De multe ori cre\u015ftinii se \u00eentreab\u0103 de ce Hristos nu S-a n\u0103scut \u00een timpurile noastre, c\u00e2nd ar ar fi avut la dispozi\u0163ie pentru a-\u015ei proclama mesajul mijloace de comunicare modern\u0103, cum ar fi presa scris\u0103, audio, video sau electronic\u0103, sau c\u00e2nd ar fi putut utiliza mijloacele moderne de transport, ca avionul, trenul sau ma\u015fina. De ce oare \u201e\u00eemplinirea vremii\u201d, men\u0163ionat\u0103 de Pavel, a avut loc cu dou\u0103 mii de ani \u00een urm\u0103? De ce Dumnezeu a ales s\u0103 se \u201e\u00eenomeneasc\u0103\u201d tocmai \u00een epoca antic\u0103 a istoriei umane? Ce \u015fanse a avut cre\u015ftinismul instituit de El s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een condi\u0163iile vremii de atunci?<\/p>\n
Paradoxal este faptul c\u0103 \u00een ciuda mijloacelor primitive de comunicare \u015fi de transport, mesajul cre\u015ftin s-a r\u0103sp\u00e2ndit cu o rapiditate fenomenal\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, primele patru secole ale erei cre\u015ftine au fost p\u0103tate de s\u00e2ngele martirilor. \u00cen pofida valurilor de prigoane, biserica \u00eens\u00e2ngerat\u0103 c\u00e2\u015ftiga tot mai mul\u0163i adep\u0163i. Binecunoscutul dicton al lui Tertulian: \u201eS\u00e2ngele martirilor este s\u0103m\u00e2n\u0163a cre\u015ftinismului\u201d ilustreaz\u0103 realitatea crud\u0103, dar \u015fi \u00eencurajatoare a r\u0103sp\u00e2ndirii rapide a Bisericii. \u00centr-adev\u0103r, cre\u015ftinii primelor secole au \u00een\u0163eles c\u0103 biserica este, de fapt, \u201eIsus Hristos r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi comunicat\u201d (Comby, 3), care le-a cerut urma\u015filor s\u0103i s\u0103-\u015fi ia crucea \u015fi s\u0103-L urmeze.<\/p>\n
Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 devin\u0103 om, a\u015fa cum scrie Luca, pe vremea lui Cezar August (Luca, 2:1) \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 lucrarea Sa public\u0103 \u201e\u00een anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar \u2013 pe c\u00e2nd Pilat din Pont era dreg\u0103tor \u00een Iudea, Irod, c\u00e2rmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, c\u00e2rmuitor al Ituriei \u015fi al Trahonitei, Lisania, c\u00e2rmuitor al Abilenei, precum \u015fi \u00een zilele marilor preo\u0163i Ana \u015fi Caiafa\u201d (Luca,3:1-2). Cre\u015ftinismul s-a n\u0103scut \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care s-au suprapus trei culturi \u015fi civiliza\u0163ii. Leag\u0103nul Bisericii a fost Palestina, care era o provincie a Imperiului Roman, dominat\u0103 cultural de c\u0103tre Grecia. Religia cre\u015ftin\u0103 a luat fiin\u0163\u0103 \u00een s\u00e2nul iudaismului, dar foarte cur\u00e2nd a p\u0103truns \u00een toate provinciile st\u0103p\u00e2nite de c\u0103tre Roma, utiliz\u00e2nd pentru comunicarea mesajului s\u0103u lingua franca<\/em>, adic\u0103 limba de comunicare de atunci \u2013 limba greac\u0103, precum \u015fi conceptele filosofiei grece\u015fti.<\/p>\n Acest triplu context al apari\u0163iei \u015fi al dezvolt\u0103rii Bisericii a favorizat foarte mult r\u0103sp\u00e2ndirea geografic\u0103 \u015fi numeric\u0103 a cre\u015ftinismului.