{"id":2747,"date":"2009-11-05T11:54:03","date_gmt":"2009-11-05T11:54:03","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2747"},"modified":"2024-06-06T10:25:31","modified_gmt":"2024-06-06T10:25:31","slug":"o-teologie-a-misiunii-in-concordanta-cu-matei-936-38","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/o-teologie-a-misiunii-in-concordanta-cu-matei-936-38\/","title":{"rendered":"O teologie a misiunii \u00een concordan\u0163\u0103 cu matei 9:36-38"},"content":{"rendered":"

E<\/strong>vanghelia dup\u0103 Matei este cunoscut\u0103 \u00een misiologie ca \u015fi cartea \u201cMarei Trimiteri\u201d. Oricum trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 \u00eentreaga evanghelie este o comoar\u0103 misiologic\u0103. Unul din pasajele \u201ebijuterie\u201d ale c\u0103r\u0163ii este Matei 9:36-38. Teologia misiunii g\u0103sit\u0103 \u00een acest text\u00a0 poate servi \u00een mod sigur ca un bun fundament pentru misiunea bisericii \u00een lumea modern\u0103.<\/p>\n

Aici \u00ee\u015fi g\u0103sesc existen\u0163a g\u00e2nduri misiologice fundamentale. Compasiunea fa\u0163\u0103 de cei \u00een nevoi. Nevoia uman\u0103 \u00een P\u0103storul cel bun, liderul iubitor. Chiar dac\u0103 misiunea este definit\u0103 ca Dumnezeu, care ac\u0163ioneaz\u0103, El o face cu implicarea m\u00e2inilor omene\u015fti. Cristos este \u00eemplinirea lui \u201cMissio Dei\u201d prin m\u00e2ini omene\u015fti. El serve\u015fte ca cel mai bun exemplu \u00een cea ce este misiunea \u015fi cum s\u0103 fii un misionar adev\u0103rat. Ucenicii au fost chema\u0163i s\u0103 continuie misiunea \u00eenceput\u0103 de Isus, slujind cu Dumnezeu \u00een acest veac.<\/p>\n

Unii numesc acest pasaj o introducere pentru cap.10, al\u0163ii \u00eel v\u0103d parte a ceea ce urmeaz\u0103, a evenimentului trimiterii celor doisprezece. \u00cenainte de a trimite\u00a0 ucenicii \u00een prima lor c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 de sinest\u0103t\u0103tori \u015fi \u00eenainte chiar s\u0103 le dea ni\u015fte instruc\u0163iuni practice, \u00eel vedem pe Isus care se pare c\u0103 le d\u0103 o lec\u0163ie mai important\u0103, lec\u0163ie care trebuie s\u0103 devin\u0103 motiva\u0163ia ucenicilor sau ni\u015fte principii generale de care se vor conduce \u00een tot ceea ce aveau de realizat.<\/p>\n

<\/h3>\n

\u201eC\u00e2nd a v\u0103zut mul\u0163imile I s-a f\u0103cut mil\u0103 de ele\u201d<\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

D<\/strong>e la bun \u00eenceput observ\u0103m ce \u00eel mi\u015fca pe Cristos \u00een slujirea Sa, sau cel pu\u0163in \u00een cazul dat, generatorul misiunii Sale era ceea ce Cornilescu traduce ca \u201eI s-a f\u0103cut mil\u0103\u201d sau cum e tradus ca sens \u00een majoritatea traducerilor \u00een limba englez\u0103 \u201ea fost mi\u015fcat de compasiune\u201d. Cuv\u00e2ntul grecesc folosit aici pentru compasiune \u201c splagcni\/zomai\u201d<\/em>,\u00a0 literal se refer\u0103 la intestine, sau\u00a0 la organe interne. Deseori este folosit la cu sens figurat pentru emo\u0163ii ad\u00e2nci. Acest verb \u00een Noul Testament este folosit cu referin\u0163\u0103 doar la Isus, cu excep\u0163ia a trei parabole din Matei 18:27 \u015fi Luca 10:33; 15:20.<\/p>\n

John Mac Arthur spune c\u0103 aceasta ar fi ceva de felul expresiilor noastre ce se refer\u0103 la \u201cinim\u0103\u201d.[1]<\/a><\/p>\n

