{"id":2778,"date":"2008-11-05T14:51:25","date_gmt":"2008-11-05T14:51:25","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2778"},"modified":"2024-06-06T08:23:25","modified_gmt":"2024-06-06T08:23:25","slug":"principii-teologice-privind-modelul-evanghelic-de-misiune-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/principii-teologice-privind-modelul-evanghelic-de-misiune-2\/","title":{"rendered":"Principii teologice privind modelul evanghelic de misiune"},"content":{"rendered":"

R<\/strong>olul principiilor teologice este unul cheie \u00een lucrarea de misiune. El constituie fundamentul, pe care trebuie zidit\u0103 activitatea misionar\u0103. Dar, tocmai lipsa acestor principii a condus la e\u015fecuri \u00eenregistrate \u00een istoria lucr\u0103rii de misiune.<\/p>\n

Primul principiu care st\u0103 la baza unei cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice cu privire la o religie, o confesiune religioas\u0103 ori filozofie despre via\u0163\u0103 este sursa de inspira\u0163ie \u00een formarea conceptelor fundamentale ale acestora. Prin urmare, ordinea cercet\u0103rii ar fi: studierea surselor de inspira\u0163ie \u015fi revela\u0163ie, stabilirea unui set de scripturi canonice \u015fi, apoi, doctrinele despre: p\u0103cat, r\u0103scump\u0103rare \u015fi Dumnezeu. Totu\u015fi, \u0163in\u00e2nd cont de caracteristicile complexe ale religiei islamice, autorul prezentului studiu\u00a0 propune o ordine diferit\u0103 \u00een expunerea acestora. Ordinea propus\u0103 de autor urm\u0103re\u015fte familiarizarea cititorului cu principiile fundamentale islamice, care \u00eencep cu o revelare a lui Dumnezeu; apoi celelalte principii s-au format pe parcurs, unele dintre ele chiar dup\u0103 moartea fondatorului religiei musulmane. De altfel, spre deosebire de cre\u015ftini, musulmanii au o doctrin\u0103 simpl\u0103 despre Dumnezeu \u015fi una foarte complicat\u0103 despre inspira\u0163ie \u015fi revelarea Coranului. Prin urmare, studiul dat \u00eencepe cu doctrina despre Dumnezeu, Isus Hristos, Soteriologie \u015fi se \u00eencheie cu doctrinele despre Scriptur\u0103, Inspira\u0163ie \u015fi revelarea acestora.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u0163elegerea doctrinei despre\u00a0 Dumnezeu \u00een cre\u015ftinism \u015fi <\/strong>\u00ee<\/strong>n islam<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

D<\/strong>e\u015fi cre\u015ftinismul \u015fi islamul sunt religii monoteiste, ap\u0103rute \u015fi dezvoltate \u00een Orientul Mijlociu, ambele tras\u00e2ndu-\u015fi originea p\u00e2n\u0103 la Avraam, totu\u015fi doctrina lor despre Dumnezeu difer\u0103 foarte mult, fapt care face ca aceste dou\u0103 religii s\u0103 se deosebeasc\u0103 una de alta at\u00e2t \u00een m\u0103rturisirea credin\u0163ei lor, c\u00e2t \u015fi \u00een practicarea principiilor teologice. \u00cen studiul dat vor fi scoase \u00een eviden\u0163\u0103 particularit\u0103\u0163ile fundamentale care alc\u0103tuiesc doctrina despre Dumnezeu \u00een cre\u015ftinism \u015fi islam.<\/p>\n

De altfel, originile lor similare au multe lucruri comune, care de cele mai multe ori conduc pe mul\u0163i la ideea c\u0103 singura diferen\u0163\u0103 dintre ele este interesul religios \u015fi geo-politic, idee inacceptabil\u0103 din punctul de vedere al studiului de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

Prin urmare, se atrage aten\u0163ia cititorului s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103 analizeze cu aten\u0163ie at\u00e2t asem\u0103n\u0103rile, c\u00e2t \u015fi diferen\u0163ele dintre cre\u015ftinism \u015fi islam \u00een privin\u0163a doctrinei despre Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Caracteristici similare<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

La temelia credin\u0163ei cre\u015ftine stau trei principii fundamentale, care \u00eentotdeauna au fost respinse de islam: Trinitatea, \u00eentruparea Domnului Isus \u015fi r\u0103scump\u0103rarea prin har, efectuat\u0103 prin jertfa de pe cruce a Domnului Isus Hristos. Aceste principii fundamentale constituie, totodat\u0103, \u015fi divergen\u0163ele majore, unde apar cele mai serioase ne\u00een\u0163elegeri \u00eentre cre\u015ftini \u015fi musulmani.<\/p>\n

Totu\u015fi, trebuie\u00a0 remarcat faptul, c\u0103 \u00eentre cre\u015ftinism \u015fi islam exist\u0103 un num\u0103r de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi comun \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite, care trebuie studiate cu aten\u0163ie, pentru a \u00een\u0163elege care sunt lucrurile comune \u015fi \u00een ce const\u0103 divergen\u0163a dintre cele dou\u0103 religii monoteiste. Pentru clarificarea acestui demers, c\u00e2\u0163iva factori sunt de importan\u0163\u0103 crucial\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Factorul istoric<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

At\u00e2t cre\u015ftinii c\u00e2t \u015fi musulmanii afirm\u0103 \u00een unison: \u201eCreatorul Universului \u015ei-a descoperit voia Sa \u00een istoria omenirii.\u201d Prin urmare, fiecare din aceste religii se opune conceptului mi\u015fc\u0103rii ciclice \u00een univers, consider\u00e2nd, totodat\u0103, c\u0103 istoria este arena de activitate a lui Dumnezeu, unde El intervine \u00een mod direct, pentru a conduce cursul istoriei spre sf\u00e2r\u015fitul predestinat; de asemenea, fiecare dintre ele se bazeaz\u0103 pe evenimente specifice,\u00a0 prin care-\u015fi definesc identitatea lor ca \u015fi comunitate de credincio\u015fi.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte cre\u015ftinii, evenimentul decisiv \u00een istoria salv\u0103rii este \u00eentruparea Domnului Isus: \u201e\u015ei Cuv\u00e2ntul S-a f\u0103cut trup \u015fi a locuit printre noi, plin de har \u015fi de adev\u0103r\u201d (Ioan 1:14). Acest eveniment este at\u00e2t de important pentru cre\u015ftini, \u00eenc\u00e2t ei divizeaz\u0103 istoria omenirii\u00a0 dup\u0103 acest eveniment.<\/p>\n