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Pe ruinele civiliza\u0163iei etrusce, \u00een fruntea \u0163inutului Latium, s-a n\u0103scut \u00een a.753 \u00ee.Hr. ora\u015ful Roma, care ulterior a cucerit Peninsula Italic\u0103, iar mai t\u00e2rziu a ocupat tot bazinul M\u0103rii Mediterane, transform\u00e2ndu-se \u00een Imperiul Roman. \u00cen anul 63 \u00ee.Hr. Palestina devine o provincie a acestui vast imperiu. Astfel, Roma \u015fi-a \u00eentins domina\u0163ia pe cele trei continente sc\u0103ldate de Mediteran\u0103 care a devenit practic o proprietate imperial\u0103 (R\u0103mureanu, 11).<\/p>\n \u00cen secolul al II-lea, Meliton, episcop de Sardes, scrie \u00eentr-o scrisoare, adresat\u0103 \u00eemp\u0103ratului Marcus Aurelius, c\u0103 \u201edoctrina noastr\u0103 (cre\u015ftinismul) a \u00eenflorit odat\u0103 cu fericitul \u00eenceput al imperiului\u201d (Comby, 17), suger\u00e2nd \u00een acest fel c\u0103 exist\u0103 o coinciden\u0163\u0103 providen\u0163ial\u0103 \u00eentre \u00eenceputul imperiului \u015fi apari\u0163ia cre\u015ftinismului. Este cunoscut faptul c\u0103 Roma s-a transformat din Republic\u0103 \u00een imperiu pe vremea lui Octavian August. Au existat mai mul\u0163i factori, prin care Roma antic\u0103 a favorizat r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Spre deosebire de toate celelalte popoare dinaintea lor, romanii aveau un sentiment al unit\u0103\u0163ii omenirii sub aceea\u015fi lege universal\u0103. Acest sentiment de solidaritate \u00een cadrul imperiului a creat un mediu favorabil pentru primirea unei Evanghelii care proclama unitatea rasei umane prin faptul c\u0103 to\u0163i oamenii se g\u0103sesc sub pedeapsa p\u0103catului \u015fi c\u0103 tuturor li se ofer\u0103 o salvare, ce \u00eei face s\u0103 fie parte dintr-o singur\u0103 comunitate, numit\u0103 Biserica. Unitatea politic\u0103 a fost misiunea special\u0103 a Romei. Aplicarea legii romane la to\u0163i cet\u0103\u0163enii de pe \u00eentreg cuprinsul imperiului era impus\u0103 zilnic de c\u0103tre justi\u0163ia impar\u0163ial\u0103 a tribunalelor romane (Cairns, 29).\u00a0 P\u00e2n\u0103 la pr\u0103bu\u015firea Romei \u00een 476 to\u0163i oamenii din bazinul mediteranean era sub un sistem de lege unic, cu locuitori ai aceluia\u015fi stat.<\/p>\n Istoricul bisericii, Cairns, men\u0163ioneaz\u0103: \u201eLegea roman\u0103, cu accentul ei pe demnitatea individului \u015fi pe dreptul lui la justi\u0163ie \u015fi la cet\u0103\u0163enia roman\u0103 \u015fi cu tendin\u0163a ei de a contopi oameni de diferite rase \u00eentr-o singur\u0103 organiza\u0163ie politic\u0103, a anticipat o Evanghelie care proclama unitatea rasei prin faptul c\u0103 a f\u0103cut cunoscut\u0103 at\u00e2t pedeapsa pentru p\u0103cat, c\u00e2t \u015fi pe Cel care \u00eei va salva pe oameni din p\u0103cat.\u201d (Cairns, 30)<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Imperiul Roman a reu\u015fit s\u0103-\u015fi p\u0103streze domina\u0163ia prin impunerea unui sistem de siguran\u0163\u0103 imperial\u0103. Pentru bunul mers al tuturor activit\u0103\u0163ilor statul asigura o anumit\u0103 protec\u0163ie. Ora\u015fele \u015fi provinciile erau \u00eemp\u00e2nzite de solda\u0163i care vegheau la lini\u015ftea public\u0103. Comer\u0163ul \u015fi schimburile de m\u0103rfuri, precum \u015fi libertatea de mi\u015fcare erau asigurate de c\u0103tre Roma.<\/p>\n Cre\u015ftinii primelor veacuri s-au folosit din plin de \u201esecuritatea\u201d roman\u0103. Chiar dac\u0103 Pavel spune c\u0103 a fost \u00een primejdie din partea t\u00e2lharilor (2 Cor.11:26), totu\u015fi, el a c\u0103l\u0103torit \u00een siguran\u0163\u0103 at\u00e2t pe mare, c\u00e2t \u015fi pe uscat pentru a proclama mesajul evanghelic.