0103 func\u021bioneze nu doar pentru Basarabia, ci \u0219i pentru to\u021bi vorbitorii de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Valahia \u0219i Moldova. Bibliile urmau s\u0103 fie trimise de la Chi\u0219in\u0103u la Ia\u0219i \u0219i la Bucure\u0219ti. Exarhul B\u0103nulescu-Bodoni \u0219i mitropilitul bisericii armene\u0219ti s-au angajat s\u0103 fac\u0103 rost de Noul Testament \u00eentr-o limb\u0103 \u00een\u021beleas\u0103 de poporul bulgar \u0219i s\u0103 fie tip\u0103rit la Chi\u0219in\u0103u pentru ei. Pinkerton a l\u0103sat un set de reguli pentru instituirea propusei filiale \u0219i pentru planurile discutate s-au donat 2000 de ruble.[6]<\/sup><\/a><\/p>\n

La 26 iunie 1817 cneazul Alexandr Nicolaevici Goli\u021b\u00e2n a trimis o scrisoare mitropolitului Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Hotinului Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni prin care anun\u021bau cu bucurie c\u0103 tip\u0103rirea Noului Testament \u00een limba moldo-vlah\u0103 se finalizeaz\u0103 \u0219i comitetul Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti preg\u0103te\u0219te canalele necesare pentru ca aceast\u0103 carte s\u0103 ajung\u0103 \u00een popor.[7]<\/sup><\/a> Cea mai sigur\u0103 cale era fondarea la Chi\u0219in\u0103u a unei filiale a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti, unde puteau fi depozitate de fiecare dat\u0103 Sfintele Scripturi \u00een diferite limbi,\u00a0 necesare popoarelor din Basarabia, Moldova \u0219i Valahia. Din numele comitetului Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti cneazul Goli\u021b\u00e2n apela la ajutorul mitropolitului B\u0103nulescu-Bodoni \u0219i a namestnicului oblastei Basarabia, Alexei Nicolaevici Bahmetiev, ca s\u0103 fondeze \u00een ora\u0219ul Chi\u0219in\u0103u Filiala Basarabean\u0103 a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti.[8]<\/sup><\/a> A fost trimis \u0219i un model de statut alc\u0103tuit din 11 articole. \u00cen punctul doi se stipula astfel: \u201eFiliala Basarabean\u0103 este al\u0441\u0103tuit\u0103 din credincio\u0219i de orice confesiune cre\u0219tin\u0103, care fiind convin\u0219i din toat\u0103 inma de folosul ce rezult\u0103 din citirea Bibliei, doresc s\u0103 se fac\u0103 membri ai Societ\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 ia parte la activitatea ei pentru tip\u0103rirea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea acestei c\u0103r\u021bi printre locuitorii Basarabiei \u0219i ai celor din alte \u021binuturi, dar mai cu seam\u0103 celor s\u0103raci\u201d.[9]<\/sup><\/a><\/p>\n

La 27 septembrie 1817 la Chi\u0219in\u0103u a avut loc adunarea \u00een cadrul c\u0103reia a fost format\u0103 Filiala Basarabean\u0103 a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti. Adunarea s-a desf\u0103\u0219urat \u00een sala seminarului teologic de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i cuv\u00e2ntul de deschidere l-a avut mitropolitul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni care a vorbit \u00een limba rom\u00e2n\u0103 despre scopurile societ\u0103\u021bii Biblice. Dup\u0103 el Dimitrie Sulima, episcopul Benderului \u0219i al Akkermanului a \u021binut \u00een limba rus\u0103 o predic\u0103 plin\u0103 de mesaj evanghelic, prezent\u00e2nd activitatea Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti.[10]<\/sup><\/a> Cei mai importan\u021bi reprezentan\u021bi ai boierimii \u0219i clerului au fost prezen\u021bi la aceast\u0103 solemnitate, \u00een cadrul c\u0103reia a fost ales \u0219i un comitet al Filialei Basarabene a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti numit\u0103 de moldoveni Rosieneaska Aso\u021bire a Bibliei<\/em>.[11]<\/sup><\/a> Comitetul era alc\u0103tuit din doi vice pre\u0219edin\u021bi, 16 directori, un casier, doi secretari \u0219i un asistent al secretarilor. Exarhul Gavriil \u0219i namestnicul Basarabiei, Bahmetiev au fost ale\u0219i \u00een calitate de vice-pre\u0219edin\u021bi. Pe lista directorilor au intrat personalit\u0103\u021bi eminente precum Leontius, mitropolitul Serbiei, Grigorie \u2013 arhiepiscopul armenilor din Basarabia, Dimitrie Sulima \u2013 episcopul Benderului \u0219i al Akkermanului, general-maiorul Talighin care de\u021binea comanda Diviziunii a 16-a Imperiale, dar \u0219i negustori ca Cianl\u00e2ghin \u0219i Balacean. Casier a fost ales Ioanichie \u2013 proestos al m\u0103n\u0103stirii Horodi\u0219te \u0219i diretor al tipografiei eparhiale. La prima \u00eent\u00e2lnire membrii societ\u0103\u021bii au donat 3095 de ruble \u0219i 3044 de lei.[12]<\/sup><\/a> Comitetul a mai luat \u00een aceea\u0219i zi decizia s\u0103 se fac\u0103 apel c\u0103tre clericii \u0219i poporul Basarabiei \u00een vederea colect\u0103rii de fonduri pentru distribuirea Noului Testament care venea de la Sankt-Petersburg \u0219i de la 27 septembrie p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1817 au fost donate 3824 de ruble \u0219i 5579 de lei.[13]<\/sup><\/a><\/p>\n

