\u00cen mai toate regimurile moderne munca a fost considerat\u0103 o virtute. Guvernele socialiste aveau \u0219i \u00eenc\u0103 mai au o zi a muncii pe care o s\u0103rb\u0103toresc cu mare fast. \u00cen \u0163\u0103rile comuniste din timpul r\u0103zboiului rece erau afi\u015fate pe blocuri sau garduri sloganuri prin care era glorificat\u0103 munca. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, aceste sloganuri erau utilizate nu doar de comuni\u015fti, dar \u015fi de nazi\u015fti. Orice prizonier care intra pe poarta temutului lag\u0103r de la Auschwitz putea s\u0103 citeasc\u0103 inscrip\u0163ia gravat\u0103 chiar pe poart\u0103: \u201eMunca te face liber\u201d. \u00cen capitalism, munca a c\u0103p\u0103tat chiar statutul de cult, omul fiind considerat de cele mai multe ori o ma\u015fin\u0103 de produs bunuri.<\/p>\n
Dar oare cine este ast\u0103zi mul\u0163umit c\u0103 trebuie s\u0103 munceasc\u0103? Chiar dac\u0103, \u00een general, ziua de munc\u0103 este de doar 8 ore, iar s\u0103pt\u0103m\u00e2na de lucru are doar 5 zile, oamenii sunt la fel de nemul\u0163umi\u0163i de muncile la care sunt supu\u015fi zilnic, precum erau sclavii antici care nu aveau alt drept dec\u00e2t s\u0103 munceasc\u0103.<\/p>\n
Poate c\u0103 urm\u0103toarea \u00eent\u00e2mplare va scoate la iveal\u0103 un cr\u00e2mpei din ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume referitor la munc\u0103. Citind istorioara de mai jos s-ar putea ca cineva s\u0103 se identifice integral sau par\u0163ial cu personajul principal.<\/p>\n
Se scoal\u0103 omul din pat, nec\u0103jit c\u0103 i-a sunat de\u015ftept\u0103torul, \u00eembrac\u0103 \u00een fug\u0103 ni\u015fte haine pe el, sorbind un ceai, i-a \u0219i c\u00e2teva \u00eembuc\u0103turi de p\u00e2ine uns\u0103 cu unt, apoi alearg\u0103 spre sta\u0163ia de troleibuz. Acolo, a\u015fteapt\u0103 ner\u0103bd\u0103tor pre\u0163 de c\u00e2teva minute transportul, iar c\u00e2nd ma\u015fina cu coarne sose\u015fte \u00een sta\u0163ie \u015fi \u00ee\u015fi deschide u\u015file, bulucul de oameni se \u00eenghesuie s\u0103 prind\u0103 m\u0103car un loc \u00een picioare. Odat\u0103 urcat, omul se simte ca pe\u015ftele \u00een conserv\u0103. Nasul i se \u00eenfioar\u0103 la invazia mirosurilor nu prea pl\u0103cute, care sunt degajate de tovar\u0103\u015fii de c\u0103l\u0103torie. Cu greu, ajunge la el \u0219i femeia cu \u0219or\u021b verde, numit\u0103 la noi \u201etaxatoare\u201d, care \u00eei cere s\u0103 cumpere biletul de c\u0103l\u0103torie. Apatic \u00eei d\u0103 doi lei aduna\u0163i din b\u0103nu\u0163i \u015fi la fel de indiferent, bag\u0103 \u00een buzunar bile\u0163elul primit \u00een schimbul monedelor. Apoi se uit\u0103 omul nostru prin geamul murdar la ma\u015finile \u015fi la a\u015fa numitele \u201erutiere\u201d, care trec \u00een goan\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 troleibuzul s\u0103u, care se mi\u015fc\u0103 greoi. Dup\u0103 o clip\u0103 de g\u00e2ndire \u00eei vine o idee str\u0103lucit\u0103: \u201ede m\u00e2ine va circula cu \u201erutiera\u201d, chit c\u0103 va scoate din buzunar trei h\u00e2rtiu\u0163e de c\u00e2te un leu \u015fi nu doar dou\u0103. Dup\u0103 zeci de minute \u00een care a adunat o g\u0103leat\u0103 de am\u0103r\u0103ciune, ajunge \u00een sf\u00e2r\u015fit la sta\u0163ia de l\u00e2ng\u0103 \u201enenorocitul\u201d de serviciu. Coboar\u0103 mai mult \u00eempins de celal\u021bi c\u0103l\u0103tori \u015fi o i-a la fug\u0103 pentru c\u0103 este deja \u00een \u00eent\u00e2rziere cu cinci minute. Intr\u0103 val v\u00e2rtej pe poart\u0103 \u015fi d\u0103 ochii de \u015feful s\u0103u mai acrit dec\u00e2t el. \u00cei scap\u0103 din gur\u0103 un \u201ebun\u0103 ziua\u201d ofilit, dup\u0103 care \u00eeng\u0103im\u0103 c\u00e2teva scuze \u015fi se gr\u0103be\u015fte s\u0103 intre \u00een sec\u0163ia de lucru.<\/p>\n
Ziua de munc\u0103 se scurge infernal de greu. Eroul nostru se uit\u0103 la ceas la fiecare un sfert de or\u0103. Pe la amiaz\u0103, \u00ee\u015fi scoate cutia cu m\u00e2ncare \u015fi f\u0103r\u0103 nici o poft\u0103, \u00eenghite sandvi\u015ful cu salam \u015fi ca\u015fcaval pus \u00een geant\u0103 de c\u0103tre s\u00e2c\u00e2itoarea lui so\u0163ie.\u00a0 Cu chiu cu vai au trecut \u015fi cele patru ore de dup\u0103 amiaz\u0103 \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit, s-a f\u0103cut ora \u015fase. Pentru el este cea mai fericit\u0103 or\u0103 a zilei. Iese pe poart\u0103 afi\u015f\u00e2nd primul s\u0103u z\u00e2mbet de ast\u0103zi. Acela\u015fi troleibuz mohor\u00e2t cu geamuri murdare \u00eel duce spre cas\u0103 la nevasta \u015fi la pruncii s\u0103i.<\/p>\n
\u201ePoate c\u0103 \u00een seara asta so\u0163ia va fi mai binevoitoare cu mine, iar copiii \u00eemi vor s\u0103ri \u00een bra\u0163e c\u00e2nd voi deschide u\u015fa\u201d. A\u0219a se g\u00e2nde\u015fte bietul om obosit de at\u00e2ta nefericire domestic\u0103 adunat\u0103 de-a lungul timpului.\u00a0 Dar c\u00e2nd intr\u0103 pe u\u015f\u0103, so\u0163ia \u00eel ia la trei parale anun\u0163\u00e2ndu-l c\u0103 s-au terminat banii \u00een cas\u0103 \u015fi c\u0103 nu a avut cu ce s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 cina, iar copiii, care iar mai fi ogoit necazul erau pleca\u0163i ca s\u0103 ia cina la bunici. A\u015fa c\u0103, nefericit b\u0103rbatul se duce la buc\u0103t\u0103rie, scotoce\u015fte \u00een frigider, g\u0103se\u015fte c\u00e2teva ou\u0103 pe care le pr\u0103je\u015fte \u015fi le m\u0103n\u00e2nc\u0103 f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 poft\u0103. Apoi, se cuib\u0103re\u015fte \u00een fotoliu, \u00een fa\u0163a televizorului, s\u0103 mai vad\u0103 chipurile, ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin lume, \u00eens\u0103 g\u00e2ndul lui nu s-a mai oprit la \u0219tirea relatat\u0103 de prezentatoare, ci \u015fi-a luat zborul spre Eden unde Adam, \u00eembr\u0103cat \u00een haine din piele, asculta \u00eengrozit, verdictul: \u201e\u2026blestemat este acum p\u0103m\u00e2ntul din pricina ta. Cu mult\u0103 trud\u0103 s\u0103-\u0163i sco\u0163i hrana din el \u00een toate zilele vie\u0163ii tale; spini \u015fi p\u0103l\u0103mid\u0103 s\u0103-\u0163i dea \u015fi s\u0103 m\u0103n\u00e2nci iarba de pe c\u00e2mp. \u00cen sudoarea fe\u0163ei tale s\u0103-\u0163i m\u0103n\u00e2nci p\u00e2inea, p\u00e2n\u0103 te vei \u00eentoarce \u00een p\u0103m\u00e2nt, c\u0103ci din el ai fost luat; c\u0103ci \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 e\u015fti \u015fi \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 te vei \u00eentoarce.