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Romanii au dezvoltat un excelent sistem de drumuri, care porneau ca ni\u015fte raze de la borna de aur din forumul roman spre toate col\u0163urile imperiului. Drumurile principale erau construite din beton ca s\u0103 dureze c\u00e2t mai mult. Ele mergeau drept peste dealuri \u015fi v\u0103i p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate locuri ale imperiului. Orice cititor al Noului Testament va observa c\u0103 Pavel, precum \u015fi ceilal\u0163i apostoli au folosit din plin c\u0103ile rutiere \u015fi maritime pentru a ajunge de la un centru strategic la altul \u00een Imperiul Roman (Cairns, 30).<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Un rol important \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului primar l-a constituit armata roman\u0103. Mul\u0163i solda\u0163i deveneau cre\u015ftini. Fiind \u00eentr-o armat\u0103 de expansiune, duceau cu ei noua credin\u0163\u0103 \u00een locurile pe care le cucereau. Un exemplu \u00een acest sens este p\u0103trunderea ideilor cre\u015ftine \u00een Dacia, dup\u0103 ce aceasta a fost ocupat\u0103 de c\u0103tre trupele romane \u00een 106. Se poate c\u0103 unii solda\u0163i \u00eencre\u015ftina\u0163i \u00een timpul serviciului militar s\u0103 duc\u0103 cu ei la vatr\u0103, atunci c\u00e2nd se eliberau din armat\u0103, credin\u0163a cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Cei boga\u0163i constituiau clasa privilegiat\u0103. Unii st\u0103p\u00e2neau domenii \u00eentinse \u015fi aveau sute \u015fi mii de sclavi, cei mai mul\u0163i tr\u0103iau \u00een lux \u015fi pl\u0103ceri. Oamenii liberi duceau o via\u0163\u0103 grea \u015fi umilit\u0103, la Roma tr\u0103ind din ajutorul statului. Sclavii, de\u015fi formau cea mai mare parte din popula\u0163ia imperiului, erau lipsi\u0163i de drepturi \u015fi de demnitatea de oameni; ei puteau fi v\u00e2ndu\u0163i, b\u0103tu\u0163i, maltrata\u0163i, uci\u015fi, desp\u0103r\u0163i\u0163i unul de altul, iar c\u0103s\u0103toria lor nu era recunoscut\u0103 legal (R\u0103mureanu, 14). Nu este de mirare c\u0103 ideile cre\u015ftine care propov\u0103duiau dragostea au fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate rapid de foarte mul\u0163i sclavi din imperiu.<\/p>\n Femeile aveau un statut inferior b\u0103rbatului, de\u015fi \u00een cultura roman\u0103 ea putea s\u0103 aib\u0103, totu\u015fi, anumite pozi\u0163ii. Este posibil ca afirma\u0163ia lui Demostene (sec. IV \u00ee. Hr.): \u201eAvem amante pentru pl\u0103cere, concubine pentru nevoile zilnice ale trupului \u015fi so\u0163ii pentru a na\u015fte copii legitimi\u201d (Ferguson, 77) s\u0103 se refere \u015fi la femeile romane. Este cunoscut c\u0103 Mesalina, so\u0163ia \u00eemp\u0103ratului Claudiu ie\u015fea noaptea din palatul imperial pentru a se duce la bordel (Barclay, 30). Desfr\u00e2ul avea un caracter religios. Despre \u00eemp\u0103ratul Caligula se spune c\u0103 tr\u0103ia \u00een incest cu sora sa, Drusila (Barclay, 30). Imoralitatea lumii vechi se manifesta \u00een spectacole inumane \u015fi s\u00e2ngeroase de gladiatori, \u00een lux, \u00een desfr\u00e2u, etc. Divor\u0163urile erau la ordinea zilei, sinuciderile aveau o rat\u0103 foarte ridicat\u0103, munca era dispre\u0163uit\u0103, fiind l\u0103sat\u0103 pe seama sclavilor. \u00cen fa\u0163a acestui spectacol josnic al societ\u0103\u0163ii romane morala cre\u015ftin\u0103 a avut tot mai mul\u0163i adep\u0163i.