<\/p>\n
Biserica Evanghelic\u0103 crede c\u0103 misiunea este lucrarea lui Dumnezeu, \u00een care El \u00censu\u015fi este implicat \u00een mod direct \u015fi aceasta este \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een inima Lui, av\u00e2nd ca\u00a0 scop reconcilierea omenirii c\u0103zute, pentru care Dumnezeu a trimis pe Domnul Isus pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi care S-a \u00eentrupat pentru a purta p\u0103catul omenirii, d\u00e2ndu-\u015ei via\u0163a pe cruce ca pre\u0163 de r\u0103scump\u0103rare.<\/p>\n
<\/p>\n
Defini\u0163ii despre misiune<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \u00cen continuare, c\u00e2teva defini\u0163ii despre misiunea cre\u015ftin\u0103, a\u015fa cum se practic\u0103 \u00een bisericile evanghelice vor fi concludente. De\u015fi credincio\u015fii catolici \u015fi ortodoc\u015fi nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc punctul de vedere abordat, totu\u015fi, cre\u015ftinii evanghelici consider\u0103 c\u0103 acest model este unicul pe care biserica trebuie s\u0103-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze. Aceasta, \u00een primul r\u00e2nd, este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Noului Testament \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, modelul dat a fost practicat de apostolii Domnului Isus Christos.<\/p>\n <\/p>\n John Stott a afirmat: \u201eCuv\u00e2ntul \u201emisiune\u201d este un cuv\u00e2nt comprehensiv, care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 tot ce descoper\u0103 Dumnezeu copiilor s\u0103i c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 \u00een lume. Aceasta include lucrarea de evanghelizare \u015fi responsabilitate social\u0103, deoarece ambele sunt expresii ale dragostei divine, gata s\u0103 slujeasc\u0103 nevoilor omului.\u201d [Stott 35]<\/p>\n <\/p>\n Michael Green remarcase urm\u0103toarele: \u201eMisiunea Bisericii este un concept mult mai larg dec\u00e2t evanghelismul. Ea \u00eentruchipeaz\u0103 \u00een sine un impact total al bisericii \u00een lume prin influen\u0163a \u015fi prin implicarea sa social\u0103, politic\u0103 \u015fi moral\u0103 \u00een comunit\u0103tea ori na\u0163iunea, unde \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea, ajut\u00e2nd omenirea \u00eendurerat\u0103 \u00een orice mod posibil.\u201d[Green 9]<\/p>\n <\/p>\n Prin urmare, misiunea cre\u015ftin\u0103 trebuie s\u0103 includ\u0103 urm\u0103toarele aspecte: persoana lui Isus Christos, r\u0103scump\u0103rarea din p\u0103cat, restabilirea p\u0103rt\u0103\u015fiei cu Dumnezeu, regenerarea vie\u0163ii umane \u015fi preg\u0103tirea omului pentru eternitate, de asemenea \u015fi ajutorarea fiin\u0163ei umane \u00een diversele probleme \u015fi situa\u0163ii ale vie\u0163ii de fiecare zi (adic\u0103 manifestarea dragostei cre\u015ftine).<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Locul \u015fi rolul evanghelismului \u00een Biserica Evanghelic\u0103<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Ca \u015fi Biserica Ortodox\u0103 \u015fi cea Catolic\u0103, Biserica Evanghelic\u0103 \u00ee\u015fi preia numele datorit\u0103 caracterului evanghelic, c\u0103ruia i se conformeaz\u0103. Denumirea \u201eevanghelic\u0103\u201d deriv\u0103, cel pu\u0163in, din doi factori importan\u0163i: primul este acceptarea Sfintelor Scripturi ca singura surs\u0103 de inspira\u0163ie la nivel de concep\u0163ie \u015fi practic\u0103, iar al doilea: \u00eemplinirea Marii Trimiteri, poruncit\u0103 de Domnul Isus.