{"id":2545,"date":"2011-09-24T07:20:48","date_gmt":"2011-09-24T07:20:48","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2545"},"modified":"2024-06-06T08:23:10","modified_gmt":"2024-06-06T08:23:10","slug":"scriptura-si-traditia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/scriptura-si-traditia\/","title":{"rendered":"Scriptura \u015fi tradi\u0163ia"},"content":{"rendered":"

Scriptura \u015fi tradi\u0163ia r<\/strong>aportul dintre ele \u00een formarea Tanah sau a Bibliei Ebraice<\/span><\/h2>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

O reflec\u0163ie asupra credin\u0163ei cre\u015ftinilor evanghelici<\/em><\/p>\n

\u00a0despre Scriptur\u0103 \u0219i Tradi\u0163ie \u2013 rela\u0163ia dintre ele<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Bisericile Cre\u0219tine, cea Protestant\u0103 \u015fi cea Evanghelic\u0103 recunoa\u015fte c\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, adic\u0103 Vechiul \u015fi Noul Testament, este unica surs\u0103 \u00een materie de salvare a omului, c\u0103zut \u00een p\u0103cat \u0219i-n acela\u0219i timp, este sursa principal\u0103 de inspira\u0163ie pentru teologia cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Totu\u0219i, \u00een ceea ce prive\u0219te opiniile legate de originea, dezvoltarea \u015fi interpretarea Sfintelor Scripturi, exist\u0103 mai multe diferen\u021be mai pu\u021bin sau mai mult semnificative cu referire la anumite doctrine cre\u0219tine, cum ar fi: alegerea, liberul arbitru, sacramentele \u0219i altele. Aceste opinii variaz\u0103 pe un interval, dintre punctul de vedere conservativ, care porne\u0219te de la ideea c\u0103 Biblia este Cuv\u00e2ntul revelat al lui Dumnezeu \u015fi punctul de vedere liberal, care consider\u0103 c\u0103 Scriptura con\u021bine Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. La r\u00e2ndul lor, aceste puncte de vedere joac\u0103 un rol deosebit de important \u00een ceea ce prive\u0219te practica \u015fi credin\u0163a cre\u0219tin\u0103. De altfel, \u00eentre credin\u021b\u0103 \u0219i practic\u0103 nu trebuie s\u0103 existe o separare, cum poate fi v\u0103zut\u0103 \u00eentre cre\u0219tinii secolului XXI. Men\u021bion\u00e2nd aceasta, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem existen\u021ba unui mare num\u0103r de cre\u0219tini nominali, care au ajuns victimele unui sistem dualist de g\u00e2ndire, \u00een care diferen\u021ba dintre credin\u021b\u0103 \u0219i practic\u0103 este vizibil\u0103.<\/p>\n

Remarc\u00e2nd importan\u021ba unit\u0103\u021bii dintre credin\u021b\u0103 \u0219i practic\u0103, merg cu g\u00e2ndul la expresia unui profesor, pe care l-am avut ca \u0219i coordonator \u00eentr-un proiect de cercetare la Wheaton Bible College \u00een vara anului 2000. \u201eProblema cre\u0219tinismului nominal deriv\u0103 din atitudinea cre\u0219tinilor fa\u021b\u0103 de Sf\u00e2nta Scriptur\u0103\u201d, afirma profesorul Alan F. Johnson, \u201eiar modul \u00een care este privit\u0103 Scriptura st\u0103 la baza doctrinelor cre\u0219tine\u201d, spunea acela\u015fi autor. De altfel, profesorul vine cu o explica\u021bie mai detaliat\u0103 asupra acestui subiect \u00een manualul What Christians Believe.<\/em><\/p>\n

Urm\u0103rind evoluarea doctrinelor cre\u0219tine de-a lungul istoriei cre\u0219tinismului, Alan F. Johnson, profesor de Noul Testament \u0219i etic\u0103 cre\u0219tin\u0103 la Colegiul Wheaton, Illinois, spune c\u0103 relevan\u021ba credin\u021bei cre\u0219tine se bazeaz\u0103 \u0219i depinde totodat\u0103 de pozi\u021bia cre\u0219tinilor fa\u021b\u0103 de sursa de inspira\u021bie: \u201eDar tocmai modul \u00een care Cre\u015ftinismul \u00een\u0163elege Scriptura este punctul culminant, unde credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare sau cade.\u201d[1]<\/a><\/p>\n

Prin urmare, ideea despre sursa de inspira\u0163ie cre\u0219tin\u0103 <\/em>ne conduce la un studiu cu privire la Scriptur\u0103, Tradi\u021bie \u0219i Canon. Este absolut necesar ca urma\u0219ii lui Cristos din toate secolele s\u0103 cunoasc\u0103 aceste surse \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00een mod corect rela\u021bia dintre ele. De altfel, \u00een\u021belegerea precar\u0103 duce la interpret\u0103ri eronate ale rela\u021biei dintre Scriptur\u0103 \u0219i Tradi\u021bie, aspect care, \u00een final, se reflect\u0103 asupra vie\u0163ii cre\u0219tine de zi cu zi.<\/p>\n

