{"id":2786,"date":"2008-11-05T15:09:55","date_gmt":"2008-11-05T15:09:55","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2786"},"modified":"2024-06-06T10:31:40","modified_gmt":"2024-06-06T10:31:40","slug":"istoricul-dezvoltarii-principiilor-de-slujire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/istoricul-dezvoltarii-principiilor-de-slujire\/","title":{"rendered":"Istoricul dezvolt\u0103rii principiilor de slujire"},"content":{"rendered":"

Istoricul dezvolt\u0103rii principiilor de slujire. Perspectiva bisericii primare.<\/strong><\/span><\/h2>\n

 <\/p>\n

D<\/strong>e\u015fi to\u0163i cre\u015ftinii trebuie s\u0103 fie implica\u0163i \u00een slujirea lumii \u015fi \u00een slujirea celorlal\u0163i cre\u015ftini, anumite responsabilit\u0103\u0163i speciale de slujire sunt date unor cre\u015ftini echipa\u0163i \u00een mod specific pentru aceast\u0103 sarcin\u0103. Pentru a delimita c\u00eet mai exact terminologia slujbelor biserice\u015fti despre care se vorbe\u015fte \u00een Noul Testament, b\u0103tr\u00eenii (sau episcopii) trebuie s\u0103 fie \u00een fruntea slujirii efective [BOICE, 598].<\/p>\n

Este adev\u0103rat c\u0103 Hoit poate interpreta expresia \u00een sensul c\u0103 biserica este alc\u0103tuit\u0103 din elemente de \u201econducere\u201d \u015fi de\u00a0 \u201eslujire\u201d , dar nu credeam c\u0103 aceast\u0103 interpretare poate fi aplicat\u0103 \u015fi la 1 Timotei cap.3, unde o list\u0103 cu calit\u0103\u0163ile cerute episcopilor este urmat\u0103 imediat de o list\u0103 adresat\u0103 celor care sunt diaconi: s\u0103 fie cinsti\u0163i, sinceri, s\u0103 nu fie deda\u0163i la b\u0103utur\u0103 sau la l\u0103comie, s\u0103 fie integri [DOUGLAS, 339].<\/p>\n

\u00cen m\u0103sura \u00een care ne putem da seama din Noul Testament, slujba de diacon a fost prima slujb\u0103 instituit\u0103 de apostoli \u00een biseric\u0103. Apostolii au fost ale\u015fi de Isus chiar de la bun \u00eenceput, dar diaconatul a fost prima slujb\u0103 instituit\u0103. Relatarea despre instituirea diaconatului poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een Fapte 6:1-6. \u201e\u00cen zilele acelea, c\u00eend s-a \u00eenmul\u0163it num\u0103rul ucenicilor, evreii care vorbeau grece\u015fte c\u00eerteau \u00eempotriva evreilor, pentru c\u0103 v\u0103duvele lor eru trecute cu vederea la \u00eemp\u0103r\u0163eala ajutoarelor de toate zilele. Cei doisprezece au adunat ucenicii \u015fi au zis:<\/p>\n

\u201cNu este potrivit pentru noi s\u0103 l\u0103s\u0103m Cuv\u00eentul lui Dumnezeu \u015fi s\u0103 slujim la mese. De aceea, fra\u0163ilor, alege\u0163i dintre voi \u015fapte b\u0103rba\u0163i vorbi\u0163i de bine, plini de Duhul Sf\u00eent \u015fi \u00een\u0163elepciune, pe care \u00eei vom pune \u00een slujba aceasta. Iar noi vom st\u0103rui necurmat \u00een rug\u0103ciune \u015fi propov\u0103duirea Cuv\u00eentului. Vorbirea aceasta a pl\u0103cut \u00eentregii adun\u0103ri. Au ales pe \u015etefan, b\u0103rbat plin de credin\u0163\u0103 \u015fi de Dunul Sf\u00eent, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena \u015fi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 cele relatate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu nen\u0163elegerea dentre greci \u015fi evrei, cu privire la distribuirea incorect\u0103 a hranei pentru v\u0103duvele grecilor, au fost ale\u015fi ni\u015fre oameni sfin\u0163i, vrednici ca s\u0103 slujeasc\u0103 la mese, a\u015fa \u00eenc\u00eet nimeni s\u0103 nu fie neglijat.\u00a0 Era o sarcin\u0103 fascinant\u0103! Nu era nimic care s\u0103-i fac\u0103 pe oamenii ace\u015ftia s\u0103 se umple de m\u0103ndrie. Cert este c\u0103 ei nu s-au considerat mari \u015fefi. Ei erau slujitori. Nu au profitat de pozi\u0163ie pentru a le spune apostolilor cum s\u0103 procedeze. De fapt, ei au fost ale\u015fi pentru ca apostolii s\u0103 se poat\u0103 dedica propov\u0103duirii cuv\u00eentului, \u015fi nu exist\u0103 nici un indiciu care s\u0103 sugereze c\u0103 apostolii s-au consultat cu diaconii \u00een privin\u0163a subiectului sau timpul predicii [WEMP, 122].<\/p>\n

Primii diaconi au fost pu\u015fi deoparte cu scopul de a reface p\u0103rt\u0103\u015fia \u015fi a\u015fa cum a mai fost men\u0163ionat, ca apostolii s\u0103 poat\u0103 vesti Evanghelia f\u0103r\u0103 obstacole din partea slujirii sau a administr\u0103rii. Au fost ale\u015fi ca s\u0103 satisfac\u0103 nevoia existent\u0103 \u00een biseric\u0103. Ei puteau primi orice sarcin\u0103 pe care le-o delega biserica, dar nu puteau s\u0103 dicteze bisericii ce poate \u015fi ce nu poate s\u0103 fac\u0103 [ROBINSON, 76].<\/p>\n