A\u015fa cum precizeaz\u0103 Sarwar, dup\u0103 musulmani, Dumnezeu este st\u0103p\u00e2nul istoriei. El \u015ei-a descoperit voia Sa prin profe\u0163i, \u00een num\u0103r de 124.000, \u00eencep\u00e2nd cu Adam \u015fi \u00eencheind cu Muhammad. Coranul vorbe\u015fte despre 25 dintre ei, \u00een timp ce marea majoritate a acestor profe\u0163i r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103 [SARWAR, 20]. Transmiterea Coranului constituie evenimentul-cheie \u015fi finalul \u00een descoperirea identit\u0103\u0163ii musulmane, Muhammad fiind mesagerul uman, de care s-a folosit Dumnezeu s\u0103 transmit\u0103 oamenilor Coranul.<\/p>\n

\u00cen concluzie, se poate afirma c\u0103 \u015fi cre\u015ftinismul \u015fi islamul m\u0103rturisesc autoritatea lui Dumnezeu asupra istoriei, afirm\u00e2nd totodat\u0103 descoperirea voii lui Dumnezeu omenirii, \u00eens\u0103 trebuie subliniat faptul c\u0103, de\u015fi asem\u0103narea este evident\u0103, totu\u015fi, spre deosebire de islam, care m\u0103rturise\u015fte c\u0103 Dumnezeu s-a revelat doar prin profe\u0163i, Muhammad fiind ultimul \u015fi cel mai important dintre ei, cre\u015ftinismul remarc\u0103 descoperirea de Sine a lui Dumnezeu prin \u00eentruparea lui Isus Hristos. De altfel, islamul schimb\u0103 punctul culminant al istoriei, adic\u0103 \u00eentruparea lui Dumnezeu, cu transmiterea Coranului lui Muhammad, f\u0103c\u00e2nd din acest eveniment punctul culminant al istoriei pentru toate popoarele. Un alt aspect critic \u00een islam aici, care trebuie remarcat, este conceptul profetic universal. Pentru a releva faptul c\u0103 Dumnezeu S-a descoperit \u00een mod universal tuturor oamenilor, Muhammad invoc\u0103 ideea c\u0103 Dumnezeu a trimis profe\u0163i etnici la toate popoarele, c\u0103rora li s-a descoperit \u00een mod particular, ace\u015ftia fiind \u00een num\u0103r de 124.000, profe\u0163i \u015fi mesaje la care at\u00e2t Coranul, c\u00e2t \u015fi Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 nu face nici o referire.<\/p>\n

Spre deosebire de islam, cre\u015ftinismul remarc\u0103 universalitatea descoperirii lui Dumnezeu, prin \u00eentruparea lui Dumnezeu \u00eensu\u015fi, punct culminant \u00een istoria r\u0103scump\u0103r\u0103rii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Factorul monoteist<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Cre\u015ftinii \u015fi musulmanii \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc aceea\u015fi pasiune pentru unicitatea lui Dumnezeu, ca Domn \u015fi Creator a tot ceea ce exist\u0103. Negarea \u00eenchin\u0103rii la idoli r\u0103sun\u0103 la fel de clar \u00een Cele Zece Porunci, precum \u015fi \u00een m\u0103rturisirea crezului musulman, Shahada<\/em>. \u00centoarcerea de la idoli reprezint\u0103, de asemenea, o tem\u0103 foarte important\u0103 a Noului Testament. Sinodul de la Ierusalim (anul 50), precizeaz\u0103 pentru to\u0163i cre\u015ftinii printre altele: \u201e…s\u0103 v\u0103 feri\u0163i de lucrurile jertfite idolilor…\u201d (F.Ap.15:29). Apostolul\u00a0 Pavel descrie procesul convertirii drept o \u00eentoarcere de la idoli spre Dumnezeul cel viu \u015fi ve\u015fnic (1Tes.1:9). Apostolul Ioan \u00eencheie prima sa epistol\u0103 cu o porunc\u0103, cer\u00e2nd respectarea ei urgent\u0103; \u201eCopila\u015filor, p\u0103zi\u0163i-v\u0103 de idoli.\u201d(1Ioan 5:21).<\/p>\n

\u00cen timp ce pentru religiile monoteiste negarea idolilor este prima pe lista priorit\u0103\u0163ilor, deoarece Domnul este singurul Dumnezeu real, care pretinde o loialitate de net\u0103g\u0103duit, pentru cei ce \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc pluralismul religios aceast\u0103 preten\u0163ie vine ca ofens\u0103 din partea celor ce cred \u00een tradi\u0163ia avraamic\u0103. Psalmistul spune: \u201eEl descoper\u0103 lui Iacov Cuv\u00e2ntul S\u0103u, lui Israel legile \u015fi poruncile Sale. El nu a lucrat a\u015fa cu toate neamurile. (Ps.147:19-20) [GEORGE, 45].<\/p>\n

M\u0103rturisirea monoteist\u0103 \u00een islam constituie dogma de baz\u0103 \u00een teologia islamic\u0103 \u015fi alc\u0103tuie\u015fte axioma fundamental\u0103 a m\u0103rturisirii de credin\u0163\u0103 a musulmanilor: \u201eNu exist\u0103 Dumnezeu, dec\u00e2t Allah…\u201d, Sur.73:9; 59:22, expresie \u00eent\u00e2lnit\u0103 de 27 de ori sub diferite forme \u00een Coran [Gilchrist, 116]. Aceast\u0103 afirma\u0163ie luat\u0103 din m\u0103rturisirea de credin\u0163\u0103 a musulmanilor are c\u00e2teva semnifica\u0163ii. \u00cen primul r\u00e2nd, expresia afirm\u0103 existen\u0163a unui singur Dumnezeu; \u00een al doilea r\u00e2nd, expresia este o critic\u0103 adus\u0103 idolatriei \u015fi \u00een al treilea r\u00e2nd, este o replic\u0103 adus\u0103 conceptului monoteist trinitarian m\u0103rturisit de cre\u015ftini.<\/p>\n

Prin urmare, subliniat c\u0103 islamul \u015fi cre\u015ftinismul se clasific\u0103 printre cele trei religii monoteiste, trebuie remarcat faptul c\u0103 asem\u0103narea dintre ele este identic\u0103 doar \u00een terminologie, \u00eens\u0103 diferit\u0103 \u00een con\u0163inut.<\/p>\n