Una este clar, c\u0103 Isus a fost ad\u00e2nc mi\u015fcat de starea poporului, El cu toat\u0103 fiin\u0163a Sa sim\u0163ea \u00eempreun\u0103 cu ei \u015fi era gata s\u0103-i ajute. Pe Isus \u00cel caracterizeaz\u0103 o compasiune ad\u00e2nc\u0103, care \u00eel conducea la ac\u0163iuni practice pentru a solu\u0163iona problemele celor pe care \u00eei comp\u0103timea. Compasiunea este o parte important\u0103 a misiunii \u015fi chiar am \u00eendr\u0103zni s\u0103 spunem c\u0103 f\u0103r\u0103 ea nu exist\u0103 o misiune adev\u0103rat\u0103, nu exist\u0103 \u201cMissio Dei\u201d. \u00cen evanghelia sa Matei descrie \u015fi alte cazuri \u00een care Isus a manifestat compasiune fa\u0163\u0103 de oameni (14:14; 15:32). \u00cen primul caz ca rezultat al compasiunii manifestate Isus vindec\u0103 pe cei bolnavi iar \u00een al doilea caz El este mi\u015fcat de compasiune pentru c\u0103 mul\u0163imile erau deja de c\u00e2teva zile cu El \u015fi nu aveau ce m\u00e2nca. Acestea sunt cazuri concrete \u00een care oamenii experimenteaz\u0103 foame sau suferin\u0163\u0103 din cauza bolii \u015fi mi\u015fcat de compasiune Isus le \u00eendepline\u015fte nevoile lor. John Stott medit\u00e2nd asupra implic\u0103rii sociale a bisericii scrie: \u201eCre\u015ftinii trebuie s\u0103 simt\u0103 o durere acut\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi compasiune atunci c\u00e2nd fiin\u0163ele umane sunt opresate sau neglijate \u00een orice fel, referitor la libertatea lor civil\u0103, respect rasial, educa\u0163ie, medicin\u0103, angajare la serviciu, sau alimentare adecvat\u0103, haine \u015fi locuin\u0163\u0103\u201d.[2]<\/a><\/p>\n

Faptul c\u0103 Matei a \u00eenscris ceea ce sim\u0163ea Isus fa\u0163\u0103 de mul\u0163imi ne vorbe\u015fte clar c\u0103, El sau a exprimat oral ceea ce simte, sau compasiunea cu care privea mul\u0163imile era vizibil\u0103 pe fa\u0163a Sa, dar ucenicii au putut vedea ce \u00eel motiva pe Cristos \u00een misiune, compasiunea fa\u0163\u0103 de oameni. Aceast\u0103 compasiune constituie baza pentru misiunea Lui. \u00cenainte s\u0103-i trimit\u0103 pe ucenicii S\u0103i \u00een prima lor c\u0103l\u0103torie misionar\u0103, El le arat\u0103 ce stare l\u0103untric\u0103 trebuie s\u0103-i caracterizeze, compasiunea fa\u0163\u0103 de cei pe care \u00eei slujesc. Johannes Nissen este de aceea\u015fi p\u0103rere afirm\u00e2nd c\u0103 :\u201cPrin men\u0163ionarea implic\u0103rii misionare, \u00eendat\u0103 dup\u0103 versetele 36-38, Matei indic\u0103 faptulc\u0103 ucenicii \u00een misiunea lor trebuie s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 compasiunea lui Isus pentru oile pierdute.\u201d[3]<\/a> Astfel vedem c\u0103 compasiunea este unul din principiile de baz\u0103 ale misiunii, fie \u201cMissio Dei\u201d cu compasiune fa\u0163\u0103 de oameni, fie \u00een Misiunea bisericii cu aceea\u015fi compasiune fa\u0163\u0103 de mul\u0163imi.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Erau nec\u0103jite \u015fi risipite ca ni\u015fte oi care n-au p\u0103stor\u201d<\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

U<\/strong>rm\u0103torul motiv al misiunii este nevoia ne\u00eemplinit\u0103 a oamenilor. Misiunea ucenicilor trebuia s\u0103 le satisfac\u0103 nevoile esen\u0163iale pe care le aveau cei mul\u0163i. Se pare c\u0103 Matei nu d\u0103 o caracteristic\u0103 concret\u0103 a nevoilor mul\u0163imii, ci prezint\u0103 mai degrab\u0103 starea general\u0103. Cuv\u00e2ntul grecesc pentru \u201cnec\u0103jit\u201d \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cina cu sensul de a fi \u201ejupuiat de piele\u201d, \u015fi un sens derivat de aici de \u201ea fi chinuit\u201d, \u201eistovit sever\u201d. Deseori av\u00e2nd \u015fi conota\u0163ia de a fi b\u0103tut, r\u0103nit, etc. Deasemenea \u201crisipite\u201d are sensul de baz\u0103 ca tr\u00e2ntit la p\u0103m\u00e2nt, pro\u015fternut \u015fi foarte neajutorat, de la be\u0163ie sau ran\u0103 mortal\u0103.[4]<\/a><\/p>\n