<\/p>\n <\/p>\n Prin \u201eevanghelism\u201d, Biserica Evanghelic\u0103 \u00een\u0163elege o disciplin\u0103 sau un concept teologic, folosit \u00eentr-un sens foarte larg de cre\u015ftinii evanghelici, pentru promovarea lucr\u0103rii m\u00e2ntuitoare a Domului Isus Christos \u00een lume. El poate fi considerat chiar filosofia Bisericii Evanghelice, prin care se aduce la \u00eendeplinire porunca M\u00e2ntuitorului:<\/p>\n <\/p>\n \u201cDuce\u0163i-v\u0103 \u015fi face\u0163i ucenici din toate neamurile, botez\u00e2ndu-i \u00een Numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului, \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh. \u015ei \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i-i s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 tot ce v-am poruncit. \u015ei iat\u0103 c\u0103 Eu sunt cu voi \u00een toate zilele, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacului. Amin.\u201d (Mat.28:19-20)<\/p>\n <\/p>\n Defin\u0163ii ale evanghelismului<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Michael Green sus\u0163inea: \u201eA evangheliza \u00eenseamn\u0103 a-L prezenta pe Isus Christos prin puterea Duhului Sf\u00e2nt, pentru ca oamenii s\u0103 vin\u0103 la El \u015fi s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eencrederea \u00een Dumnezeu, sa-L accepte pe Isus Christos ca M\u00e2ntuitor \u015fi s\u0103-L slujeasc\u0103 ca pe un \u00cemp\u0103rat \u00een p\u0103rt\u0103\u015fie cu Biserica [Ibidem].<\/p>\n <\/p>\n David Bosch men\u0163ioneaz\u0103 urm\u0103toarele: \u201eEvanghelizarea are loc doar atunci, c\u00e2nd comunitatea credincio\u015filor, implicat\u0103 \u00een lucrarea de evanghelizare, este o manifestare care iradiaz\u0103 credin\u0163a cre\u015ftin\u0103, prezent\u00e2nd-o printr-un model de via\u0163\u0103 atr\u0103g\u0103tor [Bosch 414].<\/p>\n <\/p>\n William Temple remarc\u0103: \u201eEvanghelismul reprezint\u0103 c\u00e2\u015ftigarea oamenilor prin acceptarea lui Isus Christos ca M\u00e2ntuitor personal \u015fi Rege \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t ei s\u0103 fie gata s\u0103 se dedice \u00een slujirea \u015fi p\u0103rt\u0103\u015fia Bisericii.\u201d [Stott 39]<\/p>\n <\/p>\n \u00cen Noul Testament ideea de \u201eevanghelism\u201d cuprinde o perioad\u0103 de timp, care a \u00eenceput odat\u0103 cu \u00eentruparea Domnului Isus \u015fi se va sf\u00e2r\u015fi odat\u0103 cu re\u00eentoarcerea Sa pe p\u0103m\u00e2nt. Mesajul acestui concept este universal, adic\u0103 unul care vine de la Dumnezeu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 idee nu apar\u0163ine unui om \u015fi nu este legat\u0103 de un popor anume, a\u015fa cum iudaismul \u0163ine de evrei, islamul de arabi, hinduismul de indieni. Domnul Isus a promovat acest concept ca solu\u0163ie unic\u0103 pentru m\u00e2ntuirea oric\u0103rui om care crede. Ucenicii Domnului Isus au \u00een\u0163eles corect acest concept, \u00eenc\u00e2t f\u0103r\u0103 ezitare au purces la aplicarea lui. Astfel, Pavel scrie celor din Roma despre chemarea \u015fi implicarea sa \u00een aceast\u0103 misiune:<\/p>\n \u201cC\u0103ci mie nu mi-e ru\u015fine de Evanghelia lui Hristos; fiindc\u0103 ea este puterea lui Dumnezeu pentru m\u00e2ntuirea fiec\u0103ruia care crede: … deoarece \u00een ea este descoperit\u0103 o neprih\u0103nire, pe care o d\u0103 Dumnezeu prin credin\u0163\u0103 \u015fi care duce la credin\u0163\u0103…\u201d (Rom.1:16-17)<\/p>\n \u201cNu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103, nici parte femeiasc\u0103, fiindc\u0103 to\u0163i s\u00eentem una \u00een Hristos Isus\u201d (Gal.3:27-28).<\/p>\n Universalitatea conceptului de evanghelism reiese din mai multe pasaje ale Scripturii: Mat.24:14; Marcu 16:15-16; Fap.1:8; Rom.1:5;\u00a0 2Cor.1:1; Efes.2:1-22; unul din textele cele mai expresive, care subliniaz\u0103 acest lucru, \u00eel descoperim \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei 24:14: \u201cEvanghelia aceasta a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei va fi propov\u0103duit\u0103 \u00een toat\u0103 lumea, ca s\u0103 slujeasc\u0103 de m\u0103rturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sf\u00e2r\u015fitul.