\u00cen timp ce islamul releva ideea monoteismului \u00een baza unui concept uman al singularit\u0103\u0163ii individuale a lui Dumnezeu, cre\u015ftinismul remarc\u0103 monoteismul trinitar bazat pe unitatea fiin\u0163ei \u015fi unicitatea lui Dumnezeu, descoperit \u00een persoane: Tat\u0103, Fiu \u015fi Duh Sf\u00e2nt \u00een Sfintele Scripturi.<\/p>\n

\u00cen concluzie, se aminte\u015fte \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 asem\u0103narea factorului monoteist dintre islam \u015fi cre\u015ftinism este una caracteristic\u0103 \u015fi nu esen\u0163ial\u0103, aspect la care se va referi \u00een continuare.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Factorul misionar<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

At\u00e2t cre\u015ftinii, c\u00e2t \u015fi musulmanii, consider\u0103 c\u0103 \u015fi credin\u0163a lor a fost revelat\u0103 de Dumnezeu, care a poruncit ca aceasta s\u0103 fie r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Factorul misionar la cre\u015ftini decurge, \u00een primul r\u00e2nd, din porunca\u00a0 Domnului Isus \u201emerge\u0163i \u015fi face\u0163i ucenici\u201d (Mat.28:19) \u015fi, \u00een al 2-lea r\u00e2nd, reiese chiar din slujirea practic\u0103, pe care El a demonstrat-o ucenicilor S\u0103i. C\u00e2\u015ftig\u00e2nd prin harul S\u0103u oameni din mai mute popoare, cum ar fi: femeia samarineanc\u0103, centurionul roman \u015fi intelectualii greci. Prin aceasta, Isus a dat de \u00een\u0163eles c\u0103 implicarea misiunii Sale este universal\u0103. La momentul \u00een care biserica primar\u0103\u00a0 a decis c\u0103 neamurile\u00a0 se consider\u0103 \u00eempreun\u0103 cu iudeii, urma\u015fii lui Isus, implica\u0163iile factorului misionar au atins cote maxime. \u00cen final, cre\u015ftinismul evanghelic consider\u0103 implicarea lui Isus Hristos \u00een r\u0103scump\u0103rarea tuturor popoarelor momentul-cheie, unde cre\u015ftinismul a devenit religia universal\u0103, \u00een care sunt incluse diferite rase, culturi \u015fi limbi [GEORGE, 46].<\/p>\n

Factorul misionar la musulmani constituie momentul stabilirii unei comunit\u0103\u0163i de credincio\u015fi musulmani \u00een Medina de c\u0103tre Muhammad. Dup\u0103 stabilirea acestei comunit\u0103\u0163i, el a trasat credin\u0163a \u00een Allah de la o familie la \u00eentreaga societate \u015fi, mai t\u00e2rziu, la toate na\u0163iunile. Acest concept al s\u0103u a contribuit enorm la o r\u0103sp\u00e2ndire rapid\u0103 a islamului de la Pirinei la Himalaia. La aceast\u0103 faz\u0103 islamul a fost r\u0103sp\u00e2ndit at\u00e2t de solda\u0163i c\u00e2t \u015fi de negustorii musulmani \u00een jurul Mediteranei, pe \u00eentinsurile Asiei \u015fi ale Africii.<\/p>\n

Aici, s-ar putea spune c\u0103, \u00een ce prive\u015fte no\u0163iunile generale \u015fi aspectele practice, \u00eentre cre\u015ftinism \u015fi islam exist\u0103 unele asem\u0103n\u0103ri. Deosebirile fundamentale dintre cele dou\u0103 perceperi ale lui Dumnezeu se descoper\u0103 \u00een modul cum \u00eencearc\u0103 cele dou\u0103 grupuri de credincio\u015fi s\u0103-L defineasc\u0103 pe Dumnezeu. Acesta poate fi \u00een\u0163eles prin r\u0103spunsul la ceea ce simte \u015fi crede fiecare credincios din aceste dou\u0103 comunit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\u00cen concluzie, autorul acestui studiu dore\u015fte s\u0103 men\u0163ioneze c\u0103, de\u015fi factorul misionar este o alt\u0103 asem\u0103nare dintre cre\u015ftinism \u015fi islam, totu\u015fi diferen\u0163a dintre aceste comunit\u0103\u0163i la acest capitol este evident\u0103. Aceasta se poate observa \u00een diferen\u0163a dintre misiunile celor doi fondatori ai lor. \u015ei anume, \u00een timp ce mesajul lui Hristos este unul universal, f\u0103r\u0103 vreun interes na\u0163ional ori caracteristic unei limbi, mesajul lui Muhammad s-a referit, \u00een primul r\u00e2nd, la arabi, fiind legat de limba arab\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Conceptul despre Dumnezeu \u00een islam<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

D<\/strong>in moment ce ambele grupuri de credincio\u015fi cred \u00eentr-un singur Dumnezeu, apare curioasa \u00eentrebare: \u201eCe simte un cre\u015ftin ori un musulman, c\u00e2nd se roag\u0103 lui Dumnezeu \u015fi ce crede \u00een inima\u00a0 sa fiecare atunci\u00a0 c\u00e2nd\u00a0 roste\u015fte numele Lui?\u201d<\/p>\n

\u201eCredin\u0163a \u00eentr-un singur Dumnezeu, Allah, de la ebraicul Eloah, de c\u0103tre cei mai mul\u0163i dintre musulmani este subliniat\u0103 prin conceptul \u201etawhid\u201d, care \u00eenseamn\u0103 unicitatea lui Allah \u015fi este cea mai important\u0103 parte din credin\u0163a (Iman) islamic\u0103,\u201d sus\u0163ine Ghulam Sarwar [SARWAR, 20]. \u201eTawhid\u201d este cel mai important principiu al credin\u0163ei islamice. Acest principiu spune c\u0103 tot ce exist\u0103 vine de la Singurul \u015fi Unicul Creator, Allah, care este singurul Sus\u0163in\u0103tor al Universului \u015fi Unica Surs\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor Sale [SARWAR, 20].<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu este unul<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Ori de c\u00e2te ori musulmanii folosesc no\u0163iunea \u201eunul\u201d, ei nu percep ceea ce \u00een\u0163eleg cre\u015ftinii prin aceasta. \u201eUnul\u201d la cre\u015ftini se refer\u0103 la unicitatea fiin\u0163ei lui Dumnezeu, la faptul c\u0103 El este singurul Dumnezeu (Isaia 43; Ioan 1), \u00een timp ce musulmanii \u00een\u0163eleg \u201eUnul\u201d ca Dumnezeu la num\u0103rul singular.<\/p>\n