\u00cen contextul discu\u0163iilor despre cum trebuie s\u0103 arate misiunea, care implic\u0103 \u00een sine evanghelism \u015fi preocupare social\u0103, \u00eel vedem pe Matei, care cel pu\u0163in \u00een acest caz nu este preocupat s\u0103 dezv\u0103luie acest subiect, el vorbe\u015fte la general c\u0103 mul\u0163imile sunt \u201erisipite \u015fi nec\u0103jite\u201d, care poate implica\u00a0 o preocupare \u00een sine de cele spirituale tot at\u00e2t, c\u00e2t \u015fi de cele psihice, fizice sau sociale. Chiar \u015fi motivul din care ei sunt \u00eentr-o a\u015fa stare cum ar fi \u201c ni\u015fte oi care n-au p\u0103stor\u201d nu ne vorbe\u015fte nimic mai mult \u00een acest domeniu dec\u00e2t de nevoia poporului \u00eentr-un \u201cP\u0103stor\u201d sau \u201cp\u0103stori\u201d, care \u00een sensul direct al cuv\u00eentului vor purta de grij\u0103 turmei. Grija, at\u00e2t spiritual\u0103 c\u00e2t \u015fi social\u0103. Donald A. Hagner este de p\u0103rerea \u00eens\u0103 c\u0103 Isus n-a fost mi\u015fcat \u015fi de starea lor fizic\u0103 sau social\u0103 nefavorabil\u0103, ce \u00cel preocupa era doar marea nevoie spiritual\u0103 \u015fi\u00a0 merge chiar\u00a0 p\u00e2n\u0103 acolo c\u0103 spune, c\u0103 \u00eentreaga Evanghelie este r\u0103spunsul doar la aceast\u0103 nevoie uman\u0103 universal\u0103.[5]<\/a> Joseph Addison Alexander este de aceea\u015fi p\u0103rere: \u201cCe I-a trezit simpatia Lui divin\u0103 \u015fi uman\u0103 nu a fost desigur mul\u0163imea lor sau condi\u0163ia fizic\u0103, ci s\u0103r\u0103cia lor spiritual\u0103. \u2026Gloate sau mul\u0163imi de oameni care mureau f\u0103r\u0103 c\u0103l\u0103uzitori \u015fi m\u00e2ng\u00e2ietori spirituali credincio\u015fi.\u201d[6]<\/a> Exist\u0103 adev\u0103r \u00een cele de mai sus, dar conform textului studiat nu putem afirma cu siguran\u0163\u0103 acest lucru, ar fi mai corect s\u0103 ne exprim\u0103m astfel, \u00een timp ce Isus slujea oamenilor \u00een nevoile lor, El le \u00eemplinea nevoile fizice, dar era capabil s\u0103 priveasc\u0103 \u015fi dincolo de acestea.<\/p>\n

Matei se pare c\u0103 folose\u015fte o metafor\u0103 iudaic\u0103, vechi-testamental\u0103, bine cunoscut\u0103 cititorilor s\u0103i. Dumnezeu a pus p\u0103stori, conduc\u0103tori asupra poporului Israel, care trebuiau s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de turma lui Iacov, dar ei sau compromis. Mul\u0163imile au r\u0103mas f\u0103r\u0103 c\u0103l\u0103uz\u0103, deaceea \u015fi starea lor spiritual\u0103 \u015fi social\u0103 sunt deplorabile.<\/p>\n

R.T.France presupune c\u0103 aceast\u0103 metafor\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00eend o lips\u0103 de grij\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103uzire spiritual\u0103.[7]<\/a> Poporul era risipit \u015fi nec\u0103jit pentru c\u0103 nu avea p\u0103stori. Absen\u0163a unei bune conduceri cauzeaz\u0103 starea de pl\u00e2ns a celor ce-i urmeaz\u0103. Nevoia de lideri este una universal\u0103 pentru umanitate. Dar ce fel de lideri vor fi \u00een stare s\u0103 ajute oamenii ?<\/p>\n