De\u015fi orice slujitor al lui Cristos poare fi numit pe bun\u0103 dreptate \u201ediacon\u201d , termenul poate fi aplicat \u00een mod special la acei care servesc, la fel ca \u015fi Fivi (Romani 16:1), prin exemplele prezentate\u00a0 mai sus. Nu se \u015ftie cu certitudine dac\u0103 diaconul a activat peste tot sub acest nume sau dac\u0103, de exemplu, \u201ecei ce au darul de a ajuta\u201d (1 Corinteni 12:28) erau echivalen\u0163i cu \u201ediaconii\u201d de la Filipi. Este semnificativ faptul c\u0103 dup\u0103 ce enumer\u0103 calit\u0103\u0163ile cerute diaconilor, Pavel revine la sensul general al cuv\u00eentului \u015fi \u00eei d\u0103 \u00eendemnuri lui Timotei (1 Timotei 4:6; vezi \u015fi 1 Petru) [DOUGLAS, 340].<\/p>\n

Totu\u015fi, trebuie s\u0103 \u0163inem cont de argumentul lui Lightfoot, care sus\u0163ine c\u0103 locul pe care \u00eel d\u0103 Luca acestui incident reflect\u0103 importan\u0163a pe care i-o acord\u0103. Este \u201cunul dintre acele fapte reprezentative din care este alc\u0103tuit\u0103 aproape \u00een \u00eentregime prima parte\u201d. \u00cens\u0103, semnifica\u0163ia nu st\u0103 \u00een instruirea unei ordini \u00een ierarhia slujirii, ci \u00een faptul c\u0103 ea este un prim exemplu de delegare a responsabilit\u0103\u0163ilor administrative \u015fi sociale celor care au un caracter \u015fi \u00eenzestr\u0103ri potrivite pentru aceasta, lucru care trebuia s\u0103 devin\u0103 caracteristic pentru biserici. \u00cen acela\u015fi timp este recunoa\u015fterea faptului c\u0103 asemenea func\u0163ii fac parte din lucrare de slujire a lui Cristos [DOUGLAS, 339].<\/p>\n

Cineva a men\u0163ionat un adev\u0103r util, precum c\u0103 este mai bine s\u0103 te consumi pentru Cristos, dec\u00eet\u00a0 s\u0103 rugine\u015fti pentru El. Este mai bine s\u0103 mori \u00een slujba lui Isus, dec\u00eet s\u0103 fii trecut pe lista\u00a0 celor care mor r\u0103pu\u015fi de diverse boli sau accidente [MACDONALD, 810].<\/p>\n

 <\/p>\n

Perspectiva lui Petru<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

P<\/strong>etru a fost ucenicul acceptat \u00een mod natural de grupul apostolilor. Unii chiar \u00eel urmau \u00een tot ce f\u0103cea. Atunci c\u00eend Petru a plecat, ceilal\u0163i au f\u0103cut la fel.\u201dMerg s\u0103 pescuiesc\u201d \u2013 a spus el. \u201e\u015ei noi mergem cu tine\u201d- i s-au al\u0103turat prietenii. Gre\u015felile sale, care porneau din incurabila sa impetuozitate, au fost multe, dar influen\u0163a sa a fost inestimabil\u0103 \u015fi calit\u0103\u0163ile sale de conduc\u0103tor \u2013 indiscutabile. Cugetarea asupra sfaturilor date de el conduc\u0103torilor spirituali, \u00een anii maturit\u0103\u0163ii sale, este un exerci\u0163iu valoros. El a scris slujitorilor bisericii c\u00eeteva principii etern valabile pentru orice tip de conducere spiritual\u0103 [SANDERS, 59].<\/p>\n

P\u0103storul cel Bun le aminte\u015fte c\u0103 prima lor responsabilitate este pentru turma care le-a fost \u00eencredin\u0163at\u0103: \u201eVede\u0163i dac\u0103 turma lui Dumnezeu aflat\u0103 \u00een paza voastr\u0103 este hr\u0103nit\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103 corespunz\u0103tor\u201d (1 Petru 5:2). Nu este greu de observat c\u0103 mesajul de maturitate al apostolului Petru se con\u0163ine \u00een spiritul unei discu\u0163ii ce a avut loc dup\u0103 c\u0103derea sa \u2013 dialogul de neuitat cu Marele P\u0103stor (Ioan 21:15-17). \u00centr-adev\u0103r, \u00een acest pasaj el pare s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 experien\u0163ele acelor zile. A \u015ftiut c\u0103 cei c\u0103rora le scria treceau prin \u00eencerc\u0103ri, fiind \u201estr\u0103ini, \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i\u201d (1 Petru 1:1) \u015fi de aceea, aveau nevoie de o \u00eenalt\u0103 \u00eengrijire \u015fi slujire. Astfel, Petru se adreseaz\u0103 \u00een scrierile sale slujitorilor bisericilor, av\u00eend \u00een vedere tocmai aceste nevoi. Mai trebuie de remarcat c\u0103 el nu a scris de pe pozi\u0163ia de conduc\u0103tor al apostolilor, ci de \u201eslujitor ca \u015fi ei\u201d,ca unul care poart\u0103 acelea\u015fi responsabilit\u0103\u0163i. El nu le-a vorbit de sus, ci de pe aceea\u015fi pozi\u0163ie, care este o baz\u0103 bun\u0103 pentru exercitarea slujirii \u00een conducerea bisericii. El \u00eei trateaz\u0103 \u015fi li se adreseaz\u0103 ca fiind egali lui. A scris de asemenea ca martor al suferin\u0163elor lui Cristos, ca unul a c\u0103rui inim\u0103 a fost pedepsit\u0103 de propria c\u0103dere, zdrobit\u0103 \u015fi cucerit\u0103 de dragostea Calvarului. Lucrarea de slujire nu poate fi f\u0103cut\u0103 cu eficien\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 o inim\u0103 jertfitoare \u015fi pe deplin dedicat\u0103\u00a0 slujirii [SANDERS, 59].<\/p>\n