\u201d<\/em> (Geneza 3:17-19). \u00a0<\/strong>Cu aceste cuvinte triste, s-a dus s\u0103 se culce, ca diminea\u0163\u0103 s\u0103 reia aceea\u015fi activitate nesuferit\u0103.<\/p>\n A doua zi nu mai pleac\u0103 la lucru cu troleibuzul, ci a\u015fa cum \u015fi-a propus, ia un maxi-taxi, faimoasa \u201erutier\u0103\u201d. \u00cens\u0103 aici, dezam\u0103girea i-a fost \u015fi mai mare. De cum intr\u0103 \u015fi \u00eenchide u\u015fa, \u015foferul strig\u0103 nervos: \u201eNu tr\u00e2nti!\u201d, iar c\u00e2nd \u00eei \u00eentinde acestuia o m\u00e2n\u0103 de b\u0103nu\u0163i care f\u0103ceau trei lei, auzi un t\u0103ios \u201eMai m\u0103run\u0163i nu ai?\u201d. Nu termin\u0103 bine vorba, c\u0103 pe gur\u0103 \u00eei ie\u015fi \u015foferului o alt\u0103 lam\u0103 de cu\u0163it: \u201eD\u0103-te mai \u00eencolo! Mai sunt locuri!\u201d. Mai s\u0103 cad\u0103, c\u00e2nd microbuzul care mergea cu o vitez\u0103 nebun\u0103 \u00eentoarce la o curb\u0103. C\u00e2nd \u00ee\u015fi reveni din \u015foc, se g\u00e2ndi la cei care merg la serviciu cu ma\u015finile personale. Ce ferici\u0163i sunt ace\u015ftia; nu \u00eei \u00eembulze\u015fte nimeni, nu strig\u0103 nimeni la ei, \u00eentotdeauna au locuri pe scaune \u015fi ascult\u0103 muzica preferat\u0103. La serviciu \u00eel \u00eentreab\u0103 pe un coleg care vine cu autoturismul propriu dac\u0103 este mul\u0163umit de felul \u00een care ma\u015finu\u0163a \u00eel transport\u0103 la munc\u0103. A primit un r\u0103spuns nea\u015fteptat. \u00cen loc s\u0103 aud\u0103 cuvinte de recuno\u015ftin\u0163\u0103, acesta auzi c\u00e2teva \u00eenjur\u0103turi adresate at\u00e2t celorlal\u0163i \u015foferi, c\u00e2t \u015fi poli\u0163i\u015ftilor care de c\u00e2teva ori i-au golit buzunarele. Timpul de lucru a trecut la fel de greu ca \u0219i \u00een ziua precedent\u0103.<\/p>\n Spre sear\u0103, dup\u0103 ce \u015fi-a \u015fters fruntea de sudoare, se gr\u0103be\u015fte spre poarta fabricii pe care o ura cu \u00eenver\u015funare, iar \u00een minte \u00eei r\u0103suna acelea\u015fi cuvinte biblice: \u201e…blestemat este acum p\u0103m\u00e2ntul din pricina ta. Cu mult\u0103 trud\u0103 s\u0103-\u0163i sco\u0163i hrana din el \u00een toate zilele vie\u0163ii tale; spini \u015fi p\u0103l\u0103mid\u0103 s\u0103-\u0163i dea \u015fi s\u0103 m\u0103n\u00e2nci iarba de pe c\u00e2mp. \u00cen sudoarea fe\u0163ei tale s\u0103-\u0163i m\u0103n\u00e2nci p\u00e2inea, p\u00e2n\u0103 te vei \u00eentoarce \u00een p\u0103m\u00e2nt, c\u0103ci din el ai fost luat; c\u0103ci \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 e\u015fti \u015fi \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 te vei \u00eentoarce\u201d<\/em> (Geneza 3:17-19).<\/p>\n Acas\u0103, se repet\u0103 povestea de ieri, \u015fi omul nostru a mai sorbit \u00eenc\u0103 un pahar de am\u0103r\u0103ciune \u00eenainte de a adormi.<\/p>\n C\u00e2nd se trezi, a \u00eenceput s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 cu invidie la \u0163\u0103ran. La \u0163ar\u0103 nu exist\u0103 aerul murdar pe care el \u00eel respir\u0103 el \u00een fiecare zi, nu exist\u0103 zgomotul groaznic pe care urechile lui trebuie s\u0103-l suporte zi \u015fi noapte. Acolo este o imagine desprins\u0103 din paradis: aer curat, copaci, iarb\u0103, lini\u015fte, ap\u0103 curat\u0103… Acolo e de mine, \u00ee\u0219i zice…<\/p>\n La c\u00e2\u0163iva kilometri de ora\u015ful s\u0103u, un s\u0103tean cu sapa \u00een spate, chibzuie\u015fte la c\u00e2t este de nenorocit\u0103 via\u0163a lui. Se treze\u015fte cu noaptea \u00een cap, d\u0103 de m\u00e2ncare or\u0103t\u0103niilor de prin ograd\u0103 \u015fi celor c\u00e2torva patrupede de prin ocol, apoi mulge vaca, dup\u0103 care o duce la ciread\u0103 \u00een grab\u0103 pentru a reu\u015fi s\u0103-\u015fi \u00eembrace odraslele \u015fi s\u0103 le trimit\u0103 la \u015fcoal\u0103, apoi, m\u00e2ncat sau nem\u00e2ncat trebuie s\u0103 mearg\u0103 la ogor unde, c\u00e2t \u00eei ziulica de lung\u0103, sub un soare dogor\u00e2tor, trebuie s\u0103 trag\u0103 sapa de coad\u0103, pentru a nimici buruienele du\u015fmane, iar seara s\u0103-\u015fi \u015ftearg\u0103 fruntea de sudoare \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la copii, la nevast\u0103 \u015fi la cele c\u00e2teva animale de pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103, ca a doua zi s\u0103 o ia de la cap\u0103t. Ce fericit este or\u0103\u015feanul… f\u0103r\u0103 vac\u0103, f\u0103r\u0103 g\u0103ini, f\u0103r\u0103 ogor, cu ap\u0103 \u015fi cu WC \u00een cas\u0103. Acolo e de mine, \u00ee\u0219i zice \u021b\u0103ranul…<\/p>\n Se observ\u0103, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 cei mai mul\u0163i dintre muritori nu sunt satisf\u0103cu\u0163i de muncile pe care le fac \u00een fiecare zi. Munca pentru ei este o corvoad\u0103 sufocant\u0103, o povar\u0103 insuportabil\u0103 sau un r\u0103u necesar.<\/p>\n \u00cen fiecare diminea\u0163\u0103, profesorul \u00ee\u015fi \u00eencordeaz\u0103 nervii pentru a se av\u00e2nta \u00een lupt\u0103 cu obr\u0103znic\u0103turile de copii, medicul \u00ee\u015fi \u00eencre\u0163e\u015fte fruntea g\u00e2ndindu-se la pacien\u0163ii s\u0103i s\u0103raci \u0219i frico\u015fi, v\u00e2nz\u0103torul se scarpin\u0103 la ceaf\u0103 chibzuind la clien\u0163ii s\u0103i ve\u015fnic nemul\u0163umi\u0163i, func\u0163ionarul are dureri de stomac imagin\u00e2ndu-\u015fi mald\u0103rele de h\u00e2rtii \u00een care se pite\u0219te toat\u0103 ziua, dar \u015fi monstrul acela, numit \u201ecomputer\u201d \u00een fa\u0163a c\u0103ruia va sta, iar \u015feful, at\u00e2t de invidiat de mul\u0163i, are dureri de cap medit\u00e2nd la supravie\u0163uirea companiei sale \u00een vreme de criz\u0103 \u015fi la permanentele sale lupte \u00eencr\u00e2ncenate cu partenerii necinsti\u0163i \u015fi cu salaria\u0163ii nemul\u0163umi\u0163i.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 stare de nemul\u0163umire total\u0103 fa\u0163\u0103 de munc\u0103, se pune \u00eentrebarea: \u201eCare ar trebui s\u0103 fie atitudinea cre\u015ftinului fa\u0163\u0103 locul de munc\u0103?