\u00cen cartea Answering Islam<\/em>, Norman Geisler \u015fi Abdul Salib, explic\u0103 conceptul de unul \u00een felul urm\u0103tor: \u201ePentru a descrie unicitatea lui Dumnezeu, Coranul folose\u015fte doi termeni: \u201eahad\u201d \u015fi \u201ewahid\u201d. Termenul \u201eahad\u201d se folose\u015fte pentru a nega existen\u0163a altor dumnezei, prin care se mai \u00een\u0163elege, totodat\u0103, \u015fi\u00a0 excluderea oric\u0103rei cantit\u0103\u0163i. Termenul \u201ewahid\u201d are aceea\u015fi semnifica\u0163ie, dar, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, se mai adaug\u0103 \u015fi \u00een\u0163elesul: \u201eSingurul Dumnezeu pentru to\u0163i\u201d, cu alte cuvinte, pentru musulmani exist\u0103 un singur Dumnezeu \u015fi El este Dumnezeul tuturor popoarelor [GEISLER & SALIB, 173]. Cit\u00e2ndu-l pe Alhadj A.D. Adjidjola, autorul men\u0163ionat anterior continu\u0103:<\/p>\n

Unicitatea lui Allah este o caracteristic\u0103 specific\u0103 doar islamului. Aceasta este forma cea mai pur\u0103 a monoteismului \u015fi se refer\u0103 la \u00eenchinarea \u00eenaintea lui Allah, care nu a n\u0103scut \u015fi nu a fost n\u0103scut. El nu are pe nimeni asemeni Lui \u00een ce prive\u015fte natura sa dumnezeiasc\u0103 [GEISLER & SALIB, 173].<\/p>\n

De aceea\u015fi p\u0103rere este \u015fi George Houssney, teolog arab, care explic\u0103 primul termen, specific\u00e2nd c\u0103 musulmanii atribuie termenului dou\u0103 semnifica\u0163ii: \u00cen primul r\u00e2nd, termenul \u201eahad\u201d ori \u201eahady\u201d \u00een arab\u0103 indic\u0103 num\u0103rul singular \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, termenul se refer\u0103 la un concept \u00eempotriva doctrinei despre \u201etrinitate\u201d la cre\u015ftini.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de acest concept de baz\u0103, sus\u0163inut de to\u0163i musulmanii, exist\u0103 eviden\u0163e precum c\u0103 la \u00eenceput, din dorin\u0163a de a-i atrage pe cei din tribul s\u0103u, Muhammad a mai luat \u00een considerare \u015fi c\u00e2teva zei\u0163e, despre care i-ar fi vorbit \u00eengerul, chiar \u00eengerul Gavriil, idee pe care mai t\u00e2rziu a negat-o, spun\u00e2nd c\u0103 a zis aceste lucruri, fiind posedat de Satan.\u00a0 De altfel, dup\u0103 cum men\u0163ioneaz\u0103 George Houssney, \u201eunul\u201d, la musulmani, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 alte divinit\u0103\u0163i, ci aceasta are \u00een vedere natura singular\u0103 a lui Dumnezeu \u015fi nu trinitar\u0103. Aceast\u0103 reac\u0163ie vine dintr-o idee josnic\u0103, precum c\u0103 trinitatea este rezultatul rela\u0163iei dintre Dumnezeu, Maria \u015fi Isus [HOUSSNEY]. Abdullah Yusuf Ali, traduc\u0103tor, editor \u015fi comentator al Coranului \u00een limba englez\u0103, versiunea \u201eCoranul Glorios\u201d, expune pozi\u0163ia musulmanilor, lu\u00e2nd ca referin\u0163\u0103 Sura 19:35 \u015fi afirm\u00e2nd:<\/p>\n

Na\u015fterea unui fiu este un act dependent de \u00eemplinirea nevoilor animalice a naturii umane. Ideea atribuirii unui asemenea act lui Allah Cel Prea\u00eenalt este inadmisibil\u0103 \u015fi derogatorie, deoarece El este independent de orice nevoie uman\u0103. Aceast\u0103 idee este mai degrab\u0103 una p\u0103g\u00e2n\u0103, ori o presupozi\u0163ie antropomorfic\u0103 materialist\u0103 [SPROUL & SALEB, 26].<\/p>\n

Cum poate Dumnezeu s\u0103 aib\u0103 un fiu dac\u0103 nu are consoart\u0103, continu\u0103 acela\u015fi autor, El a creat toate lucrurile \u015fi cunoa\u015fte totul (Sura 6:101). \u201eAceasta este derogatoriu pentru gloria lui Allah, de fapt, este o blasfemie s\u0103 zici, Allah na\u015fte fii, a\u015fa cum spunem despre un om ori un animal [SPROUL & SALEB, 26]. \u201eDar, O! continu\u0103 acela\u015fi autor, zic cre\u015ftinii, noi nu credem a\u015fa ceva. Noi nu atribuim lui Dumnezeu un act sexual, atunci c\u00e2nd vorbim despre paternitatea lui Dumnezeu ori despre faptul c\u0103 noi suntem copiii Lui.\u201d Yusuf Ali continu\u0103, spun\u00e2nd: \u201eDoctrina cre\u015ftin\u0103 este emfatic repudiat\u0103 aici. Dac\u0103 asemenea cuvinte au vreun sens, atunci aceasta \u00eenseamn\u0103 a atribui lui Allah o natur\u0103 material\u0103 ori o joas\u0103 func\u0163ie sexual\u0103 animalic\u0103.\u201d Pentru musulmani este o blasfemie s\u0103 folose\u015fti expresia intim\u0103 la adresa lui Dumnezeu, \u201eTat\u0103l nostru cel Ceresc.\u201d [SPROUL & SALEB, 27]<\/p>\n