Reflect\u00e2nd asupra rela\u021biei dintre Scriptur\u0103 \u0219i Tradi\u021bie, trebuie ini\u0163ial s\u0103 men\u021bion\u0103m, c\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u00een formatul ei canonic, unde sunt incluse at\u00e2t cele 39 de c\u0103r\u021bi ale Vechiului Testament (care, de altfel coincid \u0219i canonului ebraic, stabilit \u00een c\u00e2teva perioade de timp, ultima \u00eencheindu-se cu anii 90 d.Cr. la Jamnnia), c\u00e2t \u0219i cele 27 de c\u0103r\u021bi ale Noului Testament, a fost \u00eent\u0103rit de Biserica Universal\u0103 \u00een anul 397 d. Cr. la Conciliul de la Cartagina, conciliu care a finalizat un proces de aproximativ cinci etape[2]<\/a> de cercet\u0103ri \u0219i dezbateri teologice, ce a durat c\u00e2teva sute de ani, nu s-a format \u00eentr-un vid teologic, ci a \u021binut cont de revela\u021bia lui Dumnezeu pe tot parcursul istoriei umane \u0219i de anumi\u0163i factori, cum ar fi: autoritatea revela\u021biei, sursa ei divin\u0103 \u0219i modul \u00een care a fost transmis\u0103.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru a \u00een\u021belege rela\u021bia dintre Scriptur\u0103 \u0219i Tradi\u021bie, accentul trebuie pus pe importan\u021ba pe care o joac\u0103 limbajul de comunicare, folosit \u00een diferite perioade. R\u0103spunsul vine \u00een momentul, \u00een care facem o diferen\u021b\u0103 clar\u0103, referitor la ce se are \u00een vedere prin Scriptur\u0103 \u0219i Tradi\u021bie ast\u0103zi \u0219i ce s-a avut \u00een vedere atunci.<\/p>\n

\u00cen final, din moment ce se ridic\u0103 \u00eentrebarea despre rolul tradi\u021biei \u00een raport cu Scriptura canonic\u0103, conceptul trebuie extins \u0219i, privind procesul de canonizare a c\u0103r\u021bilor din Vechiul Testament, care fac parte din Scriptura canonic\u0103, recunoscut\u0103 de Biserica Universal\u0103 din perioada Patristic\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Antecedente iudaice cu privire la Sfintele Scripturi <\/strong><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ori de cate ori ajungem s\u0103 discut\u0103m despre Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, Tradi\u021bia Cre\u0219tin\u0103 \u0219i Canon, este neap\u0103rat sa luam \u00een calcul \u0219i Scripturile canonice ale evreilor, de unde cre\u0219tinii au mo\u0219tenit Vechiul Testament, ce a slujit ca punct de referin\u021b\u0103 al Domnului Isus Cristos cu privire la ceea ce constituiau Scripturile \u00een perioada vie\u021bii Sale pe P\u0103m\u00e2nt, precum \u0219i practica de credin\u021b\u0103 a ucenicilor, care a devenit norma principiilor pe care \u0219i-au zidit ei via\u021ba.<\/p>\n

\u021ain\u00e2nd cont, c\u0103 pe parcursul istoriei via\u021ba Bisericii Cre\u0219tine a devenit un concept despre lume \u015fi via\u021b\u0103, \u00een care norma de credin\u021b\u0103 este descris\u0103 printr-un set de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi, tr\u0103ite \u0219i predicate de ucenici, iar apoi implementate de apostoli \u00een bisericile organizate de ei, ajungem la faza \u00een care \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura \u015fi practica Bisericii devine o tradi\u021bie (norm\u0103 de via\u021b\u0103), care urmeaz\u0103 sa fie transmis\u0103 credincio\u0219ilor din veacurile posterioare. \u00cen acela\u0219i timp, trebuie recunoscut faptul, c\u0103 tradi\u021bia dat\u0103 nu poate s\u0103 apar\u0103 din vid, ci ea a fost zidit\u0103 pe revela\u021bia lui Dumnezeu din Vechiul Testament. Mai este important s\u0103 re\u021binem, c\u0103 pentru Isus Cristos Scripturile Vechiului Testament au reprezentat standardul la care trebuia sa adere \u0219i c\u0103ruia s\u0103 se identifice fiecare evreu (Mat. 5:17). Realiz\u00e2nd faptul, c\u0103 Isus Cristos S-a identificat cu standardul lui Dumnezeu, revelat \u00een Vechiul Testament \u0219i, \u00eencheind un nou leg\u0103m\u00e2nt cu urma\u0219ii S\u0103i din perioada Bisericii, El sublinia c\u0103 tradi\u021bia sau via\u021ba cre\u0219tin\u0103 este o \u00eembinare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii \u0219i practicii, recomandate urma\u0219ilor S\u0103i ca norm\u0103 pentru toate veacurile.<\/p>\n