\u201d Aici ne petrecem cea mai mare parte a timpului nostru. Opt ore pe zi, patruzeci de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, o sut\u0103 \u015faizeci de ore pe lun\u0103, o mie \u015fapte sute \u015faizeci de ore pe an, dac\u0103 excludem concediul, \u015fi \u015faptezeci de mii patru sute de ore \u00een patruzeci de ani, ceea ce \u00eensumeaz\u0103 cam o treime din via\u0163a noastr\u0103. Aceste ore pot fi binecuv\u00e2ntare sau blestem. Depinde de abordarea fiec\u0103ruia.<\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n Sunt unii oameni care consider\u0103 c\u0103 Dumnezeu locuie\u015fte doar \u00een perimetrul loca\u015fului de \u00eenchinare. Duminic\u0103 de duminic\u0103 ei merg s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 acolo cu El. Apoi, de luni p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103 se duc la treburile lor zilnice, unde consider\u0103\u00a0 c\u0103 Dumnezeu este absent. \u00cens\u0103 aceasta este o idee c\u00e2t se poate de eronat\u0103. Unul din atributele divine este omniprezen\u0163a,<\/em> care afirm\u0103 c\u0103 Dumnezeu este peste tot \u00een acela\u015fi timp, deoarece El este duh. Domnul Isus a spus \u00eenainte de \u00een\u0103l\u0163area Sa \u201e…\u015ei iat\u0103 c\u0103 Eu sunt cu voi \u00een toate zilele, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacului!\u201d <\/em>(Matei 28:20).<\/p>\n Dumnezeu este cu noi \u00een fiecare zi. El nu r\u0103m\u00e2ne \u00eentre pere\u0163ii bisericii, ci ne \u00eenso\u0163e\u015fte chiar \u0219i la locul de lucru. El intr\u0103 \u00een atelierul t\u00e2mplarului dar \u015fi \u00een laboratorul chimistului, \u00een biroul ministrului dar \u015fi \u00een grajdul fermierului. Dumnezeul cre\u015ftinului nu este unul static, a\u015fezat comod \u00eentr-un fotoliu ceresc la pupitrului de comand\u0103 al Universului, ci El \u00eel \u00eentov\u0103r\u0103\u015fe\u015fte pe credincios \u00een activit\u0103\u0163ile lui zilnice.<\/p>\n Noi ar trebui s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m prezen\u0163a Sa de l\u00e2ng\u0103 noi \u015fi s\u0103 i ne \u00eenchin\u0103m. Astfel, tot ceea ce facem ar trebui s\u0103 facem ca pentru Domnul. Se cuvine ca oricare munc\u0103 s\u0103 fie \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een a\u015fa fel de parc\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u015fi ar fi patronul nostru. \u00cen acest sens, apostolul Pavel, scrie \u00een contextul sclavagist de atunci: \u201eRobilor, asculta\u0163i \u00een toate lucrurile pe st\u0103p\u00e2nii vo\u015ftri p\u0103m\u00e2nte\u015fti; nu numai atunci c\u00e2nd sunte\u0163i sub ochii lor, ca cei ce caut\u0103 s\u0103 plac\u0103 oamenilor, ci cu cur\u0103\u0163ie de inim\u0103, ca unii care v\u0103 teme\u0163i de Domnul. Orice face\u0163i s\u0103 face\u0163i din toat\u0103 inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care \u015fti\u0163i c\u0103 ve\u0163i primi de la Domnul r\u0103splata mo\u015ftenirii. Voi sluji\u0163i Domnului Hristos\u201d<\/em> (Coloseni 3:22-24).<\/p>\n Credinciosul ar trebui s\u0103 fac\u0103 la serviciu un altar de \u00eenchinare \u00een care s\u0103-l laude pe Dumnezeu. El este partenerul nostru de lucru. \u0162\u0103ranul ar\u0103 \u015fi seam\u0103n\u0103 ogorul a\u015ftept\u00e2nd ca partenerul s\u0103u ceresc s\u0103 dea ploaie \u015fi vreme prielnic\u0103 ca la seceri\u015f s\u0103 aib\u0103 ce culege. Constructorul zide\u015fte casa cu speran\u0163a c\u0103 Dumnezeu \u00eei va da putere de munc\u0103 s\u0103 o termine. Nimeni n-ar trebui s\u0103-\u015fi asume vre-un merit pentru reu\u015fita muncii sale, ci ar trebui s\u0103-L sl\u0103veasc\u0103 pe Cel care d\u0103 ploaie \u015fi soare p\u0103m\u00e2ntului, dar \u015fi\u00a0 s\u0103n\u0103tate, inteligen\u0163\u0103 \u015fi putere de munc\u0103. Mai mult dec\u00e2t relevante \u00een acest sens sunt cuvintele pe care le exclam\u0103 regele Solomon: \u201eDac\u0103 nu zide\u015fte Domnul o cas\u0103, degeaba lucreaz\u0103 cei ce o zidesc; dac\u0103 nu p\u0103ze\u015fte Domnul o cetate, degeaba vegheaz\u0103 cel ce o p\u0103ze\u015fte\u201d<\/em> (Psalmi 127:1).<\/p>\n Exist\u0103 c\u00e2te unul care se uit\u0103 umflat \u00een pene la palatul pe care l-a construit sau la ma\u015fina de ultima genera\u0163ie pe care a achizi\u0163ionat-o \u015fi \u00ee\u015fi zice satisf\u0103cut: \u201eCe tare sunt! Ce harnic sunt! Nimeni nu este a\u015fa de bun ca mine\u201d. Acesta uit\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire c\u0103 Dumnezeu i-a dat s\u0103n\u0103tate, abilit\u0103\u0163i, loc de munc\u0103 \u015fi c\u0103 i-a purtat de grij\u0103.<\/p>\n \u00cenainte de a trece Iordanul \u015fi de a intra \u00een Canaan, evreii au fost avertiza\u0163i ca nu cumva s\u0103 se \u00eeng\u00e2mfe \u015fi s\u0103 considere c\u0103 este meritul lor tot bel\u015fugul pe care \u00eel vor avea \u00een noua lor patrie care i-a fost promis\u0103 str\u0103mo\u015fului lor Avraam: \u201eC\u0103ci Domnul Dumnezeul t\u0103u are s\u0103 te duc\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 bun\u0103, \u0163ar\u0103 cu p\u00e2raie de ap\u0103, cu izvoare \u015fi cu lacuri, care \u0163\u00e2\u015fnesc din v\u0103i \u015fi mun\u0163i; \u0163ar\u0103 cu gr\u00e2u, cu orz, cu vii, cu smochini \u015fi cu rodii; \u0163ar\u0103 cu m\u0103slini \u015fi cu miere; \u0163ar\u0103 unde vei m\u00e2nca p\u00e2ine din bel\u015fug, unde nu vei duce lips\u0103 de nimic; \u0163ar\u0103, ale c\u0103rei pietre sunt de fier, \u015fi din ai c\u0103rei mun\u0163i vei scoate aram\u0103. C\u00e2nd vei m\u00e2nca \u015fi te vei s\u0103tura, s\u0103 binecuv\u00e2ntezi pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, pentru \u0163ara cea bun\u0103 pe care \u0163i-a dat-o. Vezi s\u0103 nu ui\u0163i pe Domnul Dumnezeul t\u0103u, p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu p\u0103ze\u015fti poruncile, r\u00e2nduielile \u015fi legile Lui, pe care \u0163i le dau azi. C\u00e2nd vei m\u00e2nca \u015fi te vei s\u0103tura, c\u00e2nd vei zidi \u015fi vei locui \u00een case frumoase, c\u00e2nd vei vedea \u00eenmul\u0163indu-\u0163i-se cirezile de boi \u015fi turmele de oi, m\u0103rindu-\u0163i-se argintul \u015fi aurul, \u015fi cresc\u00e2ndu-\u0163i tot ce ai, ia seama s\u0103 nu \u0163i se umfle inima de m\u00e2ndrie \u015fi s\u0103 nu ui\u0163i pe Domnul Dumnezeul t\u0103u care te-a scos din \u0163ara Egiptului, din casa robiei; care te-a dus \u00een acel pustiu mare \u015fi grozav, unde erau \u015ferpi \u00eenfoca\u0163i \u015fi scorpioni, \u00een locuri uscate \u015fi f\u0103r\u0103 ap\u0103, care a f\u0103cut s\u0103-\u0163i \u0163\u00e2\u015fneasc\u0103 ap\u0103 din st\u00e2nca cea mai tare \u015fi care \u0163i-a dat s\u0103 m\u0103n\u00e2nci \u00een pustiu mana aceea necunoscut\u0103 de p\u0103rin\u0163ii t\u0103i, ca s\u0103 te smereasc\u0103 \u015fi s\u0103 te \u00eencerce \u015fi s\u0103-\u0163i fac\u0103 bine apoi. Vezi s\u0103 nu zici \u00een inima ta: \u201eT\u0103ria mea \u015fi puterea m\u00e2inii mele mi-au c\u00e2\u015ftigat aceste bog\u0103\u0163ii.