Indiferent de atitudinea musulmanilor fa\u0163\u0103 de acest subiect, r\u0103spunsul cre\u015ftin este unul simplu \u015fi f\u0103r\u0103 echivoc: rela\u0163ia Tat\u0103 \u2013 fiu, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de cre\u015ftini, nu se refer\u0103 la procrearea fizic\u0103, ci aici este vorba de o implica\u0163ie mult mai profund\u0103, unde trebuie remarcat faptul c\u0103, de\u015fi limbajul folosit se confrunt\u0103 cu anumite dificult\u0103\u0163i, totu\u015fi, adev\u0103rul esen\u0163ial aici se refer\u0103 la o rela\u0163ie spiritual\u0103. De altfel, o rela\u0163ie intim\u0103 dintre un tat\u0103 \u015fi un fiu nu este caracterizat\u0103 prin aspectul fizic ce implic\u0103 dependen\u0163a, ci de aspectul ascult\u0103rii ce implic\u0103 recuno\u015ftin\u0163a \u015fi reveren\u0163a.<\/p>\n

 <\/p>\n

Transcenden\u0163a lui Dumnezeu<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

De\u015fi transcenden\u0163a lui Dumnezeu este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de cre\u015ftini,\u015fi de musulmani, conceptele se deosebesc foarte mult unul de altul. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru musulmani aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Dumnezeu nu poate fi cunoscut sau \u00eentre Dumnezeu \u015fi om nu exist\u0103 leg\u0103tur\u0103. Autorul citat mai sus sus\u0163ine, c\u0103 datorit\u0103 acestui concept musulmanii nu se roag\u0103 niciodat\u0103 lui Dumnezeu, ci \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi ori de c\u00e2te ori rostesc rug\u0103ciunea, care este una din \u201epracticile\u201d musulmane, nu a\u015fteapt\u0103 nici un r\u0103spuns din partea lui Dumnezeu. Spre deosebire de cre\u015ftini, unde rug\u0103ciunea este o conversa\u0163ie dintre Dumnezeu \u015fi om, musulmanii ortodoc\u015fi consider\u0103 c\u0103 rug\u0103ciunea conversa\u0163ional\u0103 este o blasfemie, deoarece Dumnezeu este transcendent.<\/p>\n

Acela\u015fi autor continu\u0103, subliniind c\u0103 rug\u0103ciunea conversa\u0163ional\u0103 este privit\u0103 ca o blasfemie pentru musulmani \u015fi, totodat\u0103, ca o \u00eenvinuire pe care o aduc cre\u015ftinilor, evreilor \u015fi p\u0103g\u00e2nilor. Rug\u0103ciunea nu poate \u00eensemna o rela\u0163ie, deoarece Dumnezeu este transcendent, ci reprezint\u0103 una din datoriile pe care le are un musulman [HOUSSNEY].<\/p>\n

\u015ei cre\u015ftinii fac referin\u0163\u0103 la \u201etranscenden\u0163a lui Dumnezeu\u201d, dar, totu\u015fi, \u00cel numesc pe El Tat\u0103, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin aceasta faptul c\u0103 Dumnezeu este atotputernic, omniscient \u015fi de necuprins prin inteligen\u0163a uman\u0103, dar aceasta nu se refer\u0103 la faptul, c\u0103 El nu poate intra \u00een rela\u0163ie cu omul. Cu alte cuvinte, \u00een cre\u015ftinism Dumnezeu este \u00een acela\u015fi timp \u015fi transcendent \u015fi imanent. Numele Elohim (din ebraic\u0103) indic\u0103 transcenden\u0163a \u015fi Iahweh (din ebraic\u0103) indic\u0103 imanen\u0163a Sa, revel\u00e2ndu-L pe acela\u015fi Dumnezeu care intr\u0103 \u00een rela\u0163ie cu omul.<\/p>\n

 <\/p>\n

Nepersonalitatea lui Dumnezeu<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

O alt\u0103 caracteristic\u0103 a lui Dumnezeu \u00een islam este impersonalitatea Sa. Unul dintre savan\u0163ii musulmani, Hussein Heica, autorul c\u0103r\u0163ii Via\u0163a lui Muhammad<\/em>, dedicat\u0103 publicului nemusulman, men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 este o pierdere de timp s\u0103 cau\u0163i o rela\u0163ie personal\u0103 cu Dumnezeu, deoarece el este impersonal:<\/p>\n

Nu pierde timpul, c\u0103ut\u00e2nd o rela\u0163ie personal\u0103 cu Dumnezeu, spunea acesta. Singurul mod \u00een care po\u0163i avea rela\u0163ie cu El, este prin judecat\u0103. Dumnezeu te va judeca din cauza c\u0103 nu te-ai format prin aplicarea practicilor recomandate islamului [HOUSSNEY].<\/p>\n

O excep\u0163ie de la acest concept fac musulmanii sufi\u015fti, dar ideea lor subliniaz\u0103 mai degrab\u0103 anihilarea personalit\u0103\u0163ii umane printr-o fuziune cu \u201eFiin\u0163a Suprem\u0103\u201d, dec\u00e2t emanciparea ei \u00een urma unei rela\u0163ii personale cu Dumnezeu. De altfel, conceptul sufist este unul panteist, care nu-L vede pe Dumnezeu ca persoan\u0103, a\u015fa cum este v\u0103zut \u00een cre\u015ftinism, ci doar ca pe o for\u0163\u0103 superioar\u0103 impersonal\u0103 [ERNST].<\/p>\n

Urm\u0103rile acestei idei au c\u00e2teva consecin\u0163e \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare. \u00cen primul r\u00e2nd, fiind impersonal, Dumnezeu nu poate face ceva pentru om, familia lui ori pentru semenii s\u0103i \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, faptul c\u0103 El este impersonal, duce la negarea revela\u0163iei de Sine a lui Dumnezeu, revel\u00e2ndu-i doar \u00eendatoririle \u015fi obliga\u0163iile pe care le are de \u00eendeplinit; sus\u0163ine autorul citat mai sus [HOUSSNEY].<\/p>\n

\u00cen urma unei compara\u0163ii \u00eentre Coran \u015fi Biblie este cert c\u0103 ideea impersonalit\u0103\u0163ii lui Dumnezeu deriv\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi experien\u0163a lui Muhammad \u00eensu\u015fi. \u00cen timp ce Dumnezeu s-a descoperit unui \u015fir de martori, a\u015fa cum este scris \u00een epistola c\u0103tre Evrei 1:1-2, culmin\u00e2nd cu revela\u0163ia special\u0103 \u00een Domnul Isus. Muhammad nu a avut niciodat\u0103 o \u00eent\u00e2lnire personal\u0103 cu Dumnezeu, dup\u0103 cum o sus\u0163ine \u015fi Coranul: \u201eDumnnezeu nu vorbe\u015fte \u00een mod direct omului, ci El \u00ee\u015fi trimite revela\u0163ia (Wahy)… printr-un mesager(\u00eenger), prin care-\u015ei descoper\u0103 voia \u015fi calea Sa.\u201d [CORAN].<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Conceptul trinitar despre Dumnezeu \u00een cre\u015ftinism<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