Ideea de mai sus ne conduce la concluzia c\u0103 \u00eentre principiile de credin\u021b\u0103, predicate de Domnul Isus \u0219i practicarea lor exist\u0103 o leg\u0103tura concret\u0103, care pe de o parte, urmeaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 standard pentru comunitatea cre\u0219tin\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, este o chemare pentru urma\u0219ii lui Cristos din toate secolele \u2013 s\u0103 vegheze ca rela\u021bia dintre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i practic\u0103 s\u0103 nu devieze de la norma revelat\u0103 de Domnul Isus.<\/p>\n

Prin urmare, atunci c\u00e2nd discut\u0103m despre Tradi\u021bie \u0219i Scriptur\u0103, punctul de vedere al Domnului Isus este unul cheie pentru o \u00een\u021belegere corect\u0103 a rela\u021biei dintre Scriptur\u0103 \u0219i Tradi\u021bie. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t trebuie men\u021bionat c\u0103 pentru Isus Cristos, ca \u0219i pentru orice evreu, Scriptura Vechiului Testament reprezenta c\u00e2teva lucruri: \u00een primul r\u00e2nd, Vechiul Testament era privit ca norm\u0103 revelat\u0103 de Dumnezeu, \u00een care erau descoperite at\u00e2t caracterul lui Dumnezeu, c\u00e2t \u0219i instruc\u021biunile de conformare la standardul revelat; \u00een al doilea r\u00e2nd, Scripturile erau divizate \u00een trei p\u0103r\u021bi: Tora, Profe\u021bii \u0219i Scrierile; \u0219i-n al treilea r\u00e2nd, pentru \u00een\u021belegerea implica\u021biei directe a lui Dumnezeu \u00een istorie, Scripturile Vechiului Testament includ c\u00e2teva etape istorice specifice, cum ar fi: perioada premozaic\u0103; perioada mozaic\u0103; perioada profe\u0163ilor \u0219i perioada intertestamental\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen continuare, doresc se urm\u0103rim procesul revela\u021biei de Sine a lui Dumnezeu \u00een perioadele men\u021bionate mai sus:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Perioada premozaic\u0103<\/em><\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00cen perioad\u0103 premozaic\u0103 avem c\u00e2teva modele de revela\u021bie de Sine a lui Dumnezeu, printre care se num\u0103r\u0103 revela\u021bia direct\u0103, precum \u0219i \u00eencheierea unui leg\u0103m\u00e2nt dintre Dumnezeu \u0219i om:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Revela\u0163ie direct\u0103. <\/em>\u00cen baza celor relatate \u00een cartea Genesa descoperim, c\u0103 Adam a avut p\u0103rt\u0103\u0219ie cu Dumnezeu, aceasta fiind caracterizat\u0103 de o rela\u021bie direct\u0103. Dumnezeu comunica \u00een mod verbal cu primii oameni: \u201eDumnezeu i-a binecuv\u00e2ntat \u015fi Domnul le-a zis: \u201eCre\u015fte\u0163i, \u00eenmul\u0163i\u0163i-v\u0103, umple\u0163i P\u0103m\u00e2ntul \u015fi supune\u0163i-l\u201d<\/em> (Gen. 1:28); \u201eDomnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: \u201ePo\u0163i s\u0103 m\u0103n\u00e2nci cu pl\u0103cere din orice pom din gr\u0103din\u0103 …\u201d <\/em>(Gen.2:16); \u201eDomnul zisese lui Avram: \u201eIe\u015fi din \u0163ara ta, din rudenia ta \u015fi din casa tat\u0103lui t\u0103u \u015fi vino \u00een \u0163ara pe care \u0163i-o voi ar\u0103ta.\u201d <\/em>(Gen.12:1)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Revela\u0163ia bazat\u0103 pe un Leg\u0103m\u00e2nt \u00eentre Dumnezeu \u015fi om. <\/em>Acest tip de revela\u0163ie \u00eencepe cu Avraam \u0219i continu\u0103 cu descenden\u0163ii s\u0103i: Scriptura afirm\u0103: \u201eSemin\u0163iei tale dau \u0163ara aceasta, de la r\u00e2ul Egiptului p\u00e2n\u0103 la r\u00e2ul cel mare, Eufratul.\u201d <\/em>(Gen.15:18)<\/p>\n