\u201d Ci adu-\u0163i aminte de Domnul Dumnezeul t\u0103u, c\u0103ci El \u00ee\u0163i va da putere s\u0103 le c\u00e2\u015ftigi, ca s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 leg\u0103m\u00e2ntul \u00eencheiat cu p\u0103rin\u0163ii vo\u015ftri prin jur\u0103m\u00e2nt, cum face ast\u0103zi.\u201d<\/em> (Deuteronomul 8:7-18)<\/p>\n Lauren\u0163iu, supranumit al \u00cenvierii, a fost un c\u0103lug\u0103r care a tr\u0103it \u00een secolul XVII \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din Paris. Fiind repartizat la buc\u0103t\u0103rie, el f\u0103cea totul ca un act de \u00eenchinare. Acest mod de lucru l-a condus la descoperirea a ceea ce a numit, practicarea prezen\u0163ei lui Dumnezeu.<\/em> Despre slujirea sa el m\u0103rturise\u015fte: \u201e\u00cemi \u00eentorc mica omlet\u0103 \u00een tigaie de dragul lui Dumnezeu; c\u00e2nd mi-am terminat-o, dac\u0103 nu mai am nimic de f\u0103cut, m\u0103 \u00eenchin cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt \u00eenaintea lui Dumnezeu, care mi-a dat harul de a o prepara, dup\u0103 care m\u0103 ridic de jos mai fericit dec\u00e2t un rege. C\u00e2nd nu pot face altceva, m\u0103 mul\u0163umesc \u015fi s\u0103 ridic un pai de jos din dragoste pentru Dumnezeu.[1]<\/strong><\/a> <\/em><\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n Orice munc\u0103 este o slujb\u0103 fa\u0163\u0103 de semenii no\u015ftri. Cuv\u00e2ntul meserie, <\/em>provine din termenul latin ministerium, <\/em>din la care deriv\u0103 \u015fi termenul de ministru, <\/em>\u00eenseamn\u0103 slujb\u0103<\/em>. \u015eoferul care transport\u0103 c\u0103l\u0103tori \u00eei sluje\u015fte pe ace\u015ftia. V\u00e2nz\u0103torul care vinde la pia\u0163\u0103 \u00ee\u0219i serve\u015fte\u00a0 clien\u0163ii s\u0103i. Profesorul care st\u0103 la catedr\u0103 \u00eei educ\u0103 pe elevi \u015fi studen\u0163i. Medicul care extirp\u0103 o tumoare \u00eel ajut\u0103 pe cineva s\u0103-\u015fi continue via\u0163a. Zidarul construie\u015fte o locuin\u0163\u0103 \u00een care s\u0103 se poat\u0103 ad\u0103posti o familie. Orice munc\u0103, chiar dac\u0103 este remunerat\u0103, ar trebui s\u0103 fie \u00eendeplinit\u0103 pentru al\u0163ii. Cu o atare atitudine, muncitorul nu va fi stimulat doar de salariu, ci \u015fi de dragostea fa\u0163\u0103 de aproapele s\u0103u. \u015eoferul de maxi-taxi, atunci\u00a0 c\u00e2nd va vedea o m\u00e2n\u0103 ridicat\u0103, nu va vedea doar acei trei lei, ci o fiin\u0163\u0103 purt\u0103toare a chipului lui Dumnezeu pe care o va servi. \u00cen fa\u0163a dasc\u0103lului nu vor fi obr\u0103znic\u0103turi de copii, pe care trebuie s\u0103-i suporte 6-7 ore pe zi, ci fiin\u0163e umane care trebuie modelate. Morarul nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 pur \u0219i simplu fa\u0163a plin\u0103 de colb, ci ar trebui s\u0103-i \u00eentrez\u0103reasc\u0103 pe cei care se vor \u00eenfrupta din p\u00e2inea coapt\u0103 din f\u0103ina m\u0103cinat\u0103 de el.<\/p>\n \u00cen fiecare din noi este o nevoie special\u0103 de a fi utili altora. Oamenii simt un gol \u00een inim\u0103 atunci c\u00e2nd se apropie de v\u00e2rsta pension\u0103rii, deoarece cred c\u0103 vor fi nefolositori. Se uit\u0103 cu groaz\u0103 la anii care se apropie, crez\u00e2nd c\u0103 vor fi sco\u015fi la marginea societ\u0103\u0163ii pentru c\u0103 nimeni nu va mai avea nevoie de ei. Drama acestora este \u015fi mai mare atunci c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie disponibiliza\u0163i de la serviciu \u015fi nu mai pot fi angaja\u0163i niciunde din cauza v\u00e2rstei asociate cu neputin\u0163a. Fiecare trebuie s\u0103 priveasc\u0103 serviciul ca un act de slujire.<\/p>\n Odat\u0103 cu dezvoltarea tehnologiei s-a produs o adev\u0103rat\u0103 tragedie pentru multe familii. Foarte mul\u0163i oameni au r\u0103mas pe drumuri pentru c\u0103 locurile lor de munc\u0103 au fost ocupate de c\u0103tre ma\u015fini. \u00cens\u0103, \u00eempreun\u0103 cu \u015fomajul, omul a sim\u0163it nu doar reducerea considerabil\u0103 a veniturilor, ci \u015fi sentimentul inutilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Profiturile mari, de multe ori \u00eel vor transforma pe individ \u00eentr-un parazit. El nu va mai produce nimic, ci doar va consuma. \u00centr-un anume fel, mo\u015ftenirile fabuloase sau c\u00e2\u015ftigurile la loterie sunt periculoase. Ele au menirea de a t\u0103ia m\u00e2niile celui care poate s\u0103 slujeasc\u0103 pe al\u0163ii.<\/p>\n Slujirea altora este un gest de iubire fa\u0163\u0103 de aproapele nostru. \u201eSlujirea este cuv\u00e2ntul-cheie ce caracterizeaz\u0103 conceptul biblic de munc\u0103, d\u00e2ndu-i valoare \u015fi sens. \u00cen\u0163eleas\u0103 ca slujire a oamenilor \u015fi a lui Dumnezeu, munca \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 valoarea, chiar atunci c\u00e2nd este \u00eendeplinit\u0103 \u00een condi\u0163ii dificile \u015fi pu\u0163in interesante. Con\u015ftiin\u0163a c\u0103 \u00ee\u0163i sluje\u015fti aproapele prin munc\u0103 d\u0103 sens oric\u0103rei activit\u0103\u0163i laborioase, oric\u00e2t de umil\u0103 ar fi ea. Nici o munc\u0103 nu poate fi dispre\u0163uit\u0103 din moment ce ea are valoarea unei slujbe, pentru c\u0103 munca este, prin ea \u00eense\u015fi o expresie a dragostei fa\u0163\u0103 de aproapele nostru[2]<\/strong><\/a>\u201d.