S<\/strong>pre deosebire de islam, conceptul monoteist \u00een cre\u015ftinism este unul trinitar. Aceasta nicidecum nu conduce spre o \u00eenchinare la trei Dumnezei, ci Unuia singur, care S-a revelat pe Sine \u00een trei persoane diferite. Aceasta mai \u00eenseamn\u0103 c\u0103, de\u015fi Dumnezeu este Unul singur, totu\u015fi, exist\u0103 din eternitate ca trei persoane distincte. \u00cen manualul de Teologie Sistematic\u0103<\/em> a lui Wayne Grudem citim urm\u0103toarea defini\u0163ie, crezut\u0103 de cre\u015ftinii din toate \u0163\u0103rile \u015fi confesiunile din lume: \u201eDumnezeu exist\u0103 din eternitate \u00een trei persoane distincte: Tat\u0103, Fiu \u015fi Duh Sf\u00e2nt. Fiecare persoan\u0103 \u00een Sine este Dumnezeu \u015fi cele trei sunt un singur Dumnezeu.\u201d [GRUDEM, 226] De\u015fi cunoa\u015fterea absolut\u0103 a Trinit\u0103\u0163ii r\u0103m\u00e2ne un mister \u015fi, posibil, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o enigm\u0103 pentru \u00eentreaga eternitate, sus\u0163ine Wayne Gruden, totu\u015fi, modul \u00een care Dumnezeu S-a revelat omenirii prin Scripturile Vechiului \u015fi Noului Testament este trinitar. Autorul citat mai sus sus\u0163ine c\u0103, de\u015fi termenul \u201eTrinitate\u201d (Treime) nu poate fi \u00eent\u00e2lnit \u00een Biblie, totu\u015fi, ideea trinit\u0103\u0163ii persist\u0103 \u00een multe locuri din Scriptur\u0103. Cuv\u00e2ntul \u201eTreime\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201eunitatea celor trei\u201d. Termenul este folosit pentru a rezuma \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Scripturii c\u0103 Dumnezeu este Unul singur \u00een trei persoane [GRUDEM, 226].<\/p>\n

Uneori se creeaz\u0103 impresia c\u0103 doctrina Trinit\u0103\u0163ii poate fi g\u0103sit\u0103 doar \u00een Noul Testament, nu \u015fi \u00een Vechiul Testament, dar ideea \u00een sine ne-ar conduce la o mare surpriz\u0103 s\u0103 vorbim despre faptul c\u0103 Dumnezeu a existat \u00een trei persoane distincte din eternitate \u015fi Vechiul Testament s\u0103 nu vorbeasc\u0103 despre aceasta.<\/p>\n

Totu\u015fi, de\u015fi doctrina Trinit\u0103\u0163ii nu este subliniat\u0103 explicit \u00een Vechiul Testament, mai multe pasaje sugereaz\u0103 \u015fi implic\u0103 existen\u0163a lui Dumnezeu \u00een mai mult dec\u00e2t o singur\u0103 persoan\u0103. \u00cen Gen.1:26 expresia: \u201eS\u0103 facem om dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea Noastr\u0103\u201d, exprim\u0103 faptul cu privire la persoanele divine. \u00cen mai multe pasaje din Vechiul Testament apar concomitent doi termeni cu privire la Dumnezeu: \u201eDumnezeu\u201d \u015fi \u201eDomnul\u201d:<\/p>\n

Scaunul T\u0103u de domnie, Dumnezeule, este ve\u015fnic; toiagul de domnie al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Tale este un toiag de dreptate. Tu iube\u015fti neprih\u0103nirea \u015fi ur\u0103\u015fti r\u0103utatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul T\u0103u Te-a uns cu un undelemn de bucurie mai pe sus dec\u00e2t pe tovar\u0103\u015fii T\u0103i de slujb\u0103 (Ps.45:6-7).<\/p>\n

\u00cen acest pasaj se vorbe\u015fte despre dou\u0103 persoane ce poart\u0103 numele de Dumnezeu. La fel \u015fi \u00een pasajul din Osea 1:7 citim: \u201eDar voi avea mil\u0103 de casa lui Iuda \u015fi-i voi izb\u0103vi prin Domnul Dumnezeul lor…\u201d. \u00cen limba original\u0103, textul folose\u015fte doi termeni; \u201eYahweh\u201d \u015fi \u201eElohim\u201d, idee ce indic\u0103 din nou Trinitatea. Alte texte importante, ca \u015fi acestea sunt: Isaia 48:16, Prov.8:22-31, etc.<\/p>\n

Dup\u0103 mai multe secole, atunci c\u00e2nd cre\u015ftinii au studiat aceste pasaje \u00een lumina Noului Testament, ei au recunoscut \u00een ele vestigiile Trinit\u0103\u0163ii [GEORGE, 61].<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een Vechiul Testament ideea Trinit\u0103\u0163ii este una implicit\u0103, atunci \u00een Noul Testament este at\u00e2t de explicit\u0103, \u00eenc\u00e2t Evanghelia \u00eencepe cu istoria \u00eentrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt. Prin urmare, Trinitatea \u00een Noul Testament este implicat\u0103 at\u00e2t prin ac\u0163iune direct\u0103 (Mat.3:16-17), ac\u0163iune formal\u0103 la botez (Mat.28:19), c\u00e2t \u015fi prin ac\u0163iune declarat\u0103 \u00een serviciile de \u00eenchinare (2Cor.13:14).<\/p>\n