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen secolul patru \u00eenainte de Hristos, Alexandru cel Mare a cucerit Persia cu ajutorul armatei sale macedoniene \u015fi odat\u0103 cu aceast\u0103 victorie el a c\u00e2\u015ftigat \u015fi st\u0103p\u00e2nirea Palestinei. De\u015fi dup\u0103 moartea sa imperiul s-a f\u0103r\u00e2mi\u0163at, influen\u0163a unei strategii ideologice a lui Alexandru a avut un impact de lung\u0103 durat\u0103. Inten\u0163ia \u00eemp\u0103ratului a fost s\u0103 uneasc\u0103 teritoriile cucerite prin r\u0103sp\u00e2ndirea civiliza\u0163iei elene. Amestecul de elemente ale acestei civiliza\u0163ii cu cele ale civiliza\u0163iilor cucerite a purtat numele de elenism. R\u0103sp\u00e2ndirea ideilor grece\u015fti a avut o mare influen\u0163\u0103 \u00een via\u0163a \u015fi g\u00e2ndirea popoarelor cu care au intrat \u00een contact, influen\u0163\u0103 ce s-a f\u0103cut sim\u0163it\u0103 \u015fi \u00een Imperiul Roman contemporan na\u015fterii cre\u015ftinismului. \u00cen prima faz\u0103 a dezvolt\u0103rii sale ideologice, cre\u015ftinismul a \u00eencercat, pe de-o parte, s\u0103 se apropie de g\u00e2ndirea care reprezenta modul cel mai r\u0103sp\u00e2ndit de a \u00een\u0163elege \u015fi a explica lumea (Bunaciu, 11). \u00cen acest context se poate spune c\u0103 Roma a cucerit lumea politic, iar Atena a cucerit-o cultural.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Evanghelia universal\u0103 a avut nevoie de o limb\u0103 universal\u0103, pentru a avea un impact maxim asupra lumii. De\u015fi limba Romei era latina, aceasta era mai mult o limb\u0103 a administra\u0163iei. Elenizarea a reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 prin limba greac\u0103. Majoritatea oamenilor cul\u0163i \u015fi nu numai cuno\u015ftea aceast\u0103 limb\u0103. Ea era limba de comunicare \u00een imperiul roman. \u00cen acela\u015fi fel cum limba englez\u0103 este limba de comunicare \u00een lumea modern\u0103, iar limba rus\u0103 a fost \u015fi \u00eenc\u0103 mai este limba de comunicare \u00eentre popoarele din spa\u0163iul CSI.<\/p>\n Autorii inspira\u0163i ai Noului Testament au ales s\u0103-\u015fi scrie c\u0103r\u0163ile \u00een limba greac\u0103. Ei nu au practicat greaca clasic\u0103, ci dialectul Koine al acestei limbi. Koine a fost limbajul oamenilor simpli \u015fi mai pu\u0163ini educa\u0163i.<\/p>\n Chiar \u015fi evreii au tradus Vechiul Testament \u00een limba greac\u0103, pentru a putea fi \u00een\u0163eles de evreii eleniza\u0163i. Aceast\u0103 traducere poart\u0103 numele de Septuaginta (LXX). De asemenea, p\u0103rin\u0163ii apostolici (Igna\u0163iu, Policarp, Didahia), majoritatea apologe\u0163ilor din sec. al II-lea (Iustin Martirul, Aristide, Ta\u0163ian, Irineu), precum \u015fi o bun\u0103 parte dintre p\u0103rin\u0163ii de seam\u0103 ai Bisericii (Atanasie, Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom) \u015fi-au scris lucr\u0103rile \u00een limba greac\u0103.