\u00cen procesul verbal al \u0219edin\u021bei comitetului Societ\u0103\u021bii Biblice de la Sankt-Petersburg se men\u021biona c\u0103 fuseser\u0103 tip\u0103rite 5000 de copiii ale Noului Testament \u00een limba moldoveneasc\u0103 \u0219i c\u0103 deja se \u00eencepuse tip\u0103rirea Bibliei \u00een aceea\u0219i limb\u0103 care urma s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103 \u00een acela\u0219i tiraj de 5000 de copii. Pentru compara\u021bie se cuvine a men\u021biona c\u0103 conform aceluia\u0219i proces-verbal prima edi\u021bie a Noului Testament \u00een limba georgian\u0103 se tip\u0103rea \u00een tiraj de 2000 de c\u0103r\u021bi.[14]<\/sup><\/a><\/p>\n

Pentru a explica poporului scopul societ\u0103\u021bii s-a tradus bro\u0219ura \u201ePentru scopisul rossiene\u0219tei \u00eenso\u021biri a Bibliei \u0219i mijloacele spre dib\u00e2ndirea lui\u201d \u0219i la tipografia din Chi\u0219in\u0103u au fost tip\u0103rite 2295 de exemplare.[15]<\/sup><\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Distribuirea Bibliei \u00een Basarabia<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00cen aprilie 1818 au fost aduse \u00een Basarabia 2295 de exemplare ale Noului Testament \u00een limba rom\u00e2n\u0103. A fost stabilit pre\u021bul unei c\u0103r\u021bi lu\u00e2nd \u00een calcul \u0219i cheltuielile de transport. Astfel s-a hot\u0103r\u00e2t ca Noul Testament s\u0103 fie v\u00e2ndut cu 3 ruble \u0219i 87 de copeici sau 5 lei \u0219i 10 parale.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n

Cartea Sf\u00e2nt\u0103 aduc\u0103toare de m\u00e2ntuire se vindea \u00een cl\u0103direa seminarului \u0219i \u00een dugheana negustorului Ciaplichin care, fiind unul din directorii fililalei basarabene a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti, s-a oferit s\u0103 v\u00e2nd\u0103 Noul Testament \u00een dugheana sa f\u0103r\u0103 nici un comision.[17]<\/sup><\/a><\/p>\n

S-a trimis mai \u00eent\u00e2i c\u00e2te un exemplar al Noului Testament fiec\u0103rui cleric din Basarabia \u0219i \u00eempreun\u0103 cu acesta s-au trimis\u00a0 mai multe exemplare preo\u021bilor, ca s\u0103 motiveze poporul la cump\u0103rarea Sfintelor Scripturi. Numai la Ia\u0219i, prin mitropolitul Grigorie au fost v\u00e2nduite 70 de exemplare timp de 5 luni. \u00cen Basarabia directorii filialei, fiind mari demnitari biserice\u0219ti \u0219i civili, i-au impus pe subalterni s\u0103 cumpere Noul Testament \u0219i aceast\u0103 silire, ca \u0219i \u00een orice alt lucru, le-a stins oamenilor dorin\u021ba s\u0103 cumpere c\u0103r\u021bile.[18]<\/sup><\/a><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul lunii septembrie a aceluia\u0219i an, 1818, a fost trimis\u0103 la Chi\u0219in\u0103u o nou\u0103 partid\u0103 de exemplare ale Sfintelor Scripturi \u00een limbile ebraic\u0103, greac\u0103, latin\u0103, slavon\u0103, italian\u0103, german\u0103, francez\u0103, armean\u0103 \u0219i alte limbi, inclusiv c\u00e2teva exemplare ale Noului Testament \u00een t\u0103tar\u0103 \u0219i calm\u00e2c\u0103.[19]<\/sup><\/a><\/p>\n