<\/em><\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n \u201eDuce\u0163i-v\u0103 \u015fi face\u0163i ucenici din toate neamurile…\u201d<\/em> din Matei 28:19 este ecoul care r\u0103sun\u0103 \u00een urechile fiec\u0103rui cre\u015ftin din toate timpurile. Acest mandat divin este cunoscut ca Marea Trimitere<\/em> care este \u00eencredin\u0163at tuturor celor care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile cre\u015ftinismului. Din ziua Cobor\u00e2rii Duhului Sf\u00e2nt marea armat\u0103 de credincio\u015fi a \u00eenceput ofensiva de c\u00e2\u015ftigare nu at\u00e2t a teritoriilor, c\u00e2t a inimilor umane pentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei divin\u0103. Dar unde era c\u00e2mpul de misiune? R\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare este: locul de munc\u0103 cotidian\u0103. Orice cre\u015ftin ar trebui s\u0103 fie un misionar la locul de munc\u0103.<\/p>\n Sunt pastori, profesori de \u015fcoli teologice, lucr\u0103tori \u00een institu\u0163ii cre\u015ftine care se \u00eenv\u00e2rt \u00eentr-un cerc de cre\u015ftini, \u00eens\u0103 marea mas\u0103 de cre\u015ftini se afl\u0103 \u00eentr-un mediu ostil Evangheliei. Ace\u015ftia din urm\u0103, sunt lupt\u0103torii din prima linie. \u00centr-un anumit sens, ei sunt eroii cre\u015ftinismului. Sunt oamenii care zi de zi predica Evanghelia oamenilor care nu-l cunosc pe Dumnezeu.<\/p>\n Via\u0163a cre\u0219tinului este o evanghelie vie, pe care cei necredincio\u015fii o citesc \u015fi se pot \u00eentoarce la Dumnezeu. Locul de munc\u0103 este c\u00e2mpul de misiune pentru fiecare cre\u015ftin. Acolo el devine un Hristos<\/em> mai mic pentru colegii s\u0103i de munc\u0103. La serviciu se leag\u0103 prietenii \u0219i se \u00eencheag\u0103 rela\u0163ii. Omul este o fiin\u0163\u0103 social\u0103. De cele mai multe ori, el are nevoie de al\u0163i oameni pentru a se sim\u0163i om. Anume acestor oameni, urma\u015ful lui Hristos poate \u015fi trebuie s\u0103 le predice Evanghelia. Acolo el are ocazie s\u0103 fie lumin\u0103 \u00een \u00eentuneric. \u201eVoi sunte\u0163i lumina lumii. O cetate a\u015fezat\u0103 pe un munte nu poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ascuns\u0103\u201d<\/em> (Matei 5:13-14), sunt cuvintele M\u00e2ntuitorului care-l determin\u0103 pe un ucenic de-al S\u0103u s\u0103 aduc\u0103 lumina adev\u0103rului.<\/p>\n M\u0103rturisirea Evangheliei poate fi f\u0103cut\u0103 at\u00e2t prin vorb\u0103, c\u00e2t \u015fi prin fapt\u0103. Credinciosul va \u00eencerca s\u0103 le spun\u0103 despre \u015fansa m\u00e2ntuirii, dar va \u00eencerca s\u0103 \u0219i tr\u0103iasc\u0103 ceea ce spune. Cre\u015ftinismul nu trebuie propov\u0103duit \u00eentr-un mod agresiv, ci \u00een spiritul dragostei trebuie predicat integral. Uneori colegii \u00eel vor respinge pe cre\u015ftin, \u00eens\u0103 el va continua s\u0103 se comporte \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 vorbeasc\u0103 mai puternic dec\u00e2t orice predic\u0103. Cuvintele rostite \u00een Evul Mediu de c\u0103tre Francisc de Assisi sunt \u00eenc\u0103 relevante: \u201ePredic\u0103 oric\u00e2nd, iar la nevoie folose\u015fte \u015fi cuvinte\u201d.<\/p>\n Nu de pu\u0163ine ori, cre\u015ftinul trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 un anumit pre\u0163 pentru c\u0103 este un ucenic al lui Isus. El nu va fi \u00een\u0163eles \u00eentotdeauna, iar uneori va fi subiect de bancuri, mai mult sau mai pu\u0163in picante. Va fi ridiculizat atunci c\u00e2nd va refuza s\u0103 participe la vreo isprav\u0103 nedemn\u0103 vie\u021bii de cre\u015ftin cum ar fi: vreo \u00een\u015fel\u0103ciune, minciun\u0103 sau chiul de la lucru. \u00cen acela\u015fi timp, ar putea s\u0103 fie considerat \u00eenapoiat pentru c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 spun\u0103 glume porcoase sau s\u0103 r\u00e2d\u0103 c\u00e2nd acestea sunt povestite cu dib\u0103cie de c\u0103tre tovar\u0103\u015fii de munc\u0103. Nici un credincios nu ar trebui s\u0103 uite cuvintele apostolului Pavel: \u201cS\u0103 nu se aud\u0103 nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste care nu sunt cuviincioase; ci mai degrab\u0103 cuvinte de mul\u0163umire\u201d<\/em> (Efeseni 5:4)<\/p>\n \u00cen anumite situa\u0163ii chiar se poate ajunge la conflicte \u00eentre colegii de serviciu, urmate de concedieri. Cre\u015ftinul trebuie s\u0103 fie gata s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u015fi acest pre\u0163, de a r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 serviciu dac\u0103 e vorba de a-l urma pe Hristos. \u00cen acest caz el se va \u00eencrede \u00een Dumnezeu \u015fi cu siguran\u0163\u00ee, va g\u0103si un alt post de munc\u0103. Mii de misionari se duc \u00een fiecare zi \u00een misiune la fabric\u0103, \u00een spital, la \u015fcoal\u0103 sau pe ogor. S\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ace\u015ftia se afl\u0103 pe ogorul Evangheliei care nu de pu\u0163ine ori este arid \u015fi pietros.<\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n De-a lungul timpului, oamenii au \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 metode de a se \u00eentre\u0163ine f\u0103r\u0103 s\u0103 munceasc\u0103. Unii au inventat jocurile de noroc, cazinourile, casele de pariuri pentru a\u015fi asigura venituri f\u0103r\u0103 efort. Al\u0163ii au \u00eencercat tot fel de \u015fmecherii pentru a se alege cu ceva b\u0103nu\u0163i \u00een buzunar. Nu pu\u0163ini au a\u015fteptat s\u0103 moar\u0103 vreun str\u0103bunic ca s\u0103 se pricopseasc\u0103 cu mo\u015ftenirea acestuia.<\/p>\n De\u015fi, pe dolarul american, simbolul banului de pretutindeni, este inscrip\u0163ionat\u0103 expresia: \u201eIn God We Trust\u201d, adic\u0103 \u201ene \u00eencredem \u00een Dumnezeu\u201d, pentru el, unii sunt \u00een stare s\u0103 se dedea la cele mai josnice p\u0103cate. Crim\u0103, prostitu\u0163ie, v\u00e2nzare de droguri, trafic cu arme, proxenetism, contraband\u0103 de \u0163ig\u0103ri \u015fi alcool, fraud\u0103, estorcare de bani sunt doar c\u00e2teva din f\u0103r\u0103delegile comise pentru a spori veniturile necinstite ale cet\u0103\u0163enilor din lumea interlop\u0103 pentru a c\u00e2\u015ftiga bani mul\u0163i \u00eentr-un mod u\u015for.<\/p>\n Poate c\u0103 privite dintr-un anumit unghi toate aceste nelegiuiri sunt generate de un microb care a infestat fiin\u0163a uman\u0103. Acest microb se nume\u015fte Lene, pe care gr\u0103m\u0103ticii \u00eel descriu ca fiind nu doar inactivitate, ci tr\u00e2nd\u0103veal\u0103 \u015fi puturo\u015fenie.