\u201d(Mat.24:14)<\/p>\n De asemenea, este important de remarcat faptul c\u0103 termenul de \u201eevanghelism\u201d este unul mai\u00a0 modern \u00een compara\u0163ie cu al\u0163i termeni biblici \u015fi este mai mult folost \u00een cadrul mi\u015fc\u0103rii evanghelice. De\u015fi el nu apare \u00een Biblie \u015fi \u00een mod direct apostolii nu l-au \u00eentrebuin\u0163at, no\u0163iunea con\u0163ine o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 biblic\u0103 considerabil\u0103 \u015fi ac\u0163iunea sa poate fi descoperit\u0103 pe tot parcursul istoric al cre\u015ftinismului.<\/p>\n Astfel, \u00een faza de promovare, evanghelismul proclam\u0103 m\u0103rturia Domnului Isus, folosind ca instrumente Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, doctrinele cre\u015ftine \u015fi revela\u0163ia lui Dumnezeu prin Isus Christos. \u00cen faza de ap\u0103rare, evanghelismul a \u00eembr\u0103cat haina ostilit\u0103\u0163ii, pentru a combate \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile false, atribuite cre\u015ftinismului autentic. \u00cen ciuda faptului c\u0103 a fost atacat de diferite filosofii, evanghelismul a continuat s\u0103 afirme adev\u0103rul, a\u015fa cum a fost prezentat \u015fi practicat de Domnul Isus, ap\u0103r\u00e2nd m\u0103rturia cre\u015ftin\u0103 \u00een fa\u0163a deismului, care a promovat o teologie natural\u0103, a ra\u0163ionalismului extremist, care a dat na\u015ftere unei teologii liberale \u015fi chiar, \u00eempotriva teologiei academice, care a \u00eenlocuit adev\u0103rul Scripturii cu cel parvenit datorit\u0103 psihologiei naturaliste \u015fi a umanismului teist. Iar \u00een faza de reprezentare a cre\u015ftinismului, evanghelismul reprezint\u0103 o provocare adus\u0103 tuturor religiilor \u015fi conceptelor filosofice despre lume \u015fi via\u0163\u0103, subliniind c\u0103 nu exist\u0103 o alt\u0103 cale pentru omul p\u0103c\u0103tos de a face pace cu Dumnezeu dec\u00e2t calea adus\u0103 de Domnul Isus, M\u00e2ntuitorul lumii.<\/p>\n De\u015fi este \u00eenvinuit de exclusivism [E nevoie de subliniat faptul c\u0103 exclusivismul evanghelic nu este identic cu cel musulman, deoarece are la baz\u0103 revela\u0163ia de Sine a lui Dumnezeu \u015fi libertatea omului de a allege.] \u015fi de c\u0103tre plurali\u015fti, evanghelismul r\u0103m\u00e2ne s\u0103 reprezinte singura cale de m\u00e2ntuire pentru omul pierdut (Fap.4:12).<\/p>\n <\/p>\n Prin urmare, \u201eevanghelismul\u201d este o parte esen\u0163ial\u0103 a misiunii cre\u015ftine \u015fi se ocup\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de transmiterea Evangheliei Domnului Isus Christos omului corupt de p\u0103cat, care este \u00een vr\u0103jm\u0103\u015fie cu Dumnezeu \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, evanghelismul nu se opre\u015fte doar la vestirea Evangheliei, ci are \u00een vedere grija fa\u0163\u0103 de cel care a auzit Vestea Bun\u0103 a salv\u0103rii, provoc\u00e2nd \u00een el dorin\u0163a de a cre\u015fte tot mai mult \u00een cunoa\u015fterea Domnului Isus. Cineva a definit \u201eevanghelismul\u201d, drept unul dintre instrumentele utilizate de Duhul Sf\u00e2nt [Talpo\u015f & Mari\u015f 2] \u00een convingerea st\u0103rii de p\u0103cat, \u00een promovarea procesului de maturizare \u015fi \u00een echiparea celui convertit cu puterea de a transmite Vestea Bun\u0103 celor p\u0103c\u0103to\u015fi.