Expresia-cheie care determin\u0103 acest gen de revela\u021bie este \u201eCuv\u00e2ntul Domnului\u201d, \u201eDup\u0103 aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri Cuv\u00e2ntul Domnului a vorbit lui Avram \u00eentr-o vedenie…\u201d <\/em>(Gen.15:1) Elementele caracteristice, prin care Dumnezeu Se descoper\u0103 \u0219i, de altfel, stau la baza leg\u0103m\u00e2ntului dintre El \u0219i om sunt: vedeniile, visurile (Gen. 28:12) \u015fi teofaniile (Gen.18:2-10).<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, scopul revela\u0163iei de Sine a lui Dumnezeu urm\u0103re\u015fte dou\u0103 aspecte; cunoa\u015fterea Lui pe de o parte \u015fi, pe de alt\u0103 parte, ascultarea \u015fi \u00eencrederea \u00een El.<\/p>\n

\u00a0<\/u><\/em><\/strong><\/p>\n

Perioada lui Moise \u2013 profetul<\/em><\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Un studiu asupra perioadei date ne conduce la ideea, c\u0103 at\u00e2t vorbirea direct\u0103, c\u00e2t \u0219i vedeniile, \u0219i visurile au continuat \u0219i \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, exemplu este Ex.3:2, dar se mai adaug\u0103 un element nou, care poate fi numit profetul<\/em>. Domnul alege un purt\u0103tor de cuv\u00e2nt, adic\u0103 un profet care are obliga\u021bia sa transmit\u0103 mesajul lui Dumnezeu poporului S\u0103u. Profetul era un ambasador al lui Dumnezeu, care avea autoritatea Celui ce l-a trimis. Din acest moment, Cuv\u00e2ntul Domnului era transmis direct de la Dumnezeu prin proroc poporului: \u201eDu-te, str\u00e2nge pe b\u0103tr\u00e2nii lui Israel \u015fi spune-le: \u201eMi s-a ar\u0103tat Domnul Dumnezeul p\u0103rin\u0163ilor vo\u015ftri, Dumnezeul lui Avraam, lui Isac \u015fi Iacov.\u201d<\/em> (Ex.3:16) Vorbind despre elementul profetic, <\/em>trebuie specificat faptul, c\u0103 profetul nu vorbea de la sine, ci Domnul punea mesajul S\u0103u \u00een gura profetului, Ex.4:12; 14-15. Termenul profet <\/em>provine de la cuv\u00e2ntul din limba ebraic\u0103, nabi <\/em>\u0219i se traduce prin: \u201ea vorbi \u00een numele altuia.\u201d<\/em> Iar profetul trimis de Dumnezeu avea o autoritate identic\u0103 cu a Celui care l-a trimis. Faptul c\u0103 autoritatea profetului era identic\u0103 cu a lui Dumnezeu este demonstrat prin textele din Exod 20:22; Deut. 18:19 \u201e\u015ei dac\u0103 cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune El \u00een Numele Meu, Eu \u00eei voi cere socoteal\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen aceasta perioad\u0103 Dumnezeu scrie cele dou\u0103 table ale Legii:<\/em> \u201eTablele erau lucrarea lui Dumnezeu \u015fi scrisul era scrisul lui Dumnezeu, s\u0103pat pe table.\u201d<\/em> (Ex.32:16)<\/p>\n

\u00a0<\/u><\/em><\/strong><\/p>\n

Perioada Profe\u0163ilor<\/em><\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu Moise \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een perioada intertestamental\u0103, elementul profetic \u00een care, dup\u0103 cum am v\u0103zut, erau incluse at\u00e2t mesajul c\u00e2t \u0219i profetul, constituie autoritatea care-L reprezint\u0103 pe Dumnezeu.<\/p>\n

Mai mul\u021bi comentatori biblici sus\u021bin ideea, c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 la porunca lui Dumnezeu Moise a instituit \u0219coala profe\u0163ilor, despre care se vorbe\u0219te \u00een Deuteronom 18:15-22.<\/p>\n

Odata cu revelarea celor 10 Porunci (Decalogul) \u0219i scrierea lor pe cele dou\u0103 table, p\u0103strate \u00een Chivotul Leg\u0103m\u00e2ntului (Ex.25:16, 40:20, Deut.10:1-5),\u00a0 rolul profe\u021bilor era s\u0103 \u00eentoarc\u0103 privirea poporului spre cele 10 Porunci,<\/em> care se mai numeau \u0219i m\u0103rturia Domnului <\/em>(Ex.40:20). Iar o<\/em>rice abatere era urmat\u0103 de o pedeaps\u0103, prevestit\u0103 anterior de proroc: \u201eA\u015fa cum a fost scris \u00een Legea lui Moise, toate aceste nenorociri au venit asupra noastr\u0103, pentru c\u0103 n-am c\u0103utat fa\u0163a Domnului Dumnezeului nostru \u015fi nu ne-am \u00eentors de la p\u0103catele noastre, \u015fi nu am dat aten\u0163ie adev\u0103rului T\u0103u.\u201d (2\u00cem.17:34; Dan.9:13; Mal.4:4). Codul mesajului profetic, transmis de Dumnezeu \u00een perioad\u0103 dintre Moise \u0219i Maleahi, \u00eencepea cu expresia: \u201eA\u015fa vorbe\u015fte Domnul…\u201d.[3]<\/strong><\/a>\u00a0 <\/em><\/p>\n