Apostolul Petru \u00eencepe cu motiva\u0163ia <\/em>(1 Petru 5:2-3). Slujitorul trebuie s\u0103-\u015fi asume \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 responsabilit\u0103\u0163ile \u201eneconstr\u00eens, ci de bun\u0103voie\u201d. \u00cen timpurile c\u00eend Petru scria acest mesaj, \u00eemprejur\u0103rile nefavorabile puteau cu u\u015furin\u0163\u0103 s\u0103 clatine cele mai puternice inimi, dar el \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu dea \u00eenapoi \u00een fa\u0163a responsabilit\u0103\u0163ilor. Ei nu trebuie s\u0103 slujeasc\u0103 doar din datorie sau sub presiunea \u00eemprejur\u0103rilor, ci sub nobila constr\u00eengere a dragostei Divine.<\/p>\n

Adev\u0103rata slujire a oamenilor trebuie exercitat\u0103 \u201edup\u0103 voia lui Dumnezeu\u201d (1 Petru 5:2), nu dup\u0103 propriile preferin\u0163e sau p\u0103reri. A\u015fa cum Israelul este pus deoparte pentru Dumnezeu, tot a\u015fa oamenii pe care trebuie s\u0103-i slujim \u00een biseric\u0103 sau \u00een afara ei ne sunt \u00eencredin\u0163a\u0163i nou\u0103 \u015fi \u00eentreaga noastr\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de ei trebnuie s\u0103 fie identic\u0103 cu atitudinea lui Dumnezeu. Ce perspectiv\u0103 se deschide! Ce ideal! Dar \u015fi ce responsabilitate!? Sarcina noastr\u0103 este s\u0103 ar\u0103t\u0103m oamenilor \u00eeng\u0103duin\u0163a Lui Dumnezeu, iertarea Lui, dragostea Lui \u015fi slujirea-I nem\u0103rginit\u0103 [BARCLAY, Letters of Peter and Jude, 156].<\/p>\n

Slujirea la care ne-a chemat Domnul Isus nu trebuie s\u0103 fie refuzat\u0103 datorit\u0103 unui sentiment de nevrednicie sau nepotrivire. Cine ar putea fi vrednic de o asemenea \u00eencredere? \u00cen privin\u0163a acestui lucru s\u0103 ne amintim de argumenta\u0163ia lui Moise care, \u00een loc s\u0103-L mul\u0163umeasc\u0103 pe Dumnezeu, I-a aprins m\u00eenia (Exod 4:14).<\/p>\n

O alt\u0103 caracteristic\u0103 a slujitorului trebuie s\u0103 fie neinteresarea de c\u00ee\u015ftig<\/em> (1 Petru 5:2). Nu-\u0163i face munca pentru beneficiile pe care le-ar putea aduce,\u201dun c\u00ee\u015ftig m\u00eer\u015fav\u201d. Petru nu a uitat puterea de corup\u0163ie a l\u0103comiei tovar\u0103\u015fului s\u0103u Iuda \u015fi a fost preocupat ca prezbiterii \u015fi lucr\u0103torii din biseric\u0103 s\u0103 fie complet elibera\u0163i de avari\u0163ie. Un slujitor nu trebuie s\u0103 fie afectat \u00een slujire sau \u00een deciziile sale de nici un fel de considera\u0163ii financiare sau de vre-un alt fel de c\u00ee\u015ftig. C\u00eend oamenii vor vedea dezinteresul sincer fa\u0163\u0103 de acest aspect, cuvintele sale vor c\u0103p\u0103ta greutate [SANDERS, 61].<\/p>\n

Paul Rees sugereaz\u0103 c\u0103 l\u0103comia de bani\u00a0 nu este singurul lucru con\u0163inut \u00een cuvintele grece\u015fti \u201ec\u00ee\u015ftig ru\u015finos\u201d. Expresia poate fi aplicat\u0103 \u015fi pentru l\u0103comia de popularitate sau faim\u0103, o ispit\u0103 la fel de \u00een\u015fel\u0103toare. Prestigiul sau numele\u00a0 bun (autoritatea)\u00a0 sunt\u00a0 adesea\u00a0 mai dorite\u00a0 dec\u00eet\u00a0 banii [REES, 126].<\/p>\n

\u201eNu sunt sigur care dintre cei doi ocup\u0103 locul mai de jos, cel avid de bani sau cel interesat de aplauze\u201d \u2013 scria J.H. Jowett [SANDERS, 61].<\/p>\n

Un predicator \u00ee\u015fi poate concepe \u015fi \u015flefui mesajele pentru a ob\u0163ine aclama\u0163ii, iar lucr\u0103torii din alte slujbe ar putea lucra pentru a fi remarca\u0163i, pentru a se impune sau pentru o apreciere mai \u00eenalt\u0103. Oricare dintre aceste motiva\u0163ii ne poate face inap\u0163i pentru slujb\u0103, distrug\u00eend percep\u0163ia asupra nevoilor turmei \u015fi a pericolelor ce o urm\u0103resc [JOWETT, 188].<\/p>\n

Slujitorul cre\u015ftin nu trebuie s\u0103 fie un dictator <\/em>\u201enu ca \u015fi cu al\u0163i st\u0103p\u00eeni peste cei care v-au c\u0103zut la \u00eemp\u0103r\u0163eal\u0103\u201d (1 Petru 5:3a) \u2013 nimic mai nepotrivit pentru cineva care \u00cel sluje\u015fte pe Fiul lui Dumnezeu, Cel care S-a smerit pe Sine \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

El trebuie sp fie un exemplu vrednic de urmat <\/em>pentru turm\u0103 \u2013 \u201eci f\u0103c\u00eendu-v\u0103 pilde turmei\u201d (1 Petru 5:3b). Cineva spunea:\u201dPredic\u0103 Cuv\u00eentul prin via\u0163a ta \u015fi dac\u0103 este nevoie mai folose\u015fte \u015fi cuvinte\u201d.<\/p>\n