De\u015fi putem sublinia faptul c\u0103 Trinitatea r\u0103m\u00e2ne un mister, pe care nu suntem capabili s\u0103-l cunoa\u015ftem \u00een mod exhaustiv, \u00een acela\u015fi timp putem \u00een\u0163elege acest adev\u0103r important prin \u00eentruparea Domnului Isus. Astfel, cre\u015ftinismul crede \u015fi afirm\u0103 urm\u0103toarea axiom\u0103: (1) Dumnezeu este \u00een trei persoane; (2) fiecare persoan\u0103 este Dumnezeu, (3) cele trei persoane sunt un singur Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen concluzie, putem remarca faptul, c\u0103 printre adev\u0103rurile distincte, proclamate de cre\u015ftini, cel care separ\u0103 cre\u015ftinismul de islam sun\u00e2nd astfel: \u201eDumnezeul Bibliei este Cel care se cunoa\u015fte pe Sine \u00censu\u015fi \u015fi care prin Isus Hristos ni S-a revelat ca Tat\u0103, Fiu \u015fi Duh Sf\u00e2nt\u201d; aceasta este doctrina Sfintei Treimi. Trinitatea st\u0103 la baza vie\u0163ii cre\u015ftine \u015fi aceast\u0103 doctrin\u0103 este m\u0103rturisit\u0103 deopotriv\u0103 de cre\u015ftinii ortodoc\u015fi, greco-ortodoc\u015fi, romano-catolici, protestan\u0163i \u015fi evanghelici.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Concluzii<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

U<\/strong>rm\u0103rind cu aten\u0163ie cele prezentate mai sus, putem conchide c\u0103 \u00eentre cre\u015ftinism \u015fi islam pot fi remarcate c\u00e2teva asem\u0103n\u0103ri; \u00een acela\u015fi timp, \u00een baza deosebirilor majore, se poate men\u0163iona c\u0103 Dumnezeul cre\u015ftin este diferit de cel musulman. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een timp ce cre\u015ftinii se \u00eenchin\u0103 unui Dumnezeu plin de dragoste, ce se descoper\u0103 pe Sine \u00een conceptul monoteist trinitar, concept ce sus\u0163ine deopotriv\u0103 transcenden\u0163a m\u0103rea\u0163\u0103 a lui Dumnezeu \u015fi, totodat\u0103, imanen\u0163a Sa personal\u0103, musulmanii se \u00eenchin\u0103 unui Dumnezeu pe care presupun c\u0103-L cunosc. Diferen\u0163ele dintre cre\u015ftinism \u015fi islam sunt at\u00e2t de evidente, \u00eenc\u00e2t este imposibil s\u0103 credem c\u0103 vorbim de unul \u015fi acela\u015fi Dumnezeu. Aici putem fi \u00eentru totul de acord cu istoricul cre\u015ftin Stephen Nell, c\u00e2nd afirm\u0103: \u201eCre\u015ftinii \u015fi musulmanii proclam\u0103 cu pasiune credin\u0163a \u00eentr-un singur Dumnezeu. Dar orice por\u0163iune din aceast\u0103 defini\u0163ie depinde de semnifica\u0163ia pe care o atribuie fiecare\u00a0 termenului \u201eDumnezeu.\u201d \u00cens\u0103 tocmai aceasta se \u015fi r\u0103sfr\u00e2nge \u00eentr-un mod agresiv de abordare \u00eentre cele dou\u0103 grupuri religioase. De\u015fi adev\u0103rul este c\u0103 ambele grupuri au recurs la ostilitate, comunitatea cre\u015ftin\u0103 evanghelic\u0103 sus\u0163ine c\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 trebuie rezolvat\u0103 nu prin ostilitate, ci prin dialog, l\u0103s\u00e2nd ca adev\u0103rul divin s\u0103 fie mai \u00eent\u00e2i propov\u0103duit \u015fi apoi, odat\u0103 propov\u0103duit, s\u0103 fie folosit de Domnul ca \u015fi factor revelator pentru cei ce nu-L cunosc pe adev\u0103ratul Dumnezeu.<\/p>\n

Divergen\u0163a dintre cre\u015ftinismul evanghelic \u015fi islam se g\u0103se\u015fte \u00een dou\u0103 deosebiri majore \u00een \u00een\u0163elegerea persoanei lui Dumnezeu: monoteismul trinitar \u015fi hristologia lui Isus Hristos.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, \u00een timp ce Trinitatea este plasat\u0103 \u00een inima monoteismului cre\u015ftin, pentru musulmani aceasta este o \u00eenchinare la trei dumnezei \u015fi, totodat\u0103, e un concept ce nu poate fi reconciliat. Dup\u0103 cum s-a putut observa, modul \u00een care este \u00een\u0163eles acest concept difer\u0103 foarte mult la cre\u015ftini \u015fi musulmani, el r\u0103m\u00e2ne cel mai greu de reconciliat chiar \u015fi atunci, c\u00e2nd sunt aduse argumentele de rigoare. De altfel, pentru cre\u015ftini Trinitatea reprezint\u0103 modul \u00een care Dumnezeu \u00ce\u015fi descoper\u0103 caracterul S\u0103u personal, remarc\u00e2nd unitatea ca opusul singularit\u0103\u0163ii, aspect sus\u0163inut de musulmani. Deci, \u00een timp ce musulmanii discut\u0103 despre \u201eun singur Dumnezeu\u201d \u00een termeni matematici, \u00een\u0163elesul indic\u00e2nd spre un \u201eDumnezeu singuratic\u201d, cre\u015ftinii subliniaz\u0103 rolul rela\u0163iilor personale prin monoteismul Trinitarian \u015fi tocmai aceste rela\u0163ii fac parte din unitatea c\u0103reia i se \u00eenchin\u0103, adic\u0103 \u201eunui singur Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, caracteristica singularit\u0103\u0163ii lui Dumnezeu \u00een islam pune un v\u0103l peste ochii musulmanilor, umbrindu-le drumul spre bucuria m\u00e2ntuirii. \u015ei aceasta \u00eei face s\u0103 nege rolul lui Isus ca M\u00e2ntuitor, v\u0103z\u00e2nd \u00een El doar pe unul dintre profe\u0163ii lui Dumnezeu. \u015ei chiar dac\u0103 El a f\u0103cut foarte multe miracole \u015fi s-a \u00een\u0103l\u0163at la cer, evit\u00e2nd, totodat\u0103, actul r\u0103stignirii (aceasta este opinia islamului), Isus nu poate fi mai mult dec\u00e2t unul dintre cei mai mari profe\u0163i ai lui Dumnezeu. De cealalt\u0103 parte a discu\u0163iei, cre\u015ftinii nu v\u0103d nici un rost \u00een cre\u015ftinism f\u0103r\u0103 actul r\u0103scump\u0103r\u0103tor al lui Isus Hristos. Ca rezultat, \u00een timp ce cre\u015ftinii consider\u0103 c\u0103 prin neascultarea de Dumnezeu, omenirea a c\u0103zut sub blestemul p\u0103catului (Rom.3:23), iar singura solu\u0163ie posibil\u0103 a fost \u00eentruparea \u015fi r\u0103stignirea Fiului lui Dumnezeu ca act de r\u0103scump\u0103rare, musulmanii neag\u0103 faptul c\u0103 omul a mo\u015ftenit p\u0103catul, iar \u00een final \u015fi nevoia de Salvator.\u00a0 Astfel, \u00een timp ce christologia face parte din conceptul monoteismului cre\u015ftin, pentru islam acest concept este o blasfemie, un p\u0103cat de neiertat (\u015eirk). Ca \u015fi \u00een cazul Trinit\u0103\u0163ii, christologia este un alt aspect ireconciliabil.<\/p>\n