Perioada profetic\u0103 este urmat\u0103 de un proces de canonizare, care \u00eencepe \u00een secolul al 5-lea \u00ee. d. Cr. \u0219i continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului 1 d. Cr. \u00cen ce prive\u0219te necesitatea unui canon al Scripturilor, ce implica un proces foarte meticulos, a ajuns s\u0103 fie dictat\u0103 de c\u00e2teva motive: primul motiv \u00eel constituiau scrierile ce veneau \u00een contradic\u021bie cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura unitar\u0103 a Scripturilor, numit\u0103 Tanah <\/em>(Vechiul Testament); un alt motiv \u00eel constituia experien\u021ba unor lideri, care de\u0219i se deosebea de cea a profe\u021bilor, preten\u021biile lor solicitau o autenticitate asem\u0103n\u0103toare cu cea o profe\u021bilor. Un al treilea motiv era legat de criteriul de autoritate. \u00centrebarea care se ridica referitor la aceste scrieri \u0219i dup\u0103 care trebuiau evaluate era: \u201eCare dintre ele este Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i care vine din ini\u021biativa oamenilor?\u201d De\u0219i procesul a fost unul \u00eendelungat, criteriul unit\u0103\u021bii, al autenticit\u0103\u021bii \u0219i al autorit\u0103\u021bii au fost respectate \u00eentocmai, rezult\u00e2nd \u00een Canonul Ebraic, numit Tanah, <\/em>care se \u00eemp\u0103r\u021bea \u00een trei por\u021biuni: prima por\u021biune Tora <\/em>sau Legea lui Moise, \u00een care erau incluse cele 5 c\u0103r\u021bi ale lui Moise, numite Pentateuhul; a doua por\u021biune Navi <\/em>sau prorocii, unde era incluse c\u0103r\u021bile: Iosua, Judec\u0103tori, 4 c\u0103r\u021bi ale \u00cemp\u0103ra\u021bilor, cei trei\u00a0 proroci mari: Isaia, Ieremia \u0219i Ezechiel, apoi urma cartea celor 12 proroci mici: Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, \u021aefania, Hagai, Zaharia \u0219i Maleahi; \u0219i por\u021biunea a treia, numit\u0103 Ketuvim <\/em>sau scrierile, ce \u00eencheiau canonul ebraic, \u00een aceast\u0103 por\u021biune intr\u0103 c\u0103r\u021bile: Psalmi, Pildele lui Solomon, cartea lui Iov, C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor, Rut, Pl\u00e2ngerile lui Ieremia, Eclesiastul, cartea Estera, cartea prorocului Daniel, Ezra, Neemia \u0219i dou\u0103 c\u0103r\u021bi ale Cronicilor.[4]<\/a><\/p>\n

\u00cen finalul procesului \u0219i \u00een baza criteriilor de canonizare scrierile iudaice, incluse sub no\u021biunea de Legea lui Moise, profe\u021bi \u0219i majoritatea scrierilor istorico-poetice, men\u021bionate mai sus, au fost definite ca scrieri sacre \u0219i introduse \u00een canonul iudaic de preotul \u0219i c\u0103rturarul Ezra \u00een secolul al 5-lea \u00ee. Cr. Dar \u00een canonul, stabilit de preotul \u0219i c\u0103rturarul Ezra, nu au fost incluse c\u00e2teva scrieri cu un con\u021binut poetic \u0219i unele c\u0103r\u021bi istorice, cum ar fi Estera \u0219i Eclesiastul, care au fost incluse mai t\u00e2rziu \u00een sec. 1 d. Cr.[5]<\/a><\/p>\n

Stabilind num\u0103rul c\u0103r\u021bilor canonice, evreii nu au p\u0103strat celelalte c\u0103r\u021bi, dar au f\u0103cut o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre c\u0103r\u021bile considerate, av\u00e2nd inspira\u0163ie divin\u0103 \u0219i acestea au intrat \u00een canon, precum \u0219i celelalte care con\u021bin virtu\u021bi \u0219i au valoare istoric\u0103.<\/p>\n

Definind cu exactitate rolul c\u0103r\u021bilor canonice \u0219i al celor necanonice, evreii fac o distinc\u021bie clar\u0103 prin doi termeni: primul termen care se refer\u0103 la c\u0103r\u021bile canonice este halaha, <\/em>iar cel de-al doilea este termenul h\u2019agada,<\/em> incluz\u00e2nd Talmudul, Mi\u0219na \u0219i Kabbala. C\u0103r\u021bile incluse \u00een h\u2019agada <\/em>fac parte din tradi\u021bia oral\u0103 ori din scrierile apocrife. \u00cen num\u0103rul lor intr\u0103: Cartea lui Tobit, lui Baruh, Cartea Iuditei, \u00cen\u021belepciunea lui Solomon, trei c\u0103r\u021bi ale Macabeilor \u0219i altele.<\/p>\n