Un slujitor trebuie s\u0103 fie \u201e\u00eempodobit de smerenie\u201d<\/em> (1 Petru 5:5) Cuv\u00eentul se refer\u0103 la ve\u015fm\u00eentul alb sau la \u015for\u0163ul purtat numai de sclavi. Diaconul trebuie s\u0103 poarte \u201eve\u015fm\u00eentul sclavului\u201d [NEILL, 107-108]. Rememora oare Petru noaptea tragic\u0103 \u00een care refuzase s\u0103 ia \u015ftergarul \u015fi s\u0103 se \u00eencing\u0103 cu el pentru a sp\u0103la picioarele \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului? El \u00eei sf\u0103tuie\u015fte, pentru a preveni acest lucru. M\u00eendria poate deveni de multe ori apanajul puterii, iar Dumnezeu nu-i \u00eencurajeaz\u0103 pe oamenii m\u00eendri afla\u0163i \u00een serviciul S\u0103u, ci mai degrab\u0103 li se opune. Doar celui care este umil, smerit, Dumnezeu \u00eei \u00eenmul\u0163e\u015fte harul. La 1 Petru 5:5, autorul i-a \u00eendemnat pe conduc\u0103tori s\u0103 ac\u0163ioneze cu umilin\u0163\u0103 \u00een rela\u0163iile lor cu al\u0163ii, iar \u00een versetul 6, \u00eei sf\u0103tuie\u015fte s\u0103 reac\u0163ioneze cu umilin\u0163\u0103 la disciplinarea la care \u00eei supune Dumnezeu. \u201eA\u015fadar, supune\u0163i-v\u0103 umili sub m\u00eena tare a lui Dumnezeu\u201d- este interpretarea lui Charles B.William, red\u00eend\u00a0 ideea corect\u0103 a diatezei pasive \u201el\u0103sa\u0163i-v\u0103 s\u0103 fi\u0163i smeri\u0163i\u201d [SANDERS, 63]. Ca o motiva\u0163ie pentru acest \u00eenalt \u015fi privilegiat tip de slujire, Petru spune: \u201e\u015ei c\u00eend se va ar\u0103ta P\u0103storul cel Mare, ve\u0163i c\u0103p\u0103ta cununa care nu se poate ve\u015ftezi, a slavei\u201d (1 Petru 5:4). Cununa dorit\u0103 de flori, se va ve\u015ftezi cur\u00eend, dar nu \u015fi ghirlanda nepieritoare pe care o va primi cel credincios \u00een slujirea pe care o face. P\u0103storul poate primi m\u00eeng\u00eeiere din faptul c\u0103 nu va fi l\u0103sat de Marele P\u0103stor s\u0103 poarte singur povara. El poate avea experien\u0163a unui transfer al \u00eengrijor\u0103rii: \u201eArunca\u0163i asupra Lui toate \u00eengrijor\u0103rile voastre, c\u0103ci El \u00eensu\u015fi \u00eengrije\u015fte de voi\u201d (1Petru 5:7) [SANDERS, 63].<\/p>\n

 <\/p>\n

Perspectiva lui Pavel<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

P<\/strong>avel scrie: \u201cDiaconii, de asemenea, trebuie s\u0103 fie cinsti\u0163i, nu cu dou\u0103 fe\u0163e, nu b\u0103utori de mult vin, nu doritori de c\u00ee\u015ftig m\u00eer\u015fav; ci s\u0103 p\u0103streze taina credin\u0163ei \u00eentr-o con\u015ftiin\u0163\u0103 curat\u0103. Trebuie verifica\u0163i \u00eent\u00eei \u015fi, numai dac\u0103 sunt f\u0103r\u0103 pat\u0103, s\u0103 fie diaconi. Diaconii s\u0103 fie so\u0163i ai unei singure so\u0163ii \u015fi s\u0103 \u015ftie s\u0103-\u015fi conduc\u0103 bine copii \u015fi casele lor\u201d (1Tim.3:8-10,12).<\/p>\n

Cineva a spus cu o anumit\u0103 ocazie: \u201eNu-i a\u015fa c\u0103 e o experien\u0163\u0103 umilitoare s\u0103-\u0163i vezi propriile sl\u0103biciuni alerg\u00eend \u00een jurul t\u0103u pe dou\u0103 picioru\u015fe!\u201d Este caracteristic marilor slujitori faptul c\u0103 statura lor apare tot mai \u00eenalt\u0103 cu trecerea anilor. Privit din orice unghi, Pavel cre\u015fte \u00een grandoare moral\u0103 \u015fi spiritual\u0103 cu c\u00eet este analizat mai critic. Nu este de mirare c\u0103 A. W. Tozer l-a caracterizat drept cre\u015ftinul cu cel mai mare succes din lume. Este uimitor c\u0103 Dumnezeu l-a ales pe cel mai ne\u00eendur\u0103tor \u015fi agresiv du\u015fman al bisericii pentru al transforma \u00een cel mai proeminent slujitor \u015fi ap\u0103r\u0103tor al Evangheliei [SANDERS, 47].<\/p>\n

Apostolul Pavel a fost echipat \u00een mod unic pentru misiunea mondial\u0103 pe care a primit-o de la Dumnezeu. Un scriitor anonim, f\u0103c\u00eend o paralel\u0103 cu personalitatea lui Pavel, a sugerat s\u0103 ne imagin\u0103m pe cineva care ar putea vorbi la Pekin \u00een chinez\u0103, cit\u00eendu-i pe Confucius \u015fi pe Mencius; ar scrie o teologie bine argumentat\u0103 \u00een englez\u0103, ar expune-o la Oxford \u015fi \u015fi-ar ap\u0103ra cauza \u00eenaintea Academiei Sovietice de \u015etiin\u0163e din Moscova, vorbind ruse\u015fte. El a fost cu siguran\u0163\u0103 unul dintre cei mai multilaterali slujitori pe care i-a cunoscut biserica de-a lungul timpului [SANDERS, 47].<\/p>\n