Arhiepiscopul Grigorie al armenilor din Basarabia a primit 4 exemplare ale Noului Testament \u00een limba turc\u0103 \u0219i i-a d\u0103ruit unul lui Ahmet Efendi, pa\u0219a turcesc care a fost comandant al Ru\u0219ciucului. Primind cartea m\u00e2ntuitoare, pa\u0219a a deschis-o imediat \u0219i a citit primul capitol din Evanghelia dup\u0103 Matei. La \u00eencheiere, cu lacrimi \u00een ochi, a s\u0103rutat cartea, a lipit-o de frunte \u00een semn de reveren\u021b\u0103 \u0219i a mul\u021bumit lui Dumnezeu cu voce tare pentru faptul c\u0103 la anii lui \u00eenainta\u021bi, a avut mil\u0103 de el \u0219i i-a deschis ochii ca s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Dumnezeu adev\u0103rat, \u0219i prin Duhul Sf\u00e2nt s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Isus Hristos. Pa\u0219a a mai cerut un exemplar al Noului Testament pentru fiul s\u0103u, ca s\u0103 cunoac\u0103 \u0219i el din tinere\u021be calea m\u00e2ntuirii.[20]<\/sup><\/a><\/p>\n

\u00cenc\u0103 \u00een vara anului 1817, la Sankt-Petersburg arhimandritul Varlaam la \u00eendemnul comitetului Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti, \u00eencepuse lucrul la corectarea Vechiului Testament \u0219i cneazul Alexandr Goli\u021b\u00e2n a trimis primele foi cu corect\u0103ri mitropolitului B\u0103nulescu-Bodoni spre aprobarea proiectului. Dup\u0103 verificarea corect\u0103rilor f\u0103cute de Varlaam, exarhul a r\u0103spuns cneazului Goli\u021b\u00e2n c\u0103 a g\u0103sit gre\u0219eli considerabile \u0219i a solicitat ca\u00a0 traducerea Vechiuliu Testament \u00een limba rom\u00e2n\u0103 s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 dup\u0103 Biblia slavon\u0103, pe care o considera mai apropiat\u0103 de textul traducerii grece\u0219ti Septuaginta.<\/p>\n

O alt\u0103 cerere a exarhului era ca arhimandritul Varlaam s\u0103 vin\u0103 la Chi\u0219in\u0103u, ca s\u0103 poat\u0103 lucra \u00eempreun\u0103 la corectarea acestei Biblii \u0219i apoi Varlaam s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Sankt-Petersburg ca s\u0103 supravegheze tip\u0103rirea.<\/p>\n

La 18 decembrie 1817 pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti a r\u0103spuns mitropolitului Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni c\u0103, lu\u00e2nd \u00een considera\u021bie faptul c\u0103 poporul moldovenesc dispune doar de traducerile Bibliei de la Bucure\u0219ti (1688) \u0219i de la Blaj (1795), nu pot admite s\u0103 se fac\u0103 o traducere care va fi diferit\u0103 de aceasta \u0219i care va lua mult timp, c\u0103ci poporul are nevoie disperat\u0103 de Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, fiind total lipsit de hran\u0103 spiritual\u0103. De aceea a cerut s\u0103 fie f\u0103cute corect\u0103rile Vechiului Testament \u00een una din aceste dou\u0103 traduceri \u0219i ajustarea la noile forme gramaticale. Iar\u00a0 acolo unde vor exista diferen\u021be majore ce ar putea crea nedumerire la cititorul Vechiului Testament \u00een limba rom\u00e2n\u0103, arhimandritul Varlaam va fi \u00eendreptat la episcopul Filaret, care apoi a devenit mitropolit al Moscovei \u0219i care era un bun cunosc\u0103tor al limbii ebraice.[21]<\/sup><\/a> Mitropolitul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni \u0219i arhimandritul Varlaam au folosit \u00een cea mai mare parte traducerea Bibliei de la Blaj utiliz\u00e2nd expresii mai moderne, care erau \u00een\u021belese \u00een Moldova \u0219i Valahia. Spre exemplu, s-a folosit verbul a jura<\/em> \u00een formele jur\u0103-te mie<\/em>, eu m\u0103 jur<\/em>, jur\u0103-te<\/em>, pe c\u00e2nd \u00een textul Bibliei de la Blaj erau folosite forme specifice ardelene\u0219ti cu o cum ar fi: joar\u0103-mi<\/em>, joar\u0103 mie<\/em>, eu jor<\/em>.[22]<\/sup><\/a><\/p>\n