\u00cen concluzie, ori de c\u00e2te ori evreii f\u0103ceau referin\u021b\u0103 la aceste c\u0103r\u021bi, acestea nu reprezentau o autoritate divin\u0103, ci doar una consultativ\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Perioada Intertestamental\u0103<\/em><\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Canonul, Legea oral\u0103 \u015fi Rabinii<\/em>. A\u0219a cum nu recunosc denumirea de Vechiul Testament, evreii nu recunosc nici no\u021biunea de perioad\u0103 intertestamental\u0103, <\/em>iar \u00een loc de expresia cunoscut\u0103 \u00een lumea cre\u0219tin\u0103 era nou\u0103,<\/em> marcat\u0103 prin expresiile: (Anul Domnului) A. D. <\/em>sau era nou\u0103 <\/em>dup\u0103 na\u0219terea lui Cristos (d. Cr.)<\/em>, evreii nu folosesc nici una dintre expresiile men\u021bionate, iar ori de c\u00e2te ori fac referin\u021b\u0103 la era noastr\u0103, adic\u0103 era dup\u0103 na\u0219terea lui Cristos, savan\u021bii evrei, precum \u0219i simpatizan\u021bii secularismului naturalist, folosesc expresia Era Contemporan\u0103[6]<\/strong><\/a>.<\/em><\/p>\n

Pentru cre\u0219tini perioada intertestamental\u0103 \u00eenseamn\u0103 cel pu\u021bin dou\u0103 lucruri, primul se refer\u0103 la o etap\u0103 istoric\u0103, care marcheaz\u0103 un timp de t\u0103cere profetic\u0103, ultimul profet al Scripturii Tanah, <\/em>fiind Maleahi \u0219i primul din era noastr\u0103 este crainicul prevestitor al lui Isus Cristos, Ioan Botez\u0103torul. \u00centre Maleahi \u0219i Ioan Botez\u0103torul este o perioad\u0103 de aproximativ 400 de ani; \u0219i al doilea aspect foarte important pentru cre\u0219tini este factorul spiritual, care marcheaz\u0103 o perioad\u0103 specific\u0103, situat\u0103 \u00eentre dou\u0103 leg\u0103minte ale lui Dumnezeu cu oamenii: Leg\u0103m\u00e2ntul de la Sinai <\/em>\u0219i Leg\u0103m\u00e2ntul cel Nou<\/em>, bazat pe jertfa lui Isus Cristos de la Calvar. \u00cen cronologia cre\u0219tin\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 este cuprins\u0103 \u00eentre sec. IV \u00ee. Cr. \u2013\u00a0 sec. I d. Cr.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Perioada intertestamental\u0103 reprezint\u0103 un subiect important pentru studiul nostru \u0219i aceasta, din nou, din c\u00e2teva motive: primul motiv se refer\u0103 la finalizarea canonului ebraic \u0219i al doilea motiv \u00eel constituie p\u0103rerea autorilor vremii cu privire la Scriptur\u0103, \u00een general \u0219i referitor la distinc\u021bia pe care o fac ei \u00eentre scrierile canonice \u0219i cele necanonice. Acest aspect trebuie re\u021binut \u0219i pentru faptul, c\u0103 teologii cre\u0219tini, implica\u021bi \u00een canonizarea c\u0103r\u021bilor Noului Testament au remarcat diferen\u021ba dintre ele, a\u0219a cum au f\u0103cut-o \u0219i evreii, la r\u00e2ndul lor. \u015ei tocmai acest factor ne ajut\u0103 s\u0103 facem o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre ceea ce se nume\u0219te Scriptur\u0103 \u0219i Tradi\u021bie oral\u0103 scris\u0103. Remarc\u00e2nd aceasta, doresc s\u0103 men\u021bionez \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 cel mai important eveniment din aceast\u0103 perioad\u0103 pentru cre\u0219tinii din Biserica Primar\u0103 a fost finalizarea canonului Tanah<\/em> \u0219i distinc\u021bia dintre acesta \u0219i scrierile apocrife, metod\u0103 care a slujit ca exemplu pentru teologii cre\u0219tini din primele patru secole.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Referin\u0163ele rabinilor.[7]<\/strong><\/a> <\/em>Cele mai multe dintre sursele rabinice din aceast\u0103 perioad\u0103 sugereaz\u0103 o intensificare a ideii de colectare a ceea ce numesc evreii \u201eTanah <\/em>sau Biblia Ebraic\u0103\u201d. Cea mai important\u0103 por\u021biune din Tanah <\/em>era por\u021biunea Torei, pe care evreii o considerau \u00een mod literal vocea lui Dumnezeu, <\/em>aspect care devine un element distinct \u00eentre c\u0103r\u021bile canonice \u0219i m\u0103re\u0219te \u0219i mai mult distan\u021ba dintre scrierile hagiografice ale eroilor evrei din perioada intertestamental\u0103. <\/em>F\u0103c\u00e2nd aceast\u0103 distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre c\u0103r\u021bile canonice \u0219i cele devo\u021bionale, evreii afirmau c\u0103 nici una dintre legi nu s-a ridicat \u0219i nu se poate ridica mai presus de Pentateuh (a\u015fa cum nu se poate ridica un student mai presus de profesorul s\u0103u).<\/p>\n