J.C.Fenton este de p\u0103rerea c\u0103 aici Matei \u00een primul r\u00e2nd se refer\u0103 la \u00eensu\u015fi Dumnezeu sau agentul S\u0103u.[8]<\/a> Mai \u00eent\u00e2i de toate oamenii au nevoie disperat\u0103 de Mesia, care este P\u0103storul cel bun, c\u0103l\u0103uzind poporul S\u0103u spre o via\u0163\u0103 din abunden\u0163\u0103. Isus Cristos Salvatorul, care a murit pentru p\u0103catele noastre \u015fi a adus salvarea p\u0103c\u0103to\u015filor risipi\u0163i \u015fi nec\u0103ji\u0163i.<\/p>\n

Deasemenea putem spune c\u0103 \u015fi cei chema\u0163i de Dumnezeu, adic\u0103 to\u0163i cei r\u0103scump\u0103ra\u0163i, sunt pastori, preo\u0163i, mijlocitori \u00eentre lumea pierdut\u0103 \u015fi Dumnezeu. Aici nu ne referim la func\u0163ia sau darul de pastor, care au responsabilitatea primordial\u0103 \u00een a p\u0103stori turma lui Dumnezeu, ci la ideea preo\u0163iei universale \u00een care fiecare cre\u015ftin este un slujitor al lui Dumnezeu \u00een aceasta lume. Fiecare este capabil s\u0103-l prezinte pe Cristos \u015fi \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui prin faptele sale \u015fi Cuv\u00e2nt. Desigur c\u0103 aceste cuvinte se referaeau\u00a0 \u00een primul r\u00e2nd la ucenicii care \u00cel ascultau atunci pe Cristos.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eMare este seceri\u015ful\u201d<\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

M<\/strong>ai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 definim ce \u00eenseamn\u0103 pentru Isus sau Matei \u201cseceri\u015ful\u201d. \u00cen majoritatea cazurilor \u00een care Biblia folose\u015fte termenul \u201cseceri\u015f\u201d, o face din perspectiv\u0103 conota\u0163ie escatologic\u0103 \u015fi se refer\u0103 la judecat\u0103. \u015ei aici, felul \u00een care este folosit termenul nu este lipsit de nuan\u0163e escatologice \u00een sens de urgen\u0163\u0103 sau situa\u0163ie critic\u0103. Dar se pare c\u0103 Matei \u00een acest caz vorbe\u015fte de un seceri\u015f prezent ce are loc \u00een acest veac. Gerhard Mayer explic\u0103: \u201cseceri\u015ful este un simbol cu dou\u0103 sensuri. Este judecata lui Dumnezeu, mai \u00eent\u00eei de toate, \u015fi \u00een al doilea r\u00eend str\u00eengerea roadei \u00eentr-un sens pozitiv. \u00cen acest pasaj el are al doilea sens ca \u015fi \u00een Ioan 4:35.\u201d[9]<\/a> Timpul prezent pentru verbul \u201ca fi\u201d ne demonstreaz\u0103 aceasta, seceri\u015ful este mare, el nu va fi. Lucr\u0103torii sunt necesari acum nu \u00een viitor. Deci nu poate fi vorba de lucr\u0103tori, ca \u015fi \u00eengeri, ce vin s\u0103 separe pe cei r\u0103i de cei buni \u00een timpurile de pe urm\u0103. Este un alt seceri\u015f al veacului \u00een care tr\u0103im. Dup\u0103 p\u0103rerea lui D.A.Carson acesta prezint\u0103 oamenii nem\u00eentui\u0163i, cei ce nu-L cunosc pe Cristos.[10]<\/a>\u00a0 \u015ei\u00a0 \u015eatrov \u00een comentariul s\u0103u la Evanghe\u015fia dup\u0103 Matei scrie: \u201cCe \u00eenseamn\u0103 seceri\u015ful? R\u0103spunsul sunt sufletele oamenilor, suflete, care nu sunt \u00eenc\u0103 str\u00eense pentru cer, cei, care nu au P\u0103stor.\u201d[11]<\/a> Seceri\u015ful sunt cei nesalva\u0163i a\u015ftept\u00eendu-i pe cei, care \u00cel cunosc pe Isus Cristos ca Domn \u015fi M\u00eentuitor, a\u015ftept\u00eend s\u0103-L aud\u0103 \u015fi s\u0103-L vad\u0103 pe Isus \u015fi num\u0103rul lor e foarte mare.<\/p>\n