<\/p>\n <\/p>\n Pentru ca misiunea cre\u015ftin\u0103 s\u0103 poat\u0103 \u00eenregistra rezultate, trebuie ca evanghelismul s\u0103 \u0163inteasc\u0103 spre ucenicizare \u015fi s\u0103 nu se opreasc\u0103 doar la faza de vestire \u015fi acceptare a Evangheliei. Acest factor poate fi observat de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd are loc o \u201etrezire spiritual\u0103\u201d \u00eentr-o parte specific\u0103 a lumii. De exempu: odat\u0103 cu c\u0103derea comunismului, s-au deschis por\u0163i pentru evanghelizarea milioanelor de oameni, care timp de mai multe decenii au gemut \u00een \u00eentunericul ateist. Adev\u0103rul este c\u0103 mul\u0163i au alergat s\u0103 asculte Evanghelia \u015fi, ca rezultat, loca\u015furile sfinte au devenit ne\u00eenc\u0103p\u0103toare, s-au format multe biserici noi \u015fi se p\u0103rea c\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva ani porunca Domnului Isus va fi \u00eemplinit\u0103. Ast\u0103zi, doar la un deceniu de la pr\u0103bu\u015firea ideologiei comuniste, lucrurile s-au schimbat radical; mul\u0163i dintre cei care L-au acceptat pe Domnul Isus au p\u0103r\u0103sit bisericile \u015fi starea lor spiritual\u0103 este c\u0103ldicic\u0103. De ce? Gre\u015feala se datoreaz\u0103 unui evanghelism superficial. Cu ocazia pr\u0103bu\u015firii Imperiului Comunist, cre\u015ftinismul evanghelic din Vest a tres\u0103ltat de bucurie la vestea convertirii cu miile a celor din lag\u0103rul comunist \u015fi, \u00een loc s\u0103 treac\u0103 de la faza de evanghelizare la cea de ucenicizare, cei mai mul\u0163i evangheli\u015fti din Vest au preferat s\u0103 cucereasc\u0103 noi terenuri cu Evanghelia, neglij\u00e2nd tocmai lucrarea de finalizare a evanghelismului. Rezultatul a fost descurajarea noilor converti\u0163i.<\/p>\n <\/p>\n Astfel, aproape la un secol, lumea din Est a ajuns s\u0103 treac\u0103 prin aceea\u015fi experien\u0163\u0103, cu care s-a confruntat cea din Vest acum o sut\u0103 de ani. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, F.Watson Hannan sublinia aceea\u015fi gre\u015feal\u0103, f\u0103cut\u0103 cu privire la evanghelismul din America de Nord:<\/p>\n <\/p>\n Obiectivul evanghelismului nu este doar de a-i pune pe b\u0103rba\u0163i \u015fi pe femei \u00eentr-o rela\u0163ie bun\u0103 cu Dumnezeu, pentru a le asigura acestora un sentiment pl\u0103cut \u00een prezent \u015fi un sens de siguran\u0163\u0103 \u00een viitor, ci urm\u0103re\u015fte ca via\u0163a lor s\u0103 fie predat\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve lui Dumnezeu. De altfel, evanghelismul care nu include r\u0103scump\u0103rarea \u00eentregii vie\u0163i pentru scopul nobil, de a fi dedicat pe deplin M\u00e2ntuitorului, este doar o preten\u0163ie.<\/p>\n <\/p>\n Dac\u0103 dorim s\u0103 vedem o lume nou\u0103, atunci aceasta vine \u00een urma transform\u0103rii \u00een \u00eentregime a fiin\u0163ei umane \u015fi ea este o sarcin\u0103 suficient de important\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103-L provoace at\u00eet pe Dumnezeu, c\u00e2t \u015fi pe om s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103. Aceast\u0103 lucrare trebuie transformat\u0103 \u00eentr-un efort evanghelic permanent al bisericii, altfel Biserica va pierde oportunitatea [Hannan 13].<\/p>\n <\/p>\n Rezist\u00e2nd tuturor \u00eencerc\u0103rilor de a compromite lucrarea misionar\u0103, mi\u015fcarea evanghelic\u0103 consider\u0103 c\u0103 din moment ce sarcina nu s-a schimbat, evanghelismul are menirea s\u0103 continue promovarea principiilor\u00a0 fundamentale, subliniate de Domnul Isus Christos.<\/p>\n <\/p>\n Teologul britanic, Alister McGrath sus\u0163ine c\u0103 mi\u015fcarea evanghelic\u0103 are de \u00eemplinit o sarcin\u0103 multipl\u0103; ea trebuie s\u0103 persevereze tot mai mult \u00een domeniul academic, dar totodat\u0103 s\u0103 se \u0163in\u0103 de practica Domnului Isus \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea Evangheliei \u00een lume. A. McGrath remarcase c\u00e2teva principii, pe care ar trebui s\u0103 le respecte fiecare cre\u015ftin evanghelic:<\/p>\n 1) Aten\u0163ia mi\u015fc\u0103rii evanghelice se focalizeaz\u0103 at\u00e2t asupra teologiei, c\u00e2t \u015fi asupra dedic\u0103rii fa\u0163\u0103 de persoana lui Isus Christos, \u00een special, subliniind valoarea mor\u0163ii Lui pe cruce.