 <\/p>\n

Constat\u0103rile autorilor din perioada Bisericii Primare<\/em><\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Josephus Bonserven. <\/em>Referindu-se la perioada abordat\u0103, Josephus Bonserven spune c\u0103 finalizarea Canonului Vechiului Testament a avut loc spre sf\u00e2r\u0219itul secol I d. C. \u0219i-n acela\u0219i timp, remarc\u0103 faptul c\u0103 at\u00e2t evreii, c\u00e2t \u0219i cre\u0219tinii din primele 3 secole f\u0103ceau o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre c\u0103r\u021bile canonice \u0219i cele apocrife, demarcarea dintre ceea ce evreii considerau a fi c\u0103r\u021bile canonice \u0219i o alt\u0103 mare cantitate de literatur\u0103 care f\u0103cea parte din volumul h\u2019agada, <\/em>adic\u0103 tradi\u021bia oral\u0103. Josephus Bonserven sus\u0163ine c\u0103 \u00een Canonul Ebraic Tanah<\/em> \u00een forma lui final\u0103, au fost incluse toate c\u0103r\u0163ile Vechiului Testament, cu excep\u0163ia celor apocrife. J. Bonserven mai specific\u0103 faptul, c\u0103 de\u015fi c\u0103r\u0163ile apocrife erau citite ca \u015fi celelalte cu scop edificator, nu erau considerate inspirate \u0219i, prin urmare, nu puteau fi puse la acela\u0219i nivel cu scrierile canonice, care erau considerate Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.[8]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Philo din Alexandria despre Scriptur\u0103. <\/em>Filozoful de origine iudaic\u0103, Philo de Alexandria, considera c\u0103 Scriptura (Sfintele Scripturi) a fost dictat\u0103 de Dumnezeu, prin urmare, autorul uman n-avea nici o contribu\u0163ie. \u201e\u00cen adev\u0103r\u201d, spune Philo de Alexandria, \u201eprofetul chiar \u015fi atunci c\u00e2nd transmite mesajul, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 calmul, iar organele de vorbire, gura \u015fi limba, sunt total arendate de Altul. Profetul nu pronun\u0163\u0103 de la sine, ci este un interpret al Altuia\u201d, consider\u0103 Philo[9]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Josephus \u2013 Josephus Flavius ori Joseph ben Matias. <\/em>Josephus Flavius ori Joseph ben Matias, cunoscut ca unul dintre ini\u021biatorii r\u0103scoalei din Galilea din anul 66 d. Cr., care a dus la distrugerea Ierusalimului \u00een anul 70 d. Cr. \u0219i traduc\u0103torul lui Titus Vespasian Flavius, face o remarc\u0103 uluitoare cu privire la importan\u021ba Scripturii \u00een via\u021ba evreilor: \u201eNou\u0103 ni s-au dat argumente practice despre reveren\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Scripturile noastre. \u015ei oric\u00e2te genera\u0163ii nu ar trece, nimeni nu-\u015fi asum\u0103 r\u0103spunderea s\u0103 adauge ori s\u0103 scoat\u0103 vreo silab\u0103; \u0219i acesta este ca un instinct, implantat \u00een orice evreu din ziua na\u015fterii. Evreul trebuie s\u0103 respecte Scriptura ca pe ni\u015fte dogme ale lui Dumnezeu, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 prin ele \u015fi, dac\u0103 este nevoie, s\u0103 moar\u0103 pentru ele.\u201d<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Concluzii<\/em><\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Rezum\u00e2nd cele studiate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, putem observa c\u00e2teva adev\u0103ruri-cheie care, de altfel, au \u0219i format contextul \u00een care a intervenit Isus Cristos.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 este opera standard a lui Dumnezeu, revelat\u0103 pentru m\u00e2ntuirea celui ce crede \u0219i ascult\u0103 de prescrip\u021biile ei.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, evreii au stabilit \u0219i au respectat diferen\u021ba dintre scrierile canonice \u0219i cele apocrife.<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, putem distinge caracterul sacru \u0219i universal al Scripturii revelate care, \u00een consecin\u021b\u0103, cheam\u0103 poporul lui Dumnezeu din toate vremurile la o via\u021b\u0103 autentic\u0103 \u00een ascultare de Dumnezeu.<\/p>\n