Diversitatea calit\u0103\u0163ilor sale se observ\u0103 \u00een u\u015furin\u0163a cu care se adapteaz\u0103 auditoriul (1Cor.9:20). El apare cu aceea\u015fi dezinvoltur\u0103 \u00een fa\u0163a oamenilor de stat \u015fi a solda\u0163ilor, a femeilor \u015fi a copiilor, a regilor \u015fi a oficialilor. El se simte ca acas\u0103 \u00een dezbaterile cu filosofii, teologii \u015fi p\u0103g\u00eenii. [SANDERS, 48].<\/p>\n

Ambi\u0163ia sa nelimitat\u0103, cristo-centric\u0103, a fost \u0103nfl\u0103c\u0103rat\u0103 de dragostea pentru Cristos \u015fi de un sentiment irezistibil al responsabilit\u0103\u0163ii (Rom.1:14; 2Cor.5:14). El a avut acea pasiune autentic\u0103, misionar\u0103 de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi \u015fi altora marea sa descoperire \u2013 o pasiune care a trecut peste diferen\u0163ele de cultur\u0103 \u015fi a dep\u0103\u015fit orice barier\u0103 rasial\u0103. El s-a sim\u0163it egal \u00eendatorat fa\u0163\u0103 de to\u0163i oamenii. S\u0103r\u0103cia sau bog\u0103\u0163ia, statutul social sau nivelul intelectual nu a contat pentru el. Lu\u00eend \u00een considerare aceste lucruri, cine ar fi mai calificat s\u0103 catalogheze cerin\u0163ele slujirii spirituale dec\u00eet Pavel \u00eensu\u015fi? Standardele spirituale nu se schimb\u0103 de la o genera\u0163ie la alta, fiind acelea\u015fi acum ca \u015fi la na\u015fterea bisericii. Calit\u0103\u0163ile men\u0163ionate de Pavel nu sunt op\u0163ionale, ci sunt cerin\u0163e indispensabile.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Condi\u0163iile de ordin social<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

A<\/strong>postolul Pavel, din considera\u0163ie fa\u0163\u0103 de cei din interiorul bisericii afirm\u0103 la 1Timotei 3:2 c\u0103 slujitorul trebuie s\u0103 fie f\u0103r\u0103 repro\u015f.<\/em> Caracterul s\u0103u trebuie s\u0103 fie de a\u015fa natur\u0103, \u00eenc\u00eet s\u0103 reziste la orice atac sau cenzur\u0103. \u00cen exprimare colocvial\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 def\u0103im\u0103torii nu trebuie s\u0103 aib\u0103 nici un lucru de care s\u0103 se aga\u0163e. Dac\u0103 i-ar fi adus\u0103 o acuza\u0163ie, aceasta ar fi lipsit\u0103 de putere, pentru c\u0103 via\u0163a sa nu ar oferi motive de repro\u015f. El nu va da nici un prilej adversarilor, chiar dac\u0103 ace\u015ftea s-ar lansa \u00eentr-o campanie de def\u0103imare a persoanei sale. Pentru cei din afara bisericii (1Timotei 3:3-4), el trebuie s\u0103 aib\u0103 \u015fi o bun\u0103 reputa\u0163ie<\/em>. Persoana care tr\u0103ie\u015fte al\u0103turi de un cre\u015ftin, zi de zi, la munc\u0103 sau \u00een activit\u0103\u0163ile biserice\u015fti are adesea cea mai clar\u0103 imagine asupra veridicit\u0103\u0163ii caracterului s\u0103u. Motivul unei astfel de cerin\u0163e este evident. Un prezbiter \u015fi om de afaceri, obi\u015fnuia s\u0103 predice uneori duminica. Angaja\u0163ii s\u0103i obi\u015fnuiau s\u0103 spun\u0103 c\u0103 ei \u015ftiau \u00eentodeauna dac\u0103 \u015feful lor a predicat duminic\u0103, pentru c\u0103 \u00een lunea urm\u0103toare acesta era deosebit de indispus. El nu \u015fi-a influen\u0163at subalternii pentru Cristos.<\/p>\n

Ne\u0163in\u00eend seama de unele situa\u0163ii critice ale cre\u015ftinilor, unii necre\u015ftini respect\u0103 \u00een general idealurile \u00eenalte ale caracterului cre\u015ftin \u015fi atunci c\u00eend le recunosc \u00eentr-o via\u0163\u0103 sf\u00eent\u0103, ei doresc o experien\u0163\u0103 similar\u0103. Aceasta este chiar faptul care pune punct criticii lor. Caracterul unui lucr\u0103tor \u00een via Domnului trebuie s\u0103 fie de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00eet s\u0103 impun\u0103 respect celor din preajma lui , s\u0103 le c\u00ee\u015ftige \u00eencrederea \u015fi s\u0103 le ridice aspira\u0163iile. Exemplul este mult mai puternic dec\u00eet preceptul [SANDERS, 49].<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Condi\u0163ii de ordin moral<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00ce<\/strong>ntr-o lume \u00een care principiile morale sunt supuse unui atac subtil \u015fi permanent, apostolul Pavel a \u0163inut cont s\u0103 sublinieze c\u0103 un slujitor trebuie s\u0103 fie f\u0103r\u0103 vin\u0103 din acest punct de vedere (1Tim.3:12; Tit.1:6). El trebuie s\u0103 fie \u201eb\u0103rbatul unei singure neveste\u201d<\/em>, \u00eentr-o societate \u00een care acest lucru nu este un standart. Exist\u0103 mai multe interpret\u0103ri ale expresiei, dar, oricare ar fi interpretarea, un lucru nu poate fi omis: se cere slujitorului s\u0103 fie irepro\u015fabil din punct de vedere moral. Via\u0163a sa de c\u0103snicie \u015fi fidelitatea fa\u0163\u0103 de un singur partener trebuie s\u0103 corespund\u0103 unui \u00eenalt standart. El trebuie s\u0103 fie un om cu o moralitate de nezdruncinat [SANDERS, 50].<\/p>\n