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Grecia este t\u0103r\u00e2mul cunoa\u015fterii \u015fi a \u00een\u0163elepciunii. Este \u0163ara care a dat lumii cei mai mari g\u00e2nditori ai antichit\u0103\u0163ii. Filosofia cu aspectele ei pozitive a preg\u0103tit terenul pentru venirea M\u00e2ntuitorului. Filosofii greci spuneau c\u0103 oamenii au fost crea\u0163i egali; ei sperau \u00eentr-o vreme f\u0103r\u0103 sclavie \u015fi f\u0103r\u0103 r\u0103zboi, a\u015fa-numita \u201eperioada de aur\u201d. De\u015fi ei au tr\u0103it \u00eentr-un mediu politeist, ace\u015ftia intuiau existen\u0163a unui singur Dumnezeu. Aristotel considera c\u0103 Dumnezeu este prima cauz\u0103 a tuturor lucrurilor \u015fi mi\u015fcarea a tot ce se mi\u015fc\u0103, fapt care a servit drept \u201ematerial\u201d pentru tezele scolastice ale Evului Mediu. Platoni\u015ftii L-au numit pe Dumnezeu Inteligen\u0163a Suprem\u0103, care men\u0163ine ordinea \u00een univers (Dupu, 17). De asemenea, Platon propov\u0103duia c\u0103 adev\u0103rata lume este cea nev\u0103zut\u0103 a ideilor, iar lumea din jurul nostru este umbra acestor idei.<\/p>\n Oarecum, ideile lor au coincis cu anumite prevederi ale teologiei cre\u015ftine. Filosofii greci \u00eel intuiau pe Dumnezeul absolut, \u00eens\u0103 nu \u00cel cuno\u015fteau. Acest fapt este reflectat \u00een discursul lui Pavel din Atena (Fap.17:15-21). Altarul dedicat Dumnezeului necunoscut se pare c\u0103 era altarul filosofilor, care intuiau existen\u0163a unui Dumnezeu care era deasupra zeilor imorali \u015fi tirani ai oamenilor simpli.<\/p>\n Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, cre\u015ftinismul apologe\u0163ilor \u015fi al p\u0103rin\u0163ilor Bisericii a \u00eembr\u0103cat forma conceptelor filosofice grece\u015fti. Primii scriitori cre\u015ftini s-au folosit de ideile filosofilor greci pentru a se contextualiaza \u00een cultura greac\u0103. De asemenea, conciliile ecumenice au operat cu termeni \u015fi no\u0163iuni grece\u015fti, cum ar fi: \u201ehomousia\u201d, \u201eipostasis\u201d, \u201etheotokos\u201d, \u201elogos-antropos\u201d, \u201efusia\u201d, \u201eduleo\u201d, etc.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Dumnezeu a ales o na\u0163iune \u2013 cea evreiasc\u0103 \u2013 prin care avea s\u0103 se reveleze celorlalte na\u0163iuni ale globului. \u00centr-adev\u0103r, Dumnezeu i-a spus lui Avraam c\u0103 \u00een s\u0103m\u00e2n\u0163a lui vor fi binecuv\u00e2ntate toate neamurile p\u0103m\u00e2ntului. Cu siguran\u0163\u0103, s\u0103m\u00e2n\u0163a lui Avraam, men\u0163ionat\u0103 \u00een cartea Genesei este Isus Hristos, M\u00e2ntuitorul lumii \u015fi fondatorul cre\u015ftinismului. Biserica s-a n\u0103scut \u00een s\u00e2nul iudaismului. La \u00eenceputurile ei, biserica a fost privit\u0103 ca o sect\u0103 a acestuia. Spre deosebire de contribu\u0163iile romane \u015fi cele grece\u015fti, contribu\u0163iile evreilor au fost cele mai puternice pentru r\u0103sp\u00e2ndirea rapid\u0103 a cre\u015ftinismului primelor veacuri.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Singura religie a antichit\u0103\u0163ii antecre\u015ftine, care promova credin\u0163a \u00eentr-un singur Dumnezeu a fost religia mozaic\u0103. Chiar dac\u0103 evreii i-au acuzat pe cre\u015ftini de politeism, v\u0103z\u00e2nd \u00een doctrina trinit\u0103\u0163ii credin\u0163a \u00een mai mul\u0163i dumnezei, ace\u015ftia se \u00eenchinau aceluia\u015fi Dumnezeu Unic, proclamat de Vechiul Testament.<\/p>\n Evreii, la fel ca \u015fi cre\u015ftinii, desconsiderau zeii p\u0103g\u00e2ni, consider\u00e2ndu-i idoli \u015fi imagina\u0163ii ale min\u0163ii umane. Dup\u0103 \u00eentoarcerea din captivitatea babilonian\u0103 poporul lui Israel nu s-a mai \u00eenchinat idolilor, respect\u00e2nd cu stricte\u0163e prima porunc\u0103 a Legii: \u201eS\u0103 nu ai al\u0163i dumnezei afar\u0103 de Mine <\/em>(Exod 20:3).