La \u00eencheierea traducerii Bibliei arhimandritul Varlaam a fost decorat cu ordinul Sfintei Ana de gradul II. La 15 august 1819 a fost editat\u0103 Biblia cu binecuv\u00e2ntarea Sf\u00e2ntului Sinod al Rusiei.[23]<\/sup><\/a> Avem suficiente motive s\u0103 presupunem c\u0103 mitropolitul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni ar fi dorit ca aceasta s\u0103 fi fost tip\u0103rit\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea lui \u0219i poate acesta a fost \u00eenc\u0103 unul din motivele pentru care a insistat mult ca aceast\u0103 Biblie s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103 la Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n

Pentru adunarea fondurilor de la popor cu scopul r\u0103sp\u00e2ndirii Bibliei, comitetul filialei de la Chi\u0219in\u0103u a confec\u021bionat opt cupe pentru colectarea banilor. Dou\u0103 au fost instalate la Chi\u0219in\u0103u, iar restul \u00een cele \u0219ase ora\u0219e din \u021binuturi, ca s\u0103 fie puse zilnic \u00een fa\u021ba bisericilor. Pe cupe scria: \u201ePentru multiplicarea c\u0103r\u021bilor Sfintelor Scripturi\u201d. Protoiereii aduceau la fiecare patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni vasele pentru colectarea dona\u021biilor.[24]<\/sup><\/a> Au contribuit cu dona\u021bii la activiatea fililalei \u0219i studen\u021bii seminarului teologic din Chi\u0219in\u0103u.[25]<\/sup><\/a> Fiecare student avea o Biblie \u0219i cuno\u0219teau pe dinafar\u0103 versete din ea.<\/p>\n

Numai \u00een anul 1819 filiala de la Chi\u0219in\u0103u a v\u00e2ndut 2678 de exemplare ale Bibliei \u0219i multe au fost r\u0103sp\u00e2ndite f\u0103r\u0103 plat\u0103 \u00een Basarabia, Moldova, Muntenia \u0219i moldovenilor de peste Nistru.[26]<\/sup><\/a> Comitetul filialei de la Chi\u0219in\u0103u a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 informeze despre scopurile \u0219i activitatea Societ\u0103\u021bii Biblice \u0219i \u00een Principatele Rom\u00e2ne. Pentru aceasta au intervenit pe l\u00e2ng\u0103 Grigorie, mitropolitul Ierapolei, care locuia la Ia\u0219i \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 Pini, consulul general al Rusiei la Bucure\u0219ti, invit\u00e2ndu-i s\u0103 ajute la promovarea Bibliei printre popula\u021bia rom\u00e2n\u0103.[27]<\/sup><\/a><\/p>\n

160 de \u00eentemni\u021ba\u021bi ai \u00eenchisorii din Bender au cerut Biblia \u00een limba rom\u00e2n\u0103, rus\u0103 \u0219i evreiasc\u0103, printr-un ofi\u021ber, trimi\u021b\u00e2nd pentru acest scop 25 de ruble adunate de ei. Mitropolitul Ierapolei Grigorie \u00een anul 1819 a v\u00e2nduit \u00een Moldova 1000 de exemplare ale Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 chiar dac\u0103 acolo b\u00e2ntuia ciuma \u0219i erau mari restric\u021bii de circula\u021bie \u0219i comunicare.[28]<\/sup><\/a> Mitropolitul Moldovei Beniamin a v\u00e2ndut \u00een Moldova alte 1050 de Biblii, primite de la Filiala Basarabean\u0103 a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti.[29]<\/sup><\/a><\/p>\n