Seceri\u015ful ca \u015fi \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu are conota\u0163ii escatologice, dar cum am spus deja \u00een cazul lui Matei 9:36-38 nu este judecata escatologica, ca \u015fi \u00een alte pasaje. Tonul escatologic\u00a0 este \u00een urgen\u0163a ce \u00eel transmite acest termen.[12]<\/a> Pentru ucenici termenul seceri\u015f aducea un sens de urgen\u0163\u0103 sau timp limitat pentru ac\u0163iune, ceea ce nu prea simte cititorul evangheliei actual. Oamenii care nu L-au acceptat pe Cristos sunt deja judeca\u0163i, ei merg direct la condamnare. Deaceea seceri\u015ful de acum are un nivel escatologic \u015fi este o nevoie urgent\u0103. Cre\u015ftinii au la dispozi\u0163ie un timp limitat pentru a face misiune \u015fi ai ajuta pe cei nesalva\u0163i.<\/p>\n

Este o criz\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi moarte. Desigur nici o alt\u0103 situa\u0163ie de urgen\u0163\u0103 nu poate fi comparat\u0103 cu urgen\u0163a proclam\u0103rii Evangheliei. Aici noi avem de afacere nu cu o criz\u0103 de moarte sau via\u0163\u0103, ci de bun\u0103stare spiritual\u0103 \u015fi etern\u0103 sau separare etern\u0103 de Dumnezeu. Este o urgen\u0163\u0103 de semnifica\u0163ie infinit\u0103 care implic\u0103 eterna fericire sau eterna suferin\u0163\u0103 a mul\u0163imilor nenum\u0103rate.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u201ePu\u0163ini sunt Lucr\u0103torii<\/strong>\u201d<\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

A<\/strong>ceste cuvinte ne vorbesc c\u0103 Isus nu dore\u015fte s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 lucrarea de misiune singur. El vrea s\u0103 vad\u0103 mai mul\u0163i conlucr\u0103tori la seceri\u015ful Domnului. Desigur nu putem spune ca \u015fi Dorothy Weaver c\u0103 Cristos ar fi fost slab \u015fi incapabil s\u0103-\u015ei \u00eemplineasc\u0103 misiunea de unul singur. Dar \u00eempreun\u0103 cu Martin Goldsmith, care face o analiz\u0103 a comentariului ei scrie: \u201cDar este adev\u0103rat c\u0103 Isus dorea s\u0103 foloseasc\u0103 ucenicii S\u0103i \u015fi cre\u015ftinii de-a lungul secolelor s\u0103 continuie \u015fi s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 lucrarea Sa salvatoare.\u201d[13]<\/a><\/p>\n

S-a men\u0163ionat deja c\u0103 Matei 9:36-38 poate servi ca o \u00eentroducere \u00een cap. 10 \u015fi anume evenimentul trimiterii celor doisprezece apostoli \u00een prima lor c\u0103l\u0103torie misionar\u0103. Cristos men\u0163ioneaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i c\u0103 lucr\u0103torii sunt pu\u0163ini \u015fi apoi alege doisprezece din ucenici \u015fi-i trimite\u00a0 largind astfel misiunea. \u00centrebarea pentru noi st\u0103 mai mult de hermeneutic\u0103 \u015fi de aplicare, cum se aplic\u0103 cuvintele lui Cristos pentru\u00a0 cre\u015ftinii din secolul XXI. Putem s\u0103 raport\u0103m\u00a0 aceast\u0103 idee la situa\u0163ia noastr\u0103 contemporan\u0103 sau lipsa lucr\u0103torilor la seceri\u015ful Domnului a fost o realitate doar pentru primul secol. La acel moment Cristos era unicul lucr\u0103tor \u015fi se preg\u0103tea s\u0103 ini\u0163ieze \u00eenc\u0103 doisprezece apostoli pentru seceri\u015f. Popula\u0163ia globului p\u0103m\u00e2ntesc pe acel timp era mult mai mic\u0103 la num\u0103r dec\u00e2t \u00een secolul XXI. Chiar dac\u0103 oficial avem fiecare al patrulea (\u015faselea) locuitor al planetei socotit cre\u015ftin oricum mai mult de jum\u0103tate din popula\u0163ia globului adica mai mult de 3 mlrd.\u00a0 r\u0103m\u00e2ne un seceri\u015f \u00een a\u015fteptarea recolt\u0103rii. Este un num\u0103r mult mai mare dec\u00e2t locuiau oameni pe timpul Domnului Isus.<\/p>\n