<\/p>\n Este interesant c\u0103 tocmai credin\u0163a \u00eentr-un singur Dumnezeu, care era nev\u0103zut i-a determinat pe romani ca s\u0103-i considere pe cre\u015ftini atei. Acest fapt a contribuit la persecutarea Bisericii de c\u0103tre \u00eemp\u0103ra\u0163ii Romei.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Evreii ofereau lumii speran\u0163a unui Mesia, care urma s\u0103 vin\u0103, aduc\u00e2nd dreptatea pe p\u0103m\u00e2nt. Aceast\u0103 speran\u0163\u0103 mesianic\u0103 era \u00een contrast cu aspira\u0163ia na\u0163ional\u0103 a lui Virgiliu, \u00een poemul \u00een ce \u00eel descria pe conduc\u0103torul roman ideal care avea s\u0103 vin\u0103 \u2013 fiul ce urma s\u0103 i se nasc\u0103 lui Augustus. Speran\u0163a unui Mesia fusese popularizat\u0103 \u00een lumea roman\u0103 prin proclamarea ei constant\u0103 de c\u0103tre evrei. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 magii care au ap\u0103rut la Ierusalim la scurt timp dup\u0103 na\u015fterea lui Hristos aveau cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre aceast\u0103 speran\u0163\u0103 (Cairns, 36).<\/p>\n To\u0163i evreii p\u0103strau speran\u0163a mesianic\u0103 \u015fi erau convin\u015fi c\u0103 va veni ziua c\u00e2nd Dumnezeu va interveni pentru a restaura Israelul \u015fi a \u00eemplini promisiunea instaur\u0103rii unui regat al p\u0103cii \u015fi al justi\u0163iei (Gonzalez, 11). Evreii au a\u015fteptat venirea lui Mesia, iar cre\u015ftinii au proclamat venirea Lui \u00een lume.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Standardul \u00eenalt al celor zece porunci era \u00eentr-un contrast izbitor cu decaden\u0163a moral\u0103 a lumii antice. \u201ePentru evrei p\u0103catul nu era e\u015fecul exterior, mecanic, contractual al grecilor \u015fi al romanilor, ci o violare a voii cunoscute a lui Dumnezeu, o violare care se exprim\u0103 printr-o inim\u0103 necurat\u0103 \u015fi apoi prin acte exterioare, f\u0103\u0163i\u015fe p\u0103catului\u201d, explic\u0103 Cairns hamartologia ebraic\u0103 (Cairns, 36). Cre\u015ftinismul a preluat etica ebraic\u0103 \u015fi a promovat-o \u00een tot imperiul.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Poporul evreu a oferit cre\u015ftinismului o carte \u2013 Vechiul Testament. De fapt, Scripturile ce le-a citat Domnul Isus \u015fi pe care le-au folosit primii cre\u015ftini au fost scripturile ebraice. Noul Testament nu este altceva dec\u00e2t completarea \u015fi \u00eemplinirea Vechiului Testament. Mul\u0163i dintre iudei \u015fi prozeli\u0163i, cum a fost famenul etiopean, s-au convertit la cre\u015ftinism prin citirea Bibliei evreilor.<\/p>\n Cre\u015ftinii au mo\u015ftenit de la evrei \u201ecolec\u0163ia de scrieri\u201d \u015fi le-au folosit ca autoritate pentru doctrinele lor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile etice (North, 11). Cu ajutorul Vechiului Testament, cre\u015ftinii dovedeau faptul c\u0103 Isus din Nazaret era Mesia, cel a\u015fteptat de veacuri. Anume vechile Scrieri Sfinte au vorbit despre na\u015fterea Sa din fecioar\u0103 \u00een Betleem, precum \u015fi despre moartea \u015fi \u00eenvierea Sa la Ierusalim.