\u0218eful vamei din Noua Suli\u021b\u0103 \u00eempreun\u0103 cu tot personalul vamei au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 doneze 3% din tot venitul lor pentru scopurile societ\u0103\u021bii. Veneau dona\u021bii \u0219i din Muntenia chiar. \u00cen anul 1822 filiala basarabean\u0103 num\u0103ra 457 de membri din toate clasele sociale. \u00centr-o dare de seam\u0103 a filialei de la Chi\u0219in\u0103u se spunea c\u0103 \u201enu numai cei v\u00e2rstnici, dar \u0219i copiii r\u00e2vnesc a se \u00eembog\u0103\u021bi cu \u0219tiin\u021ba dumnezeiasc\u0103. Chiar \u0219i cei \u00eenchi\u0219i \u00een temni\u021be sim\u021beau puterea de har a Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu\u201d. \u00cen raport se men\u021biona \u0219i efectul acestei filiale asupra locuitorilor Chi\u0219in\u0103ului: \u201e\u00cen mijlocul ora\u0219ului nostru sunt a\u0219a feliu de familii, care s-au lep\u0103dat de cele \u00eenzadarnice cuviin\u021be ale ob\u0219tiei, de de\u0219ert\u0103ciune… care vremea cea slobod\u0103 de \u00eengrijirile vie\u021bii o afierosesc cetirii Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, ce li s-a f\u0103cut lor acum \u00een\u021beles, fiind t\u0103lm\u0103cit pre limba cea \u0219tiut\u0103.\u201d[30]<\/sup><\/a> \u0218i alt\u0103 m\u0103rturie din acel raport spunea: \u201e\u2026 \u00cen mijlocul ora\u0219ului nostru sunt locuri, unde nu de mult s\u0103l\u0103\u0219luia nesupunerea \u0219i ne\u00eenfr\u00e2narea, dar acum \u00eentr\u0103m \u00een loca\u0219urile acestea, afl\u0103m acolo Biblia, \u0219i vedem o minunat\u0103 schimbare.\u201d[31]<\/sup><\/a><\/p>\n

Nu la mult timp dup\u0103 moartea \u00eemp\u0103ratului Alexandru I, noul \u021bar, Nicolae I, a sistat activitatea Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti \u0219i odat\u0103 cu aceasta, \u00een anul 1826 a \u00eencetat \u0219i activitatea Filialei Basarabene.<\/p>\n

 <\/p>\n

Concluzii<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Istoricul Bisericii Ortodoxe din Basarabia, Nicolae Popovschi a f\u0103cut urm\u0103toarea concluzie despre activitatea filialei basarabene a Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti: \u201eDin faptele ar\u0103tate cu privire la activitatea acestei institu\u021bii \u00een Basarabia ajungem la concluzia c\u0103 ea n-a fost dec\u00e2t un epizod \u00een via\u021ba bisericeasc\u0103 a acestei provincii. Societatea Biblic\u0103 n-a avut \u00een fond nici o leg\u0103ur\u0103 cu interesele eparhiei nou-n\u0103scute \u0219i n-a fost sprijinit\u0103 \u00een Basarabia, dec\u00e2t de persoanele oficiale, cum era, de altfel, \u0219i \u00een toat\u0103 Rusia. Nici nu se putea altmintrelea, \u00eentr-o regiune at\u00e2t de \u00eenapoiat\u0103 \u00een cultur\u0103, cum era provincia de la Nistru. Bine\u00een\u021beles, c\u0103 \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri, inten\u021biile culturale ale \u201eSociet\u0103\u021bii\u201d nu puteau l\u0103sa urme \u00eensemnate \u00een via\u021ba eparhiei. Cu at\u00e2t mai pu\u021bin puteau s\u0103 provoace mi\u0219c\u0103ri asem\u0103n\u0103toare cu acelea ce au avut loc \u00een Rusia. Toat\u0103 activitatea filialei nu era dec\u00e2t un fapt \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, pornit din afar\u0103 \u0219i desf\u0103\u0219urat \u00een eparhia Chi\u0219in\u0103ului la suprafa\u021ba vie\u021bii. Totu\u0219i, acest epizod e foarte interesant, fiindc\u0103 v\u0103de\u0219te \u00een chip concret acele resorturi ascunse care puneau \u00een mi\u0219care via\u021ba religioas\u0103 din Rusia \u2013 prin urmare \u0219i acea din Basarabia \u0219i, totodat\u0103, descopere adev\u0103ratele scopuri ale st\u0103p\u00e2nirii \u021bariste, care erau departe de nevoile imediate ale popula\u021biei rom\u00e2ne din Oblastea Basarabiei.\u201d[32]<\/sup><\/a><\/p>\n