<\/p>\n Lenevia face cas\u0103 bun\u0103 cu natura p\u0103c\u0103toas\u0103, caracteristic\u0103 fiec\u0103rei genera\u0163ii de sub soare, de aceea este des \u00eent\u00e2lnit\u0103 la gr\u0103dini\u0163\u0103, la \u015fcoala primar\u0103, la gimnaziu, la liceu, la colegiu, dar \u015fi la universitate. Ea \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc prin gospod\u0103rii, pe c\u00e2mpurile agricole, pe \u015fantiere, \u00een fabrici, chiar \u015fi la guvern sau \u00een parlament. Este una dintre cele mai temute ispite care ne b\u00e2ntuie\u015fte patria mult iubit\u0103 \u015fi o pune \u00een pericol de a se transforma \u00eentr-o gr\u0103mad\u0103 de moloz, c\u0103ci doar ea este o piedic\u0103 \u00een calea progresului \u015fi bun\u0103st\u0103rii omenirii. Nu degeaba teologii catolici \u015fi ortodoc\u015fi o includ \u00een lista celor 7 p\u0103cate capitale.<\/p>\n Biblia folose\u015fte un limbaj acid la adresa acestui flagel care atinge \u00een zilele noastre propor\u0163ii \u00eengrijor\u0103toare. Dumnezeu este gata s\u0103 deschid\u0103 z\u0103gazurile cerului \u015fi s\u0103 dea binecuv\u00e2ntare peste omul care \u00een fiecare zi \u00ee\u015fi suflec\u0103 m\u00e2necile \u015fi munce\u015fte cu mare spor. Domnul nu binecuv\u00e2nteaz\u0103 nicidecum omul lene\u015f, care se \u00eentinde toat\u0103 ziua \u00een pat sau tr\u00e2nd\u0103ve\u015fte \u00een fa\u0163a televizorului. Apropo, de televizor, acesta este un accesoriu \u00eentrebuin\u0163at \u00een exces de omul certat cu munca.<\/p>\n La polul opus leneviei este h\u0103rnicia. Anume, h\u0103rnicia \u00eel \u00eennobileaz\u0103 pe om. \u00cen toate sferele de activitate, ea ar trebui s\u0103 fie regele care st\u0103 pe tron. Cu c\u00e2t\u0103 admira\u0163ie sunt privi\u0163i oamenii harnici \u015fi cu c\u00e2t dispre\u0163 sunt privi\u0163i oamenii lene\u015fi. Acela\u015fi ton critic \u015fi elogios \u00eel are Biblia pe de o parte la adresa acelui lene\u015f \u015fi pe de alt\u0103 parte a celui harnic.<\/p>\n O serie de versete biblice, cu prec\u0103dere din cartea Proverbelor, scot \u00een eviden\u0163\u0103 noble\u0163ea h\u0103rniciei dar \u015fi josnicia leneviei. Cartea Proverbelor este manualul lui Solomon de instruire a tinerilor \u00een vederea \u00een\u0163elepciunii. Cu alte cuvinte, omul harnic este un om \u00een\u0163elept. \u201eDu-te la furnic\u0103, lene\u015fule; uit\u0103-te cu b\u0103gare de seam\u0103 la c\u0103ile ei \u015fi \u00een\u0163elep\u0163e\u015fte-te! Ea n-are nici c\u0103petenie, nici priveghetor, nici st\u0103p\u00e2n; totu\u015fi \u00ee\u015fi preg\u0103te\u015fte hrana vara \u015fi str\u00e2nge de ale m\u00e2nc\u0103rii \u00een timpul seceri\u015fului. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vei sta culcat, lene\u015fule? C\u00e2nd te vei scula din somnul t\u0103u? S\u0103 mai dormi pu\u0163in, s\u0103 mai a\u0163ipe\u015fti pu\u0163in, s\u0103 mai \u00eencruci\u015fezi pu\u0163in m\u00e2inile ca s\u0103 dormi!\u2026 \u015ei s\u0103r\u0103cia vine peste tine ca un ho\u0163, \u015fi lipsa, ca un om \u00eenarmat\u201d<\/em> (Proverbe 6:6-11). \u201eCine lucreaz\u0103 cu o m\u00e2n\u0103 lene\u015f\u0103 s\u0103r\u0103ce\u015fte, dar m\u00e2na celor harnici \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte. Cine str\u00e2nge vara este un om chibzuit, cine doarme \u00een timpul seceratului este un om care face ru\u015fine\u201d<\/em> (Proverbe 10:4-5). \u201eLene\u015ful dore\u015fte mult, \u015fi totu\u015fi, n-are nimic, dar cei harnici se satur\u0103\u201d <\/em>(Proverbe 13:4). \u201eLenea te cufund\u0103 \u00eentr-un somn ad\u00e2nc, \u015fi sufletul molatic sufer\u0103 de foame\u201d<\/em> (Proverbe 19:15). \u201eLene\u015ful \u00ee\u015fi v\u00e2r\u0103 m\u00e2na \u00een strachin\u0103 \u015fi n-o duce \u00eenapoi la gur\u0103\u201d<\/em> (Proverbe 19:24). \u201eToamna, lene\u015ful nu ar\u0103; la secerat, ar vrea s\u0103 str\u00e2ng\u0103 roade, dar nu este nimic!\u201d<\/em> (Proverbe 20:4). \u201ePlanurile omului harnic nu duc dec\u00e2t la bel\u015fug, dar cel ce lucreaz\u0103 cu grab\u0103 n-ajunge dec\u00e2t la lips\u0103.\u201d <\/em>(Proverbe 21:5). \u201eAm trecut pe l\u00e2ng\u0103 ogorul unui lene\u015f \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 via unui om f\u0103r\u0103 minte. \u015ei era numai spini, acoperit de m\u0103r\u0103cini, \u015fi zidul de piatr\u0103 era pr\u0103bu\u015fit. M-am uitat bine \u015fi cu luare aminte, \u015fi am tras \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 din ce am v\u0103zut. \u201eS\u0103 mai dorm pu\u0163in, s\u0103 mai a\u0163ipesc pu\u0163in, s\u0103 mai \u00eencruci\u015fez m\u00e2inile pu\u0163in ca s\u0103 m\u0103 odihnesc!\u201d\u2026 \u015ei s\u0103r\u0103cia vine peste tine pe nea\u015fteptate, ca un ho\u0163, \u015fi lipsa, ca un om \u00eenarmat\u201d<\/em> (Proverbe 24:30-34). \u201eLene\u015ful zice: \u201eAfar\u0103 este un leu, pe uli\u0163e este un leu!\u201d Cum se \u00eenv\u00e2rte\u015fte u\u015fa pe \u0163\u00e2\u0163\u00e2nile ei, a\u015fa se \u00eenv\u00e2rte\u015fte lene\u015ful \u00een patul lui. Lene\u015ful \u00ee\u015fi v\u00e2r\u0103 m\u00e2na \u00een blid, \u015fi-i vine greu s-o duc\u0103 iar\u0103\u015fi la gur\u0103. \u2013 Lene\u015ful se crede mai \u00een\u0163elept dec\u00e2t \u015fapte oameni care r\u0103spund cu judecat\u0103\u201d<\/em> (Proverbe 26:13-16). \u201eCine \u00ee\u015fi lucreaz\u0103 c\u00e2mpul are bel\u015fug de p\u00e2ine, dar cine alearg\u0103 dup\u0103 lucruri de nimic are bel\u015fug de s\u0103r\u0103cie\u201d <\/em>(Proverbe 28:19). \u201eC\u00e2nd m\u00e2inile sunt lene\u015fe, se las\u0103 grinda, \u015fi, c\u00e2nd se lenevesc m\u00e2inile, plou\u0103 \u00een cas\u0103\u201d<\/em> (Eclesiastul 10:18).<\/p>\n Aceste texte, inspirate de Dumnezeu \u015fi scrise de pana lui Solomon, sunt adev\u0103rate f\u0103r\u00e2me de \u00een\u0163elepciune despre virtutea h\u0103rniciei dar \u015fi despre p\u0103catul tr\u00e2nd\u0103virii. Munca ne aduce p\u00e2inica pe mas\u0103 iar lenevia nu aduce dec\u00e2t s\u0103r\u0103cia. Orice cre\u015ftin ar trebui s\u0103 considere munca o valoare prin care \u00ee\u015fi poate asigura traiul de zi cu zi.<\/p>\n Un caz iritant a avut loc \u00een primii ani ai Bisericii din Tesalonic. Membrii ei, foarte evlavio\u015fi de altfel, \u015fi-au v\u00e2ndut propriet\u0103\u0163ile \u015fi refuzau s\u0103 mearg\u0103 la munc\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 nu se mai merita s\u0103 se munceasc\u0103, de vreme ce venirea Domnului Isus era iminent\u0103. Cu o oarecare doz\u0103 de triste\u0163e, apostolul plantator al acelei biserici le clarific\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura corect\u0103 despre munc\u0103 scriindu-le \u00een cea de-a doua scrisoare : \u201eC\u0103ci, c\u00e2nd eram la voi, v\u0103 spuneam l\u0103murit: \u201eCine nu vrea s\u0103 lucreze nici s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce.\u201d Auzim \u00eens\u0103 c\u0103 unii dintre voi tr\u0103iesc \u00een neor\u00e2nduial\u0103, nu lucreaz\u0103 nimic, ci se \u0163in de nimicuri. \u00cendemn\u0103m pe oamenii ace\u015ftia \u015fi-i sf\u0103tuim, \u00een Domnul nostru Isus Hristos, s\u0103-\u015fi m\u0103n\u00e2nce p\u00e2inea lucr\u00e2nd \u00een lini\u015fte\u201d<\/em> (2 Tesaloniceni 3:10-12).<\/p>\n Cre\u015ftinul, urma\u015f al lui Hristos, este \u00eendemnat s\u0103 lucreze \u015fi pe t\u0103r\u00e2m spiritual, dup\u0103 cum munce\u015fte cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 pe ogor plugarul \u00eenainte de a culege road\u0103 de pe c\u00e2mp (2 Timotei 2:6). Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor folose\u015fte b\u0103tr\u00e2nul Pavel acest exemplu de h\u0103rnicie.<\/p>\n Munca este singurul mod legitim de a ne c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a. De aceea, ea trebuie s\u0103 fie retribuit\u0103 corect. Este necesar ca venitul lunar s\u0103 acopere cel pu\u0163in minimul de existen\u0163\u0103 a familiei. Dac\u0103 acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103, muncitorul are obliga\u0163ia s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe meseria chiar daca aceasta implic\u0103 recalificare. Omul ar trebui s\u0103 se simt\u0103 responsabil de \u00eentre\u0163inerea familiei sale. Scripturile \u00eel aseam\u0103n\u0103 pe omul care nu se \u00eengrije\u015fte de nevoile familiei sale cu un necredincios (1 Timotei 5:8).<\/p>\n Via\u0163a lui Ben Carson (medic neurochirurg foarte renumit) este prezentat\u0103 \u00een filmul M\u00e2ini \u00eenzestrate. <\/em>Protagonistul filmului, orfan de tat\u0103 \u015fi av\u00e2nd o mam\u0103 analfabet\u0103, pe c\u00e2nd era copil \u00ee\u015fi petrecea mai toat\u0103 ziua \u00een fa\u0163a televizorului iar la \u015fcoal\u0103 avea rezultate dezastruoase. El era sortit e\u015fecului total. \u00cens\u0103, mama i-a insuflat o voin\u0163\u0103 de fier \u015fi el s-a apucat de treab\u0103 citind c\u00e2te dou\u0103 c\u0103r\u0163i pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pe care apoi le povestea mamei sale. Prin munc\u0103 asidu\u0103 a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 cuno\u015ftin\u0163e medicale \u015fi s\u0103 ajung\u0103 unul din cei mai renumi\u0163i neurochirurgi din lume.<\/p>\n Cine nu-l \u00eenva\u0163\u0103 pe copil o meserie, parc\u0103 l-ar \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 fure, gl\u0103suie\u015fte un proverb evreiesc.<\/p>\n Nu doar Scriptura, dar \u015fi folclorul, precum \u015fi iscusi\u0163i scriitori mai vechi \u015fi mai noi, \u00eencearc\u0103 din r\u0103sputeri s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem importan\u0163a h\u0103rniciei. Fabula \u00een versuri a p\u0103m\u00e2nteanului nostru Alexandru Donici, Greierul \u015fi furnica<\/em>, trecut\u0103 prin pana scriitorului francez, Jean de la Fontaine inspirat \u015fi el de fabulistul antic Esop, ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd eram \u00een clasele primare valoarea \u015fi roadele muncii, dar \u015fi neghiobia \u015fi rezultatele leneviei. Aceea\u015fi moral\u0103 ne-a transmis-o \u015fi povestea lui Ion Creang\u0103, Fata babei \u015fi fata mo\u015fneagului<\/em>.<\/p>\n Auzi pe c\u00e2te unul care spune c\u0103 Dumnezeu va purta de grij\u0103, a\u015fa c\u0103, nu trebuie s\u0103 se duc\u0103 la lucru. Acesta seam\u0103n\u0103 mai degrab\u0103 cu N\u0103t\u0103flea\u0163\u0103, care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 pice para m\u0103l\u0103ia\u0163\u0103, dec\u00e2t cu un urma\u015f al lui Hristos care a\u015fteapt\u0103 binecuv\u00e2ntarea divin\u0103. Scriptura \u00eendeamn\u0103 pe cre\u015ftin s\u0103 nu se \u00eengrijoreze<\/em> cu privire de ziua de m\u00e2ine, nicidecum s\u0103 nu se \u00eengrijeasc\u0103 <\/em>s\u0103 aib\u0103 un serviciu \u015fi s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige p\u00e2inea cea de toate zilele.<\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n Omul \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00eemplinire prin munc\u0103. Munca \u00eei ofer\u0103 omului o satisfac\u0163ie deosebit\u0103, nu doar o anumit\u0103 retribu\u0163ie material\u0103. B\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile ar trebui s\u0103 mearg\u0103 la munc\u0103 nu doar \u00eempin\u015fi de nevoia de a c\u00e2\u015ftiga o bucat\u0103 de p\u00e2ine, ci \u015fi din pl\u0103cere. \u00cendr\u0103znesc s\u0103 spun c\u0103 dac\u0103 omul nu are pl\u0103cere din ceea ce face, ar fi bine s\u0103-\u015fi schimbe serviciul. Este adev\u0103rat c\u0103 munca este uneori chinuitoare. Nu de pu\u0163ine ori muncitorul se uit\u0103 cu sc\u00e2rb\u0103 la serviciul s\u0103u, \u00eel consider\u0103 o povar\u0103 de care nu poate sc\u0103pa. Cu toate acestea, munca trebuie s\u0103-i ofere lucr\u0103torului satisfac\u0163ie.<\/p>\n Fiecare dintre noi c\u0103ut\u0103m \u00eemplinire l\u0103untric\u0103. Unii o g\u0103sesc \u00een alcool, al\u0163ii \u00een droguri, iar unii dintre muritori o afl\u0103 \u00een munc\u0103. Dumnezeu a l\u0103sat ca prin munc\u0103, omul s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u0219i o doz\u0103 de satisfac\u0163ie p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Mecanicul se simte fericit dup\u0103 ce a reparat o ma\u015fin\u0103. Constructorul este bucuros atunci c\u00e2nd a terminat de construit casa. Gospodina se simte nemaipomenit de bine atunci c\u00e2nd vede cum bucatele ei dispar din farfurie. \u0162\u0103ranul \u00ee\u015fi \u015fterge fruntea de sudoare, uit\u00e2ndu-se la hambarul plin \u015fi spune cu satisfac\u0163ie: \u201eCe bine a rodit p\u0103m\u00e2ntul \u00een acest an!\u201d. Medicul, sp\u0103l\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2inile dup\u0103 o opera\u0163ie extenuant\u0103, zice: \u201eAm mai salvat o via\u0163\u0103!\u201d Aceasta este satisfac\u0163ia lucrului terminat.