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Originea sinagogilor se pare c\u0103 a fost \u00een exilul babilonean sau \u00een perioada dintre cele dou\u0103 testamente. Acestea erau case, unde iudeii se adunau pentru citirea \u015fi studierea Scripturilor, dar \u015fi pentru rug\u0103ciune.<\/p>\n Sinagoga a fost frecventat\u0103 at\u00e2t de Isus, c\u00e2t \u015fi de primii cre\u015ftini. Atunci c\u00e2nd misionarii evrei cre\u015ftini plecau pentru a propov\u0103dui Evanghelia, ei se duceau mai \u00eent\u00e2i \u00een sinagogile evreie\u015fti.\u00a0 Multe aspecte ale \u00eenchin\u0103rii \u015fi organiz\u0103rii Bisericii primare au derivat de la institu\u0163ia sinagogii (Ferguson, 575). \u00centr-un anumit fel sinagoga a devenit \u201ecasa de predicare a cre\u015ftinismului primar\u201d.<\/p>\n Suprapunerea celor trei civiliza\u0163ii a f\u0103cut posibil\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea cu rapiditate, de\u015fi nu f\u0103r\u0103 anumite \u00eempotriviri, a Bisericii care a cuprins \u00een primele trei secole toate provinciile Imperiului Roman. De\u015fi factorii men\u0163iona\u0163i mai sus de natur\u0103 uman\u0103 au fost deosebit de importan\u0163i pentru r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, cauza cauzelor a fost c\u0103 Biserica, fiind interven\u0163ia lui Dumnezeu \u00een lume, a fost \u201epropulsat\u0103\u201d \u00een lumea antic\u0103 de \u00censu\u015fi Dumnezeu.<\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n De multe ori cre\u015ftinii se \u00eentreab\u0103 de ce Hristos nu S-a n\u0103scut \u00een timpurile noastre, c\u00e2nd ar ar fi avut la dispozi\u0163ie pentru a-\u015ei proclama mesajul mijloace de comunicare modern\u0103, cum ar fi presa scris\u0103, audio, video sau electronic\u0103, sau c\u00e2nd ar fi putut utiliza mijloacele moderne de transport, ca avionul, trenul sau ma\u015fina. De […]<\/p>","protected":false},"author":25,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16],"tags":[37],"post-author":[58],"class_list":["post-2892","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-history","tag-ro","post-author-daniel-banaru"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2892","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/25"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2892"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2892\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3762,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2892\/revisions\/3762"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2892"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Imperiul Roman<\/strong><\/span><\/h3>\n
Unitatea politic\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
\u201ePax Romana\u201d \u2013 pacea roman\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Drumurile romane<\/strong><\/span><\/h3>\n
Armata roman\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Situa\u0163ia socio-moral\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Cultura greac\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Limba greac\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Filosofia greac\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Poporul evreu<\/strong><\/span><\/h3>\n
Monoteismul<\/strong><\/span><\/h3>\n
Speran\u0163a mesianic\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Sistemul etic<\/strong><\/span><\/h3>\n
Vechiul Testament<\/strong><\/span><\/h3>\n
Sinagoga<\/strong><\/span><\/h3>\n
Bibliografie<\/strong><\/span><\/h3>\n
\n