\u00cen final, trebuie specificat faptul c\u0103 diferen\u0163a dintre islam \u015fi cre\u015ftinism cu privire la doctrina despre Dumnezeu nu const\u0103 \u00een identitatea lui Dumnezeu, ci \u00een natura acesteia. Toate sistemele monoteiste afirm\u0103, f\u0103r\u0103 nici o ezitare, unicitatea \u015fi unitatea lui Dumnezeu \u00eempotriva idolatriei \u015fi a politeismului. \u00cen acela\u015fi timp, cre\u015ftinismul crede c\u0103 identitatea lui Dumnezeu admite distinc\u0163ii, f\u0103r\u0103 a fi fragmentat\u0103 unitatea Sa. Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 subliniem importan\u0163a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii trinitare \u00een cre\u015ftinism. R\u0103spunsul este simplu, deoarece aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 este plasat\u0103 chiar \u00een centrul credin\u0163ei cre\u015ftine. A\u015fa cum s-a men\u0163ionat deja, Trinitatea este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne un mister, dar, \u00een pofida acestui fapt, cre\u015ftinii sunt chema\u0163i s-o m\u0103rturiseasc\u0103 \u015fi s\u0103 cread\u0103, tr\u0103indu-\u015fi via\u0163a \u00een lumina adev\u0103rului lui Dumnezeu, \u00een dragoste \u015fi puritate.<\/p>\n

Timothy George face o men\u0163iune cople\u015fitoare, care va \u00eencheia acest subiect:<\/p>\n

M\u0103rturisirea despre Sf\u00e2nta Treime trebuie f\u0103cut\u0103 \u00eentr-o umilin\u0163\u0103 divin\u0103 \u015fi plin\u0103 de respect cutremur\u0103tor, asem\u0103n\u0103tor cu r\u0103spunsul apostolului Ioan \u00een experien\u0163a de pe insula Patmos, c\u00e2nd a c\u0103zut la picioarele Hristosului \u00eenviat din mor\u0163i. Revel\u00e2ndu-ne Trinitatea, Dumnezeu ne invit\u0103 s\u0103 particip\u0103m \u00een modul cel mai profund la \u00eenchinare, \u00een sanctuarul etern al inimii Sale. Tot ce ni se cere este doar s\u0103 r\u0103spundem plini de fric\u0103 \u015fi reveren\u0163\u0103 la un har at\u00e2t de m\u0103re\u0163. Mai \u00eent\u00e2i, Trinitatea ne conduce la umilin\u0163\u0103, apoi izbucne\u015fte \u00een for\u0163\u0103 \u00eentr-o doxologie [GEORGE, 67].<\/p>\n

\u00cencheind prezentarea acestei paradigme astfel, autorul lucr\u0103rii sus\u0163ine c\u0103 \u00een toate cele relatate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu a fost prezentat nimic \u00eenjositor pentru vreuna din aceste comunit\u0103\u0163i. Dorin\u0163a autorului este ca fiecare cre\u015ftin s\u0103 \u00eenve\u0163e a-L vesti pe Dumnezeu unui musulman \u00eentr-un duh de umilin\u0163\u0103 reveren\u0163ioas\u0103\u00a0 \u015fi \u00een spiritul dragostei cre\u015ftine \u00een vederea c\u00e2\u015ftig\u0103rii fiec\u0103ruia pentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu.<\/p>\n

 <\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. Ernst, Carl W. The Shabhala Guide to Sufism<\/em>. Russian translation. Moscow, 2002.<\/li>\n
  2. Geisler, Norman, Abdul Saleeb. Answering Islam<\/em>. Russian translation. Kazani: Zaman, 2002.<\/li>\n
  3. George, Timothy. Is the Father of Jesus the God of Muhammad?<\/em> Grand Rapids, MI: Zondervan, 2002.<\/li>\n
  4. Gilchrist, John. The Coran: The Scripture of Islam<\/em>. Russian translation. Kazani: Zaman, 2003.<\/li>\n
  5. Grudem, Wayne. Systematic Theology: An Introduction to Biblical Doctrine<\/em>.<\/li>\n
  6. Leicester, England: Inter-Varsity Press, Grand Rapids, MI: Zondervan Publishing House, 1994.<\/li>\n
  7. Houssney, Georges. Curs \u00eenregistrat pe casete audio. Boulder, CO: Horizons International.<\/li>\n
  8. Sarwar, Ghulam. Islam: credin\u0163\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi<\/em>. Second ed. Timi\u015foara: Asocia\u0163ia Studen\u0163ilor Musulmani din Rom\u00e2nia, 1994.<\/li>\n
  9. Sproul, Robert Charles, Abdul Saleeb. The Dark Side of Islam<\/em>. Wheaton, IL: Crossway Books, 2003.<\/li>\n<\/ol>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Rolul principiilor teologice este unul cheie \u00een lucrarea de misiune. El constituie fundamentul, pe care trebuie zidit\u0103 activitatea misionar\u0103. Dar, tocmai lipsa acestor principii a condus la e\u015fecuri \u00eenregistrate \u00een istoria lucr\u0103rii de misiune. Primul principiu care st\u0103 la baza unei cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice cu privire la o religie, o confesiune religioas\u0103 ori filozofie despre via\u0163\u0103 […]<\/p>","protected":false},"author":4,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[81],"class_list":["post-2778","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-michail-malancea"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2778","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2778"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2778\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3543,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2778\/revisions\/3543"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2778"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}