Chiar a\u0219a s\u0103 fie cum spune istoricul? Oare eparhia nou-n\u0103scut\u0103 nu avea nici un interes pentru a-i oferi poporului rom\u00e2n \u0219i popoarelor din Basarabia Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00een limba vorbit\u0103 \u0219i \u00een\u021beleas\u0103 de ei? Este adev\u0103rat c\u0103 eforturile Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti nu au g\u0103sit suportul poporului care z\u0103cea \u00een \u00eentuneric. Dar dac\u0103 recunoa\u0219tem suveranitatea lui Dumnezeu, \u00een\u021belegem bine c\u0103 activitatea acestei institu\u021bii nu a fost \u201eun fapt \u00eent\u00e2mpl\u0103tor\u201d, ci o manifestare a harului lui Dumnezeu care a trimis Cuv\u00e2ntul S\u0103u poporului nostru. \u0218i care puteau s\u0103 fie acele \u201eadev\u0103rate scopuri ale st\u0103p\u00e2nirii \u021bariste\u201d \u00een activitatea Societ\u0103\u021bii Biblice Ruse\u0219ti, dec\u00e2t faptul c\u0103 au insistat s\u0103 aduc\u0103 la poporul nostru Biblia \u00een limba sa? Are dreptate \u00eens\u0103 istoricul Popovschi, c\u00e2nd spune c\u0103 filiala din Basarabia nu a reu\u0219it \u201es\u0103 provoace mi\u0219c\u0103ri asem\u0103n\u0103toare cu acelea ce au avut loc \u00een Rusia\u201d. Societatea Biblic\u0103 Ruseasc\u0103 a avut un plan de a oferi Biblia \u00een limbile popoarelor, dar nu \u0219i un plan s\u0103-i \u00eenve\u021be pe oameni Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, iar \u00een toat\u0103 perioada afl\u0103rii Basarabiei sub st\u0103p\u00e2nirea ruseasc\u0103 nu au existat slujitori care s\u0103 promoveze \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Bibliei \u00een popor \u0219i s\u0103 faciliteze procesul de ucenicie \u00een limba rom\u00e2n\u0103, a\u0219a precum a fost la coloni\u0219tii germani, molocani, \u0219tundi\u0219ti, pa\u0219covi\u021bi \u0219i bapti\u0219ti. De asemenea, nu au existat lideri \u00een cadrul acelor mi\u0219c\u0103ri evanghelice care s\u0103 fi sesizat aceast\u0103 nevoie \u0219i s\u0103 fi depus eforturi pentru a \u00eencepe un proces de propov\u0103duire a Evangheliei, \u0219i de \u00eenv\u0103\u021bare a Bibliei printre vorbitorii de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103.\u00a0 Credem c\u0103 mitropolitul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni a avut dorin\u021ba sincer\u0103 s\u0103 fac\u0103 Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu accesibil poporului rom\u00e2n \u0219i celorlalte popoare din Basarabia \u0219i a depus eforturi considerabile \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. Se pare, \u00eens\u0103, c\u0103 i-a lipsit o viziune \u0219i un plan strategic prin care s\u0103 faciliteze studierea Bibliei \u00een popor \u0219i credem c\u0103 viziunea lui a avut pu\u021bin sprijin din partea clericilor, dovad\u0103 fiind \u0219i concluzia istoricului bisericii din Basarabia Nicolae Popovschi care credea c\u0103 tip\u0103rirea \u0219i distribuirea Bibliei \u00een limba poporului a fost str\u0103in\u0103 de nevoile imediate ale popula\u021biei din Basarabia.<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia \u00een veacul al XIX-lea, Chi\u0219in\u0103u, 1931.<\/li>\n
  2. The thirteenth report of the British and Foreign Bible Society, London, 1817.<\/li>\n
  3. The fourteenth report of the British and Foreign Bible Society, London, 1818.<\/li>\n
  4. Veronica Olariu, Biblia de la Sankt Petersburg \u2013 oper\u0103 cultural\u0103 panrom\u00e2neasc\u0103, \u00een vol. Limba \u0219i Literatura Rom\u00e2n\u0103 \u00een spa\u021biul etnocultural dacorom\u00e2nesc \u0219i \u00een diaspora, Ia\u0219i, Trinitas, 2003.<\/li>\n
  5. \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 7.<\/li>\n
  6. \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 8.<\/li>\n
  7. \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 11.<\/li>\n<\/ol>\n