<\/p>\n 2) Ne identific\u0103m cu Scriptura, pe care o consider\u0103m ca autoritate ultim\u0103 \u00een ce prive\u015fte spiritualitatea, doctrinele \u015fi etica.<\/p>\n 3) Subliniem convertirea sau na\u015fterea din nou ca experien\u0163\u0103 transformatoare, care st\u0103 la baza vie\u0163ii religioase.<\/p>\n 4) Suntem preocupa\u0163i de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea credin\u0163ei, folosind ca instrument evanghelismul [McGrath 22].<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Raportul dintre misiune \u015fi evanghelism<\/strong><\/p>\n <\/p>\n A\u015fa cum s-a men\u0163ionat deja, Biserica Evanghelic\u0103 \u00een\u0163elege prin misiunea cre\u015ftin\u0103 planul lui Dumnezeu de r\u0103scump\u0103rare a omenirii c\u0103zute \u00een p\u0103cat, \u00een care \u00censu\u015fi Dumnezeul triunic este implicat activ \u015fi direct \u00een c\u00e2\u015ftigarea lumii pierdute. De altfel, misiunea \u00een conceptul evanghelic este privit\u0103 ca o lucrare de r\u0103scump\u0103rare \u015fi reabilitare a ceea ce a fost pervertit prin p\u0103cat.<\/p>\n <\/p>\n Cu alte cuvinte, Biserica Evanghelic\u0103 \u00een\u0163elege misiunea ca pe o lucrare holistic\u0103, unde sunt incluse mai \u00eent\u00e2i m\u00e2ntuirea persoanei, apoi transformarea vie\u0163ii la nivel social, cultural, politic \u015fi religios.<\/p>\n <\/p>\n Una din defini\u0163iile biblice o g\u0103sim \u00een Matei 10:7-8 – \u201e\u015ei pe drum, propov\u0103dui\u0163i \u015fi zice\u0163i: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este aproape!\u201d Vindeca\u0163i pe bolnavi, \u00eenvia\u0163i pe mor\u0163i, cur\u0103\u0163i\u0163i pe lepro\u015fi, scoate\u0163i afar\u0103 dracii.\u201d \u00cen aceast\u0103 defini\u0163ie biblic\u0103 descoperim faptul c\u0103 \u00eentre misiune \u015fi evanghelism exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 foarte str\u00e2ns\u0103, care exclude orice separare.<\/p>\n <\/p>\n David Bosch define\u015fte raportul dintre misiune \u015fi evanghelism \u00een felul urm\u0103tor:<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Misiunea consider\u0103 evanghelismul ca pe unul din instrumentele sale primordiale. Evanghelismul este proclamarea m\u00eentuirii prin Isus Christos celor ce nu cred \u00een El, chem\u00e2ndu-i la poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi convertire, anun\u0163\u00e2nd totodat\u0103 iertarea p\u0103catelor, invit\u00e2ndu-i s\u0103 devin\u0103 membri ai comunit\u0103\u0163ii lui Christos, gata s\u0103-\u015fi dedice via\u0163a slujirii altora prin puterea Duhului Sf\u00e2nt [Bosch 10].<\/p>\n <\/p>\n Concepte \u015fi defini\u0163ii moderne, privind raportul dintre misiune \u015fi evanghelism<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Pe parcursul a dou\u0103 mii de ani de experien\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, raportul dintre misiune \u015fi evanghelism a fost privit \u00een mai multe feluri. Este interesant s\u0103 observ\u0103m c\u0103 rela\u0163ia dintre misiunea bisericii \u015fi lucrarea de evanghelizare a depins foarte mult de diferite \u00eemprejur\u0103ri. Prin urmare, au fost \u00eenregistrate perioade, \u00een care evanghelismul a dominat misiunea cre\u015ftin\u0103, de exemplu, perioada apostolilor, dar observ\u0103m \u015fi contrariul, de exemplu, \u00een epoca Evului Mediu evanghelismul a fost \u201e\u00eenghi\u0163it\u201d de misiune. Astfel, p\u0103rerile misiologilor sunt divizate \u00een ce prive\u015fte\u00a0 raportul dintre misiune \u015fi evanghelism.