Se cere deasemenea s\u0103 fie cump\u0103tat <\/em>\u201enu dedat la vin\u201d (1Tim.3:3), cu tot ceea ce implic\u0103 acest lucru. Cuv\u00eentul semnific\u0103 \u201cunul care z\u0103bove\u015fte asupra vinului.\u201d Un om care se \u00eembat\u0103 este discreditat \u00eentr-o societate obi\u015fnuit\u0103, cu at\u00eet mai mult \u00een biserica cre\u015ftin\u0103. Un slujitor de caracter nu trebuie s\u0103 fie indulgent cu sine \u00een secret pentru ca acesta \u00eei va submina t\u0103ria \u015fi mai devreme sau mai t\u00eerziu \u00eei va deteriora m\u0103rturia public\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Condi\u0163iile de ordin intelectual<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

D<\/strong>in alt punct de vedere, Pavel men\u0163ioneaz\u0103 la 1 Timotei 3:4 c\u0103 un conduc\u0103tor trebuie s\u0103 fie \u00eenzestrat cu bun sim\u0163 <\/em>\u015fi cu o minte s\u0103n\u0103toas\u0103. <\/em>Aceast\u0103 ultim\u0103 sintagm\u0103 \u201co minte echilibrat\u0103 rezult\u00eend din restric\u0163ii autoimpuse\u201d se refer\u0103 la echilibrul interior care rezult\u0103 din autodisciplina zilnic\u0103. Jeremy Taylor a definit aceast\u0103 calitate \u201ecercul ra\u0163iunii \u015fi fr\u00eeul pasiunii\u201d [BARCLAY, LETTERS TO TIMOTHY & TITUS, 92]. Grecii puneau mare pre\u0163 pe aceast\u0103 calitate. Pentru ei aceasta era o stare a min\u0163ii supus\u0103 nu unui impuls de moment, ci unui proces de disciplinare, o stare care nu atingea extremele, ci se situa \u00eentre ele.<\/p>\n

Un slujitor autentic este cel care posed\u0103 o minte echilibrat\u0103 \u015fi care de\u0163ine controlul fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i a caracterului s\u0103u. Pe de alt\u0103 parte, el trebuie s\u0103 fie respectabil,<\/em> decent (1Tim.3:7). Cuv\u00eentul este kosmos, <\/em>ordinea care iese din haos la porunca lui Dumnezeu. O via\u0163\u0103 ordonat\u0103 vine dintr-o minte ordonat\u0103. Via\u0163a slujitorului trebuie s\u0103 fie at\u00eet de ordonat\u0103, \u00eenc\u00eet s\u0103 reflecte frumuse\u0163ea \u015fi ordinea lui Dumnezeu.<\/p>\n

At\u00eet din punct de vedere intelectual, c\u00eet \u015fi spiritual, el trebuie s\u0103 fie \u00een stare s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe al\u0163ii <\/em>(1Tim.3:2; Tit.1:9). Expresia nu semnific\u0103 doar capacitatea de a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163ii, ci \u015fi promptitudinea, dorin\u0163a, dar \u015fi obligativitatea de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu al\u0163ii adev\u0103rurile \u00eenv\u0103\u0163ate de la Duhul Sf\u00eent din Scriptur\u0103. Dac\u0103 \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe al\u0163ii, el \u00eensu\u015fi trebuie s\u0103 fie unul care studiaz\u0103 Scriptura. \u201eNici un om incapabil s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe al\u0163ii cu succes nu este calificat pentru a fi slujitor\u201d- a spus H. A. Kent [SANDERS, 51].<\/p>\n

Samuel Brengle se ruga:<\/p>\n

\u201eD\u0103ruie\u015fte-ne mai mul\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori; lideri care \u015ftiu s\u0103 citeasc\u0103 \u00een inimi, s\u0103 aplice adev\u0103rul la nevoile oamenilor, a\u015fa cum un medic bun consult\u0103 pacien\u0163ii \u015fi le aplic\u0103 remedii potrivit bolilor lor. Exist\u0103 boli suflete\u015fti de suprafa\u0163\u0103 sau de ad\u00eencime, acute sau cronice, superficiale sau ad\u00eenci, pe care numai adev\u0103rul care este \u00een Cristos le va vindeca. Dar nu este acela\u015fi adev\u0103r pentru fiecare nevoie, cum nu e acela\u015fi medicament pentru toate bolile. De aceea trebuie s\u0103 studiem mai atent Biblia \u015fi s\u0103 ne rug\u0103m pentru o continu\u0103 iluminare din partea Duhului Sf\u00eent.\u201d<\/em><\/span><\/p>\n

John Wesley a avut aceste calit\u0103\u0163i intelectuale la cel mai \u00eenalt grad. El nu s-a compl\u0103cut \u00eentr-o stare de mediocritate \u015fi \u00eentodeauna a c\u0103utat s\u0103 ridice at\u00eet nivelul intelectual, c\u00eet \u015fi pe cel moral \u015fi spiritual al celor din jurul s\u0103u. El \u00eensu\u015fi avea o deosebit\u0103 capacitate intelectual\u0103; dac\u0103 s-ar fi f\u0103cut o clasificaare, ar fi putut figura printre cei mai de seam\u0103 intelectuali ai vremii sale. Avea excelente cuno\u015ftin\u0163e de literatur\u0103. Un predicator eminent a declarat c\u0103 nu cunoa\u015fte predici care s\u0103 con\u0163in\u0103 at\u0103tea cuno\u015ftin\u0163e de literatur\u0103 clasic\u0103 \u015fi universal\u0103 ca ale lui Wesley. Cu toate acestea, el a fost cunoscut ca \u201eomul unei singure C\u0103r\u0163i\u201d. A fost exemplul str\u0103lucitor al unei min\u0163i consecrate [SANDERS, 52].<\/p>\n