    ______________<\/p>\n

    [1]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 7, p.212.<\/p>\n

    [2]<\/sup><\/a> Ibidem, p.214.<\/p>\n

    [3]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 7, p.216.<\/p>\n

    [4]<\/sup><\/a> The thirteenth report of the British and Foreign Bible Society, London, 1817, p.80.<\/p>\n

    [5]<\/sup><\/a> Ibidem, p. 93<\/p>\n

    [6]<\/sup><\/a> The thirteenth report of the British and Foreign Bible Society, London, 1817, p.80.<\/p>\n

    [7]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 8, p.238.<\/p>\n

    [8]<\/sup><\/a> Ibidem, p.239.<\/p>\n

    [9]<\/sup><\/a> Ibidem, p.239.<\/p>\n

    [10]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 8, p.242.<\/p>\n

    [11]<\/sup><\/a> Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia \u00een veacul al XIX-lea, Chi\u0219in\u0103u, 1931, p.281.<\/p>\n

    [12]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 8, p.243.<\/p>\n

    [13]<\/sup><\/a> Ibidem, p.244.<\/p>\n

    [14]<\/sup><\/a> The fourteenth report of the British and Foreign Bible Society, London, 1818, p.93.<\/p>\n

    [15]<\/sup><\/a> Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia \u00een veacul al XIX-lea, Chi\u0219in\u0103u, 1931, p.284.<\/p>\n

    [16]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 11, p.340.<\/p>\n

    [17]<\/sup><\/a> Ibidem, p.341.<\/p>\n

    [18]<\/sup><\/a> Ibidem, p.342.<\/p>\n

    [19]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 11, p.341.<\/p>\n

    [20]<\/sup><\/a> Ibidem, p.344.<\/p>\n

    [21]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 7, p.219.<\/p>\n

    [22]<\/sup><\/a> Veronica Olariu, Biblia de la Sankt Petersburg \u2013 oper\u0103 cultural\u0103\u00a0 panrom\u00e2neasc\u0103, \u00een vol. Limba \u0219i Literatura Rom\u00e2n\u0103 \u00een spa\u021biul etnocultural dacorom\u00e2nesc \u0219i \u00een diaspora, Ia\u0219i, Trinitas, 2003, p.80.<\/p>\n

    [23]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 7, p.219.<\/p>\n

    [24]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 11, p.345.<\/p>\n

    [25]<\/sup><\/a> Ibidem, p.346.<\/p>\n

    [26]<\/sup><\/a> Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia \u00een veacul al XIX-lea, Chi\u0219in\u0103u, 1931, p.284.<\/p>\n

    [27]<\/sup><\/a> Ibidem, p.92.<\/p>\n

    [28]<\/sup><\/a> \u041a\u0438\u0448\u0438\u043d\u0451\u0432\u0441\u043a\u0438\u0435 \u0415\u043f\u0430\u0440\u0445\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u044b\u0435 \u0412\u0435\u0434\u043e\u043c\u043e\u0441\u0442\u0438, 1872, nr. 11, p.347<\/p>\n

    [29]<\/sup><\/a> Ibidem, p.347.<\/p>\n

    [30]<\/sup><\/a> Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia \u00een veacul al XIX-lea, Chi\u0219in\u0103u, 1931, p.285.<\/p>\n

    [31]<\/sup><\/a> Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia \u00een veacul al XIX-lea, p.286.<\/p>\n

    [32]<\/sup><\/a> Ibidem, p.92.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Introducere   Mai pu\u021bin cunoscut cre\u0219tinilor evanghelici \u0219i apreciat de cre\u0219tinii ortodoc\u0219i este faptul c\u0103 exarhul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni a depus eforturi considerabile pentru a oferi Biblia \u00een limba vorbit\u0103 de popor rom\u00e2nilor din Basarabia, Moldova \u0219i Valahia. Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni a fost rom\u00e2n n\u0103scut la Bistri\u021ba \u00een anul 1745. \u0218i-a f\u0103cut studiile la Kronstadt (azi Bra\u0219ov), […]<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16],"tags":[37],"post-author":[95],"class_list":["post-2093","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-history","tag-ro","post-author-vasile-filat"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2093"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3456,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2093\/revisions\/3456"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2093"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}