 <\/p>\n

Urmeaz\u0103 continuarea\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

BIBLIOGRAFIA<\/strong><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

    \n
  1. Berkhof, Louis, The History of Christian Doctrines,<\/em> Baker Book House, Grand Rapids, Michigan, 1995.<\/li>\n
  2. Bonserven, Joseph, Palestinian judaism in the time of Jesus Christ<\/em>, New York: Holt, Rinehart & Winston, 1964.<\/li>\n
  3. Johnson, Alan F., Robert E. Webber, What Christians Belive, <\/em>Zondervan Publishing House, 1993.<\/li>\n
  4. Kelly, J. N. D., Early Christian Doctrins, edi\u0163ia revizuit\u0103, <\/em>Harper San Francesco, 1978, ISBN 06-064334-X.<\/li>\n<\/ol>\n
      \n
    1. Scrierile P\u0103rin\u0163ilor Apostolici, <\/em>Institutul Biblic \u0219i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne 1995.<\/li>\n<\/ol>\n
        \n
      1. Shai Cherrt, Introduction in Judaism, series of Great Courses, Teaching Company. <\/em>Curs (audio) de introducere \u00een Iudaism.<\/li>\n<\/ol>\n

        ______________<\/p>\n

        [1]<\/a> Alan F. Johnson – Robert E. Webber, What Christians Believe, A Biblical & Historical Summary, <\/em>Zondervan Publishing House, Grand Rapids, Michigan 1993, p. 17.<\/p>\n

        [2]<\/a> Not\u0103 <\/strong>\u2013 \u00cen cele cinci etape <\/em>de cercetare au intrat urm\u0103torii factori sau evenimente luate \u00een discu\u0163ie: evenimentul Cristos, unde au fost incluse: na\u015fterea, via\u0163a, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, moartea \u015fi \u00eenvierea lui Isus Cristos; a 2-a etap\u0103 s-a rotit \u00een jurul autorit\u0103\u0163ii apostolice, <\/em>unde s-a luat \u00een calcul dac\u0103 scrierile cercetate aveau vreo leg\u0103tur\u0103 cu apostolii; a 3-a etap\u0103 a avut de-a face cu ereziile lui Marcion, <\/em>\u00a0care alc\u0103tuiser\u0103 deja un canon pe la mijlocul secolului al 2-lea; a urmat o a 4-a etap\u0103 care s-a focalizat asupra luptei \u00eempotriva gnosticilor, <\/em>ce subminau rolul \u00eentrup\u0103rii lui Isus Cristos; a 5-a etap\u0103 este Conciliul de la Cartagina, <\/em>unde au fost luate \u00een calcul toate celelalte etape, abordate \u00een discu\u0163iile anterioare.<\/p>\n

        [3]<\/a> Alan F. Johnson, Robert E. Webber, What Christians Belive, <\/em>Zondervan Publishing House, 1993, p. 17.<\/p>\n

        [4]<\/a> Canon ori Biblia, Eric Nustrem, Dic\u0163ionarul Biblic, <\/em>World Cristian Ministries (versiunea rus\u0103), Toronto, Canada.<\/p>\n

        [5]<\/a> Shai Cherrt, Introduction in Judaism, series of Great Courses, Teaching Company. <\/em>Curs de Introducere \u00een Iudaism.<\/p>\n

        [6]<\/a> Idem.<\/p>\n

        [7]<\/a> Institutul rabinic \u2013 ceea ce putem sa spunem despre autoritatea rabinilor din perioada Noului Testament este c\u0103 ei aveau putere legislativ\u0103 pentru a de\u0163ine sub control ritualul de la Templu \u015fi chiar ac\u0163iunea Marelui Preot. Nini \u2013 un festival al familiei nu se putea petrece f\u0103r\u0103 prezen\u0163a c\u00e2torva dintre rabini. Rabinul putea \u00eenlocui un preot \u015fi era considerat mai important dec\u00e2t mama ori tata.<\/p>\n

        [8]<\/a> Joseph Bonserven, Palestinian judaism in the time of Jesus Christ<\/em>, New York: Holt, Rinehart & Winston, 1964, p. 84-88<\/p>\n

        [9]<\/a> Idem, p. 22<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Scriptura \u015fi tradi\u0163ia raportul dintre ele \u00een formarea Tanah sau a Bibliei Ebraice     O reflec\u0163ie asupra credin\u0163ei cre\u015ftinilor evanghelici \u00a0despre Scriptur\u0103 \u0219i Tradi\u0163ie \u2013 rela\u0163ia dintre ele \u00a0 Bisericile Cre\u0219tine, cea Protestant\u0103 \u015fi cea Evanghelic\u0103 recunoa\u015fte c\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, adic\u0103 Vechiul \u015fi Noul Testament, este unica surs\u0103 \u00een materie de salvare a omului, […]<\/p>","protected":false},"author":4,"featured_media":2544,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[37],"post-author":[81],"class_list":["post-2545","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-theology","tag-ro","post-author-michail-malancea"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2545","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2545"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2545\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3521,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2545\/revisions\/3521"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2544"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2545"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2545"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2545"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2545"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}