 <\/p>\n

Condi\u0163ii care \u0163in de domeniul personalit\u0103\u0163ii<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

U<\/strong>n slujitor cre\u015ftin nu trebuie s\u0103 fie cert\u0103re\u0163 (2Tim.2:24), ci binevoitor \u015fi bl\u00eend <\/em>nu agresiv \u015fi polemic, ci \u00een\u0163elept \u015fi amabil <\/em>\u00a0(1Tim.3:2). Aceast\u0103 alternan\u0163\u0103 contrastant\u0103 a cuvintelor pune \u00eentr-o lumin\u0103 atractiv\u0103 caracterul ideal al slujitorului. R. C. Trench spune despre bl\u00eende\u0163e: \u201eEste spiritul ce corecteaz\u0103 \u015fi \u00eenl\u0103tur\u0103 nedrept\u0103\u0163ile drept\u0103\u0163ii\u201d. Persoana care posed\u0103 aceast\u0103 calitate, afirm\u0103 Aristotel, \u00ee\u015fi aminte\u015fte mai degrab\u0103 binele dec\u00eet r\u0103ul; binele ce i s-a f\u0103cut mai degrab\u0103 dec\u00eet binele pe care l-a f\u0103cut. El nu va fi nici agresiv, nici iritabil; mai mult, va manifesta considera\u0163ie \u015fi \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i, c\u0103ut\u00eend \u00eentodeauna o solu\u0163ie pozitiv\u0103 pentru o problem\u0103 spinoas\u0103 sau o situa\u0163ie exploziv\u0103.<\/p>\n

Apoi, el trebuie s\u0103 fie primitor de oaspe\u0163i <\/em>(Tit.1:8) – un prieten al str\u0103inilor. Aceast\u0103 slujb\u0103 nu va fi primit\u0103 ca o \u00eens\u0103rcinare obositoare, ci ca un serviciu privilegiat f\u0103cut pentru Domnul. \u00cen lucrarea antic\u0103 \u201eP\u0103storul lui Hermas\u201d<\/em> este scris c\u0103 un episcop trebuie s\u0103 fie ospitalier, bucuros oric\u0103nd s\u0103 primiasc\u0103 \u00een casa sa pe oamenii lui Dumnezeu. C\u00eend Pavel a scris despre acest lucru, ospitalitatea era mult mai important\u0103 dec\u00eet \u00een timpurile noastre, cu toate c\u0103 \u015fi acum este cerut\u0103 unui slujitor. \u00cen zilele de \u00eenceput ale bisericii hanurile erau pu\u0163ine; \u00een plus, erau murdare \u015fi imorale. Cre\u015ftinii care erau \u00een vizit\u0103 nu puteau g\u0103zdui la casele p\u0103g\u00eenilor, deoarece persecu\u0163iile erau foarte r\u0103sp\u00eendite. La intrarea \u00een ora\u015fe cre\u015ftinii erau expu\u015fi primejdiei de a fi aresta\u0163i \u015fi v\u00eendu\u0163i ca sclavi. De aceea era esen\u0163ial ca membrii bisericii \u015fi \u00een special liderii, s\u0103 fie ospitalieri. Ei trebuiau s\u0103 ofere o u\u015f\u0103 deschis\u0103 cre\u015ftinilor, dar \u015fi necre\u015ftinilor [SANDERS, 53].<\/p>\n

Un afacerist, cu un profund ata\u015fament fa\u0163\u0103 de biseric\u0103, a f\u0103cut un obicei din a-\u015fi \u0163ine casa deschis\u0103 duminica pentru vizitatori \u015fi s\u0103raci. Acest lucru a contribut la \u00eenbun\u0103t\u0103\u0163irea atmosferei din biseric\u0103, pozi\u0163ia sa de slujitor s-a \u00eent\u0103rit, via\u0163a i-a devenit mai bogat\u0103 \u015fi al\u0163ii au fost binecuv\u00eenta\u0163i [SANDERS, 53].<\/p>\n

\u00a0\u00a0 L\u0103comia <\/em>\u015fi sora sa geam\u0103n\u0103 iubirea de bani <\/em>(1Tim.3:3) sunt atribuite care descalific\u0103. \u00cen exersarea slujbei sale spirituale, un lucr\u0103tor \u00een via Domnului nu trebuie s\u0103 fie dominat de considera\u0163ii financiare. El va fi gata oric\u00eend s\u0103 accepte o \u00eens\u0103rcinare cu o remunerare mai mic\u0103, pentru c\u0103 la drept vorbind \u2013 comoara noastr\u0103 sau \u201ecununa de remunerare\u201d ne a\u015fteapt\u0103 \u00een ceruri la Tat\u0103l, dar Biblia mai spune c\u0103 Dumnezeu va purta de grij\u0103 (de aici desprindem ideea c\u0103 nu ne-a promis nici bog\u0103\u0163ie, nici s\u0103r\u0103cie, doar c\u0103 ne va purta de grij\u0103) \u015fi c\u0103 cel ce lucreaz\u0103 pentru Evanghelie; s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 din Evanghelie.<\/p>\n

 <\/p>\n

Condi\u0163ii cu privire la via\u0163a de familie<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