Este valabil\u0103 aten\u0163ionarea Domnului Isus \u015fi pentru noi, sim\u0163im noi aceast\u0103 nevoie?<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eRuga\u0163i, deci, pe Domnul seceri\u015fului\u201d<\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

L<\/strong>a cine se refer\u0103 Isus c\u00e2nd spune \u201eDomnul seceri\u015fului\u201d? \u00cen primul r\u00e2nd putem considera\u00a0 aceasta referitor\u00a0 la \u00censu\u015fi Dumnezeu Tat\u0103l. Dar din context atunci c\u00e2nd citim mai departe cap. 10 vedem c\u0103 Isus este Cel care \u00eei trimite pe ucenici la seceri\u015f. Deci, sau Tat\u0103l sau Fiul \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 pot fi numi\u0163i \u201eDomn al seceri\u015fului\u201d, cu excep\u0163ia faptului c\u0103 la acel moment Domnul Isus era \u015fi El lucr\u0103tor activ la acest seceri\u015f.<\/p>\n

Ucenicilor li s-a poruncit s\u0103 se roage pentru lucr\u0103tori. Cuv\u00e2ntul pentru rug\u0103ciune folosit aici are sensul de \u201ca implora\u201d. Rug\u0103ciunea pentru secer\u0103tori \u00een primul r\u00e2nd \u00eel pune pe cel ce se roag\u0103 \u00een pozi\u0163ie de a fi gata s\u0103 primeasc\u0103 chemarea Domnului seceri\u015fului. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat cu ucenicii lui Cristos. De cele mai multe ori, rug\u0103ciunea pentru ca Dumnezeu s\u0103 scoat\u0103 misionari \u00eei face pe cei ce se roag\u0103 s\u0103 simt\u0103 chemarea lui Dumnezeu la misiune. \u015ei chiar mai mult, dac\u0103 rug\u0103ciunea noastr\u0103 va fi o implorare sincer\u0103 cu toat\u0103 fiin\u0163a, a\u015fa cum ne-a poruncit Isus, nu vei putea r\u0103m\u00e2ne neimplicat \u00een lucrarea de misiune, rug\u00e2ndu-L pe Dumnezeu s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori. Deci se pare c\u0103 aceasta devine o regul\u0103 \u00een chemarea pentru misiune \u015fi rug\u0103ciunea pentru lucr\u0103tori joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een via\u0163a bisericii.<\/p>\n

Apoi chiar fiind deja implicat \u00een lucrarea de recoltare, rug\u0103ciunea pentru al\u0163ii te men\u0163ine \u00een acea stare de secerator. Ca s\u0103 nu ajungem la problema pe care o ridic\u0103 A.W.Tozer, \u201c\u00cen efortul de a \u00eemplini lucrarea Domnului, noi de multe ori pierdem contactul cu Domnul lucr\u0103rii\u201d, este necesar\u0103 \u00een\u0163elegerea principiului acestui contact continuu, p\u0103rt\u0103\u015fiei intime cu Domnul seceri\u015fului, ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 rug\u0103ciunea ne ajut\u0103 s\u0103 evit\u0103m aceast\u0103 problem\u0103.[14]<\/a> A fi continuu provocat s\u0103 fii implicat \u00een misiune e o parte a datoriei bisericii. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 este o cerin\u0163\u0103 pentru \u00eentreaga biseric\u0103, chemat\u0103 s\u0103-L slujeasc\u0103 pe Cristos \u00een \u00eentreaga lume. Deaceea biserica este chemat\u0103 s\u0103 fie \u00eentotdeauna implicat\u0103 \u00een misiune.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eS\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful S\u0103u\u201d<\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

V<\/strong>erbul grecesc folosit pentru \u201cs\u0103 scoat\u0103\u201d este un verb folosit pentru \u201ca arunca afar\u0103\u201d, \u015fi se referea deseori la momentul \u00een care oamenii aruncau gunoiul. Aceasta totusi nu ne vorbe\u015fte c\u0103 ucenicii ar fi de valoarea gunoiului. Verbul este la diateza activ\u0103 \u015fi actiunea \u00eei apar\u0163ine lui Dumnezeu, nu este o decizie omeneasc\u0103, ci voia lui Dumnezeu. Acum \u00eel \u00een\u0163elegem pe John R.W. Stott \u00een afirma\u0163ia lui: \u201cNe implic\u0103m ast\u0103zi \u00een evanghelizm nu pentru\u00a0 c\u0103 dorim sau c\u0103 noi am ales s\u0103 o facem, sau c\u0103 ne place s\u0103 o facem, ci din cauza c\u0103 ni s-a poruncit s\u0103 o facem.\u201d[15]<\/a> El este Domnul seceri\u015fului, El decide pe cine s\u0103-L angajeze la lucru \u00een seceri\u015ful S\u0103u \u015fi pe cine nu.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Concluzie<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