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen cartea \u201eTransforming Missions\u201d<\/em>, David Bosch analizeaz\u0103 acest fenomen care este foarte important pentru misiunea modern\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Evanghelismul ca misiune a bisericii<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Atunci c\u00e2nd se discut\u0103 despre rolul salv\u0103rii \u015fi misiunea bisericii de a face dreptate social\u0103, trebuie neap\u0103rat s\u0103 se reflecte serios asupra naturii evanghelismului. Conceptul biblic \u201ede a evangheliza\u201d a stat la baza misiunii cre\u015ftine p\u00e2n\u0103 \u00een perioada Evului Mediu. Este important s\u0103 observ\u0103m c\u0103 termenul \u201emisiune\u201d nu apare \u00een Noul Testament. Ideea nou-testamental\u0103 despre misiunea bisericii se rote\u015fte \u00een jurul termenului \u201eevanghelism\u201d, care poate fi \u00eent\u00e2lnit \u00een Noul Testament sub diferite forme \u015fi deriva\u0163ii, at\u00e2t ca verb, c\u00e2t \u015fi ca substantiv. David Bosch subliniaz\u0103 faptul c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu perioada Evului Mediu \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a sec. al XIX-lea, termenul a disp\u0103rut ori a fost \u00eenlocuit cu al\u0163ii [Ibidem 409].<\/p>\n <\/p>\n Misiunea \u015fi evanghelismul percepute ca activit\u0103\u0163i diferite <\/strong><\/p>\n <\/p>\n Pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 misiunea \u015fi evanghelismul au fost percepute ca dou\u0103 activit\u0103\u0163i separate ale bisericii. Prin aceasta se sub\u00een\u0163elege faptul c\u0103 ori de c\u00e2te ori se f\u0103cea referin\u0163\u0103 la \u201emisiune\u201d, se avea \u00een vedere lucrarea bisericii \u00een lumea necre\u015ftin\u0103; iar prin termenul \u201eevanghelism\u201d se \u00een\u0163elegea lucrarea de evanghelizare a celor din \u0163\u0103rile cre\u015ftine, unde t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie nu mai cunoa\u015fte principiile Evangheliei [Ibidem].<\/p>\n <\/p>\n Perceperea misiunii ca pe o slujire mult mai larg\u0103 dec\u00e2t evanghelismul<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Bosch subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri s-a sim\u0163it o tendin\u0163\u0103 de a vedea evanghelismul ca pe ceva mai \u00eengust dec\u00e2t misiunea. El remarc\u0103 faptul c\u0103 romano-catolicii \u015fi protestan\u0163ii ecumenici au c\u0103utat inten\u0163ionat s\u0103 foloseasc\u0103 mai mult termenul \u201emisiune\u201d ca pe un concept mai larg, extras din activitatea ecleziastic\u0103. (Aceast\u0103 atitudine se observ\u0103 mai ales la \u00eent\u00e2lnirea ecumenic\u0103 a Consiliului Mondial al Bisericilor<\/em> de la Uppsala, 1968). O reac\u0163ie diferit\u0103 au avut-o bisericile evanghelice. Evanghelicii au \u00eenvinuit CMB de abatere de la scopul original al bisericii.<\/p>\n <\/p>\n Misiunea \u015fi evanghelismul \u2013 rela\u0163ie de sinonimie a termenilor<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \u00cen ultimele 4 decenii termenii \u201emisiune\u201d \u015fi \u201eevanghelism\u201d au fost \u00een\u0163ele\u015fi ca sinonime. Aceast\u0103 concep\u0163ie s-a axat pe ideea c\u0103 rolul Bisericii din Vest este acela\u015fi ca \u015fi al bisericilor din alte p\u0103r\u0163i ale lumii \u015fi nu conteaz\u0103 at\u00e2t de mult care dintre ace\u015fti doi termeni vor fi folosi\u0163i. Prin urmare, Consiliul de Misiune \u015fi Evanghelizare, care a fost organizat dup\u0103 formarea Consiliului Mondial al Bisericilor<\/em> (1961), s-a conformat acestei idei. Philip Potter a prezentat declara\u0163ia acestui consiliu subliniind semnifica\u0163ia acestei idei: \u201eEste corect s\u0103 remarc\u0103m faptul c\u0103 \u00een literatura ecumenic\u0103 termenii \u201emisiune\u201d, \u201eevanghelism\u201d \u015fi \u201em\u0103rturisire\u201d sunt, de regul\u0103, concepte- sinonime. De asemenea, memorandumul romano-catolic din 1982 afirm\u0103: \u201eMisiunea, evanghelismul \u015fi m\u0103rturisirea sunt folosi\u0163i foarte des ca sinonime de catolici \u00een zilele noastre\u201d [Ibidem 411].