D<\/strong>in multele surse dubioase care le avem despre apostolul Pavel \u00een ce prive\u015fte c\u0103 a fost sau nu c\u0103s\u0103torit, putem spune cel pu\u0163in c\u0103 a \u015ftiut ce aduce succesul \u00eentr-o familie. El a scris c\u0103 slujitorul cre\u015ftin dac\u0103 este c\u0103s\u0103torit trebuie s\u0103-\u015fi demonstreze capacitatea de a-\u015fi conduce \u015fi administra c\u0103minul \u00eentr-un mod sf\u00eent (1 Timotei 3:4) \u2013 \u201es\u0103-\u015fi conduc\u0103 bine casa \u015fi s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 copii \u00een supunere cu toat\u0103 demnitatea<\/em>\u201d [NASB; SANDERS, 53]. Oare nu e\u015fecul \u00een acest domeniu a condus la c\u0103derea multor misionari \u015fi conduc\u0103tori dup\u0103 ce ajunseser\u0103 la o \u00eenalt\u0103 performan\u0163\u0103 ca slujior?<\/p>\n

Noul Testament consider\u0103 e\u015fecul de a face acest lucru drept un defect al caracterului cre\u015ftin. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 b\u0103rba\u0163ii trebuie s\u0103 fie autocra\u0163i sau dictatori, ci s\u0103 reu\u015feasc\u0103 s\u0103 implanteze \u00een copii lor ascultare \u015fi m\u0103rturia adev\u0103rului [MACDONALD, 931].<\/p>\n

\u201eDemnitate \u201d este o traducere mai bun\u0103 dec\u00eet \u201eseriozitate\u201d, a\u015fa cum apare \u00een King James Version <\/em>pentru c\u0103 se evit\u0103 imaginea severit\u0103\u0163ii lipsite de z\u00eembet, p\u0103str\u00eendu-se \u00een acelea\u015fi timp ideea de respect. Dac\u0103 un om nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 exerseze o disciplin\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u015fi liber consim\u0163it\u0103 \u00een propria familie, ne putem a\u015ftepta s\u0103 ob\u0163in\u0103 rezultate mai bune \u00een familia lui Dumnezeu? Atunci c\u00eend casa sa nu este \u00een ordine \u015fi copiii sub control, el nu va putea s\u0103-\u015fi ofere ospitalitatea \u00een condi\u0163ii demne \u015fi influen\u0163a sa asupra altor familii se va diminua [SANDERS, 54].<\/p>\n

Concluzia care rezult\u0103 de aici cum c\u0103, \u00een timp ce are grij\u0103 de interesele bisericii sau de alt\u0103 activitate spiritual\u0103, diaconul nu are dreptul s\u0103-\u015fi neglijeze familia, care este responsabilitatea primordial\u0103 \u015fi personal\u0103 a oric\u0103rui cre\u015ftin. \u00cen economia lui Dumnezeu, \u00eendeplinirea unei datorii sau responsabilit\u0103\u0163i nu implic\u0103 niciodat\u0103 neglijarea altei-a. Pavel spune c\u0103 puterea unui om de a exercita autoritate spiritual\u0103 asupra altora este eviden\u0163iat\u0103 de capacitatea sa de a exercita o disciplin\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103 \u015fi iubitoare \u00een propria cas\u0103. Dreptul de a conduce \u015fi de a sluji eficient este adesea pierdut datorit\u0103 e\u015fecurilor \u00een acest domeniu.<\/p>\n

 <\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. Barclay, William. Epistolele lui Petru \u015fi Iuda<\/em> (Letters of Peter and <\/em>Jude).<\/em> Edinburgh: St. Andrews, 1958.<\/li>\n
  2. Barclay, William. Epistolele c\u0103tre Timotei \u015fi Tit (Letters to Timothy and <\/em>Titus)<\/em>. Edinburgh: St. Andrews, 1969.<\/li>\n
  3. Boice, James Montgomery. Fundamente ale credin\u0163ei cre\u015ftine<\/em>. Oradea: Editura Institutului Biblic \u201eEmanuel\u201d, 2000.<\/li>\n
  4. Douglas, J. D. Dic\u0163ionar biblic,<\/em> vol. I. Oradea: Cartea Cre\u015ftin\u0103, 1995.<\/li>\n
  5. Jowett, J. H. Epistolele lui Petru (The Epistles of Peter).<\/em> London: Hodder & Sloughtoo, \u015f.a.<\/li>\n
  6. MacDonald, William. Comentariu biblic al credinciosului<\/em>. Bielefeld:<\/li>\n
  7. Christliche Literatur-Verbreitunge.<\/li>\n
  8. Neill, Stephen. Cu privire la lucrare (On the Ministry).<\/em><\/li>\n
  9. Rees, Paul S. Biruitor \u00een \u00eencercare<\/em>. London: Marshall, Morgan & Scott.<\/li>\n
  10. Robinson, Darell W. Via\u0163a deplin\u0103 a bisericii<\/em>. Bucure\u015fti: Stephanus.<\/li>\n
  11. Sanders, Oswald J. C\u0103lca\u0163i pe urmele mele<\/em>. Cluj: Logos, 1993.<\/li>\n
  12. Wemp, Sumner C. Ghid de p\u0103storire practic\u0103<\/em>. SMR, 1994.<\/li>\n<\/ol>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Istoricul dezvolt\u0103rii principiilor de slujire. Perspectiva bisericii primare.   De\u015fi to\u0163i cre\u015ftinii trebuie s\u0103 fie implica\u0163i \u00een slujirea lumii \u015fi \u00een slujirea celorlal\u0163i cre\u015ftini, anumite responsabilit\u0103\u0163i speciale de slujire sunt date unor cre\u015ftini echipa\u0163i \u00een mod specific pentru aceast\u0103 sarcin\u0103. Pentru a delimita c\u00eet mai exact terminologia slujbelor biserice\u015fti despre care se vorbe\u015fte \u00een Noul […]<\/p>","protected":false},"author":40,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[62],"class_list":["post-2786","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-ecaterina-anghel"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2786","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/40"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2786"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2786\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3541,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2786\/revisions\/3541"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2786"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2786"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2786"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2786"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}