E<\/strong>vanghelia dup\u0103 Matei are o contribu\u0163ie important\u0103 pentru Teologia Misiunii \u00een general. Ea aduce mai multe elemente specifice \u00een imaginea misiunii ca \u00eentreg.<\/p>\n

Matei 9:36-38 deasemenea are un con\u0163inut bun \u00een a explica ce este misiunea adev\u0103rat\u0103. Ideile misiologice de baz\u0103 pot fi g\u0103site aici, \u015fi din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd trebuie s\u0103 ne re\u00eentoarcem la aceste versete pentru a ne verifica activitatea noastr\u0103 misionar\u0103. Cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile sale Matei 9:36-38 este o fa\u0163et\u0103 ce completeaz\u0103 mozaicul misiologiei biblice.<\/p>\n

Un lucru \u00eel cunoa\u015ftem sigur, principiile misiologice din Matei 9 nu \u015fi-au pierdut actualitatea\u00a0 pentru mi\u015fcarea misionar\u0103 mondial\u0103 modern\u0103. Biserica trebuie s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 c\u0103 este chemat\u0103 s\u0103 fie \u00eentr-o implicare misionar\u0103 continu\u0103. Aceast\u0103 implicare include \u00een sine o stare a inimii de compasiune profund\u0103 fa\u0163\u0103 de oamenii \u00een nevoi. Misiunea noastr\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor umane esen\u0163iale a\u015fa cum le vede \u00censu\u015fi Dumnezeu. Biserica este chemat\u0103 s\u0103 aduc\u0103 prezen\u0163a lui Cristos \u00eentre mul\u0163imile risipite \u015fi nec\u0103jite, biserica aduce dragoste, bun\u0103tate, adev\u0103r \u015fi dreptate \u00een lume. Ea \u00eel reprezint\u0103 pe Cristos Isus \u015fi \u00cei continu\u0103 misiunea. \u201cVia\u0163a noastr\u0103 \u00een aceast\u0103 lume e via\u0163\u0103 \u00een misiune.\u201d[16]<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

    \n
  1. Maier, Gerhard. Evanghelia dupa Matei, <\/em>vol. I-II. Editura Lumina Lumii, 2000.<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    Limba rus\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

      \n
    1. \u0428\u0430\u0442\u0440\u043e\u0432, \u041f. \u041a. \u041a\u043e\u043c\u043c\u0435\u043d\u0442\u0430\u0440\u0438\u0438 \u043a \u0415\u0432\u0430\u043d\u0433\u0435\u043b\u0438\u044e \u043e\u0442 \u041c\u0430\u0442\u0444\u0435\u044f<\/em>. \u0421.-\u041f\u0431: \u00ab\u0411\u0438\u0431\u043b\u0438\u044f \u0434\u043b\u044f \u0432\u0441\u0435\u0445\u00bb, 2000.<\/li>\n<\/ol>\n

       <\/p>\n

      Limba engle<\/strong>z<\/strong>\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

        \n
      1. Alexander, Joseph Addison. Gospel According to Matthew. <\/em>Christian Publishing Company, James Family, 1861.<\/li>\n
      2. Carson, D. A. When Jesus Confronts the World. <\/em>Paternoster Press, 1995.<\/li>\n
      3. Fenton, J. C. The Gospel of St. Matthew. <\/em>Baltimore, MD: Penguin Books,1963.<\/li>\n
      4. Fitch, Alger. Reading Between the Lines. <\/em>Joplin, MO: College Press, 1995.<\/li>\n
      5. France, R. T. Matthew. <\/em>Tyndale New Testament Commentaries. <\/em>IVP, 1994.<\/li>\n
      6. Goldsmith, Martin. Matthew and Mission. <\/em>Paternoster Press, 2001.<\/li>\n
      7. Hagner, Donald A. Word Biblical Commentary, <\/em>vol. 33A. Dallas, TX: Word Books, 1993.<\/li>\n
      8. Kirk, J. Andrew. What is Mission. <\/em>Darton, Longman & Todd, 2002.<\/li>\n
      9. Mac Arthur, John. The Mac Arthur New Testament Commentary.<\/em><\/li>\n
      10. Matthew 8-15. <\/em>Moody Press, 1987.<\/li>\n
      11. Nissen, Johannes. New Testament and Mission. <\/em>Peter Lang, 1999.<\/li>\n
      12. Stott, John R. W. Christian Mission in the Modern World. <\/em>Downers Grove, IL, IVP, 1995.<\/li>\n
      13. Taylor, William D., ed. Global Missiology for the 21st<\/sup> Century. <\/em>Baker Academic, 2000.<\/li>\n<\/ol>\n