<\/p>\n <\/p>\n Concluzii <\/strong><\/p>\n <\/p>\n Dup\u0103 cum se poate observa, no\u0163iunile \u201eevanghelism\u201d \u015fi \u201emisiune\u201d sunt nedesp\u0103r\u0163ite \u00een concep\u0163ia Bisericii Evanghelice. Av\u00e2nd Biblia ca singura surs\u0103 de inspira\u0163ie, Biserica Evanghelic\u0103 consider\u0103 evanghelismul drept instrumentul primordial \u00een misiunea cre\u015ftin\u0103. Biserica Evanghelic\u0103 Baptist\u0103 sus\u0163ine c\u0103 actele filantropice \u015fi sociale sunt foarte importante \u00een lucrarea de misiune, totu\u015fi, misiunea cre\u015ftin\u0103 trebuie s\u0103 se focalizeze, mai \u00eent\u00e2i \u015fi \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 asupra reconcilierii cu Dumnezeu a sufletelor c\u0103zute \u00een p\u0103cat. \u00cen sus\u0163inerea acestei idei vine \u015fi afirma\u0163ia Domnului Isus c\u00e2nd zice: \u201e\u015ei ce ar folosi unui om s\u0103 c\u00e2\u015ftige toat\u0103 lumea, dac\u0103 \u015fi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om \u00een schimb pentru sufletul s\u0103u?\u201d (Mat.16:26).<\/p>\n <\/p>\n Un alt factor caracteristic Bisericii Evanghelice este c\u0103 m\u00eentuirea se realizeaz\u0103 prin acceptarea personal\u0103 a Domnului Isus de c\u0103tre fiecare individ \u015fi are loc \u00een urma evangheliz\u0103rii. Prin urmare, acest factor implic\u0103 dou\u0103 aspecte foarte importante \u00een \u00een\u0163elegerea raportului dintre evanghelism \u015fi misiune\u00een Biserica Evanghelic\u0103. \u00cen primul r\u00eend, m\u00eentuirea este o problem\u0103 personal\u0103 a individului, iar \u00een al doilea r\u00eend, ucenicii Domnului Isus sunt conlucr\u0103tori ai lui Dumnezeu \u00een propov\u0103duirea Evangheliei. Acest factor \u00ee\u015fi are originea \u00een \u00eemplinirea Marii Trimiteri: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 \u015fi face\u0163i ucenici din toate neamurile, botez\u00eendu-i \u00een Numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului, \u015fi al Sf\u00eentului Duh.\u201d (Mt.28:19)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Conceptul de misiune \u00een Biserica Evanghelic\u0103 Biserica Evanghelic\u0103 crede c\u0103 misiunea este lucrarea lui Dumnezeu, \u00een care El \u00censu\u015fi este implicat \u00een mod direct \u015fi aceasta este \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een inima Lui, av\u00e2nd ca\u00a0 scop reconcilierea omenirii c\u0103zute, pentru care Dumnezeu a trimis pe Domnul Isus pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi care S-a \u00eentrupat pentru a purta […]<\/p>","protected":false},"author":4,"featured_media":1931,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[81],"class_list":["post-1932","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-michail-malancea"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1932","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1932"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1932\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3778,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1932\/revisions\/3778"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1931"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1932"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1932"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1932"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=1932"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}