        ______________<\/p>\n

        [1]<\/a> John Mac Arthur, The<\/em> Mac<\/em> Arthur<\/em> New<\/em> Testament<\/em> Commentary. Matthew 8-15 <\/em>(Moody Press, 1987), p. 109.<\/p>\n

        [2]<\/a> John R. W. Stott, Christian Mission in the Modern World <\/em>(Downers Grove, IL, IVP, 1995), p. 35.<\/p>\n

        [3]<\/a> Johannes Nissen, New Testament and Mission <\/em>(Peter Lang, 1999), p. 25.<\/p>\n

        [4]<\/a> John Mac Arthur, The Mac Arthur New Testament Commentary. Matthew 8-15, <\/em>p. 112.<\/p>\n

        [5]<\/a> Donald A. Hagner, Word Biblical Commentary, <\/em>vol. 33A (Dallas, TX: Word Books, 1993), p. 260.<\/p>\n

        [6]<\/a> Joseph Addison Alexander, Gospel According to Matthew <\/em>(Christian Publishing Company, James Family, 1861), pp. 275-276.<\/p>\n

        [7]<\/a> R. T. France, Matthew. <\/em>Tyndale New Testament Commentaries (IVP, 1994), p. 175.<\/p>\n

        [8]<\/a> J. C. Fenton, The Gospel of St. Matthew <\/em>(Baltimore, MD: Penguin Books, 1963), p. 150.<\/p>\n

        [9]<\/a> Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei, <\/em>v.1-2 (Editura Lumina Lumii, 2000), p. 316.<\/p>\n

        [10]<\/a> D. A. Carson, When Jesus Confronts the World <\/em>(Paternoster Press, 1995), p. 115.<\/p>\n

        [11]<\/a> \u041f. \u041a. \u0428\u0430\u0442\u0440\u043e\u0432, \u041a\u043e\u043c\u043c\u0435\u043d\u0442\u0430\u0440\u0438\u0438 \u043a \u0415\u0432\u0430\u043d\u0433\u0435\u043b\u0438\u044e \u043e\u0442 \u041c\u0430\u0442\u0444\u0435\u044f<\/em> (\u0421.-\u041f\u0431: \u00ab\u0411\u0438\u0431\u043b\u0438\u044f \u0434\u043b\u044f \u0432\u0441\u0435\u0445\u00bb, 2000), \u0441\u0442\u0440. 229.<\/p>\n

        [12]<\/a> Donald A. Hagner, Word Biblical Commentary, <\/em>vol. 33A, <\/em>p. 260.<\/p>\n

        [13]<\/a> Martin Goldsmith, Matthew and Mission <\/em>(Paternoster Press, 2001), p. 91.<\/p>\n

        [14]<\/a> William D. Taylor, ed., Global Missiology for the 21st<\/sup> Century <\/em>(Baker Academic, 2000), p. 150.<\/p>\n

        [15]<\/a> Alger Fitch, Reading Between the Lines <\/em>(Joplin, MO: College Press, 1995), p. 34.<\/p>\n

        [16]<\/a> J. Andrew Kirk, What is Mission <\/em>(Darton, Longman & Todd, 2002), p. 31.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Evanghelia dup\u0103 Matei este cunoscut\u0103 \u00een misiologie ca \u015fi cartea \u201cMarei Trimiteri\u201d. Oricum trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 \u00eentreaga evanghelie este o comoar\u0103 misiologic\u0103. Unul din pasajele \u201ebijuterie\u201d ale c\u0103r\u0163ii este Matei 9:36-38. Teologia misiunii g\u0103sit\u0103 \u00een acest text\u00a0 poate servi \u00een mod sigur ca un bun fundament pentru misiunea bisericii \u00een lumea […]<\/p>","protected":false},"author":29,"featured_media":1702,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[70],"class_list":["post-2747","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-igor-kohaniuk"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2747","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/29"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2747"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2747\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3531,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2747\/revisions\/3531"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2747"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2747"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2747"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2747"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}