<\/p>\n Romancierul american, Irving Stone, scria \u00een cartea sa biografic\u0103 Agonie \u015fi extaz<\/em>\u00a0 despre via\u0163a lui Michelangelo, cuvintele celebrului pictor \u015fi sculptor renascentist: \u201eArta pentru mine este agonie c\u00e2nd merge prost \u015fi este extaz atunci c\u00e2nd merge bine.\u201d[3]<\/a><\/p>\n Pictorul se uit\u0103 la p\u00e2nza pe care a pictat-o ca la o capodoper\u0103. Ea poart\u0103 toat\u0103 m\u0103iestria \u015fi sufletul artistului. Medicul are un imens sentiment de satisfac\u0163ie c\u00e2nd vede z\u00e2mbetul copilului pe care l-a salvat de la moarte. La s\u0103rb\u0103toarea de absolvire a elevilor s\u0103i, profesorul este cople\u015fit de emo\u0163ii pl\u0103cute.<\/p>\n Este \u00een fiecare dintre noi un reflex al actului creator. Poate, creativitatea de care d\u0103 dovad\u0103 omul, este \u00eenc\u0103 o urm\u0103 a faptului c\u0103 suntem modela\u0163i dup\u0103 Chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu. Oarecum, omul dispune de o anumit\u0103 capacitate de creare a lucrurilor. Pastorul francez, Robert Somerville noteaz\u0103 \u00een cartea sa despre etica cre\u015ftin\u0103 asupra muncii: \u201ePrin munc\u0103, \u00eentre altele, omul \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte adev\u0103ratul loc \u00een crea\u0163ie: el o administreaz\u0103 \u015fi o domin\u0103 pentru a o pune \u00een valoare; el nu e un simplu spectator sau consumator, ci e un actor, un artizan[4]<\/strong><\/a>\u201d.<\/em><\/p>\n Aceea\u015fi idee o sus\u0163ine \u015fi cunoscutul predicator american, Bill Hybels, atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 a \u00eent\u00e2lnit oameni care abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 se trezeasc\u0103 diminea\u0163a pentru a merge la lucru, deoarece ei sunt \u00eenc\u00e2nta\u0163i fie c\u0103 sunt: contabili, v\u00e2nz\u0103tori, profesori, func\u0163ionari, cosmeticieni, mecanici \u015fi multe alte meserii iar \u201evitalitatea \u015fi entuziasmul produse de dragostea lor pentru munc\u0103 au o influen\u0163\u0103 benefic\u0103 asupra \u00eentregii lor vie\u0163i care se reflect\u0103 \u015fi \u00een c\u0103snicia lor, \u00een educarea copiilor, \u00een prieteniile pe care le au \u015fi \u00een relaxarea lor<\/em>[5]<\/a>\u201d.<\/p>\n Pentru ca munca s\u0103-i ofere omului o anumit\u0103 satisfac\u0163ie \u015fi un confort interior, ea trebuie s\u0103 fie conform\u0103 cu darurile, capacit\u0103\u0163ile, talentele \u015fi pasiunea cu care l-a \u00eenzestrat Dumnezeu[6]<\/a>. V\u0103zut\u0103 din acest unghi, orice munc\u0103 ar trebui s\u0103 fie pentru oricine o voca\u0163ie divin\u0103 sau un mandat de Sus. \u00cen acest sens, oricine poate s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00eemplinire \u00een realiz\u0103rile sale profesionale \u015fi ca urmare, munca sa va fi \u00eenf\u0103ptuit\u0103 cu d\u0103ruire \u015fi cu pasiune.<\/p>\n Eugen Doga, maiestru emerit al muzicii moldave \u0219i compozitor de talie interna\u021bional\u0103, relata \u00eentr-un interviu televizat c\u0103 atunci c\u00e2nd se a\u015feaz\u0103 la pian, degetele \u00eei alearg\u0103 singure pe clape, astfel n\u0103sc\u00e2nd muzica. Aceasta \u00eenseamn\u0103 pasiune \u015fi d\u0103ruire.<\/p>\n Munca de o viata a lui Rudolph van Ceulen, care a murit din motive necunoscute \u00een 1610, a fost s\u0103 calculeze valoarea matematic\u0103 a lui pi<\/em>. A fost at\u00e2t de \u00eenc\u00e2ntat de ceea ce a ob\u0163inut \u00eenc\u00e2t a cerut sa-i fie gravat pe morm\u00e2nt rezultatul. Astfel c\u0103, pe morm\u00e2ntul s\u0103u este \u00eenscris\u0103 cifra vie\u0163ii lui, ca dovad\u0103 a \u00eentregii sale munci \u2013 pi<\/em> 3,14159<\/em>…<\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/u><\/p>\n Pentru unii, munca se transform\u0103 \u00eentr-o obsesie. Ei nu pot \u015fi nici nu vor s\u0103 se odihneasc\u0103. Se simt vinova\u0163i de orice clip\u0103 de odihn\u0103. Ace\u015ftia au un cult al muncii pe altarul c\u0103ruia \u015fi-au \u00eenchinat via\u0163a. \u00cemp\u0103timi\u0163ii\u00a0 lucrului cred c\u0103 dac\u0103 \u015fi-ar lua vreo zi liber\u0103, soarele nu va mai r\u0103s\u0103ri, iar Nistrul \u015fi Prutul nu vor mai curge la vale. Pe bun\u0103 dreptate, ei sunt numi\u0163i\u00a0 de c\u0103tre englezi workoholici<\/em> \u015fi de c\u0103tre ru\u015fi trudogolici<\/em>, adic\u0103 \u00eemb\u0103ta\u021bi de munc\u0103. De dragul serviciului, unii \u015fi-au pierdut familiile, s\u0103n\u0103tatea \u015fi chiar via\u0163a. Ceea ce este mai trist \u0219i chiar sinstru, este c\u0103 pe altarul ei mul\u021bi \u0219i-au sacrificat chiar \u015fi via\u0163a spiritual\u0103. Dac\u0103 ar fi cu putin\u0163\u0103, ace\u015ftia ar face ziua nu de 24 de ore, ci de 30 de ore sau chiar mai mult.<\/p>\n Pentru a st\u0103vili aceast\u0103 patim\u0103 pentru munc\u0103, Dumnezeu a instituit odihna. Dup\u0103 cele \u015fase zile de crea\u0163ie El \u00eensu\u015fi s-a odihnit. Aceasta nu pentru c\u0103 ar fi fost obosit, ci pentru a da omului un model de munc\u0103 \u015fi odihn\u0103. Cea de-a patra porunc\u0103 din lege consfin\u0163ea o zi de odihn\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 (Exod 20:8-11). Aceasta este r\u00e2nduiala stabilit\u0103 de Creatorul pentru a echilibra munca \u015fi odihna. Munca f\u0103r\u0103 odihn\u0103 este idolatrie iar odihna f\u0103r\u0103 munc\u0103 este lenevie.<\/p>\n Este adev\u0103rat c\u0103 unii inverseaz\u0103 lucrurile. Ei se odihnesc \u015fase zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi au doar o singur\u0103 zi de lucru. Ace\u015ftia au transformat visul de copil al lui Creang\u0103 \u00een realitate: \u201eS\u0103 dea Dumnezeu tot anul s\u0103 fie s\u0103rb\u0103tori \u015fi numai o zi de lucru, \u015fi atunci s\u0103 fie praznic \u015fi nunt\u0103\u201d.<\/em> Alternan\u0163a s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 stabilit\u0103 de sus este foarte clar\u0103 \u015fase zile de munc\u0103 \u015fi una de odihn\u0103.<\/p>\n Considerarea odihnei nu este un lux, ci o necesitate.[7]<\/a> Este un timp c\u00e2nd omul se poate reface dup\u0103 o perioad\u0103 de munc\u0103 asidu\u0103. Corpul uman nu este o mecanism pe care s\u0103-l exploatezi, dup\u0103 care s\u0103-l arunci. El are nevoie de relaxare prin care s\u0103-\u015fi recapete noi puteri de munc\u0103. Nu de pu\u0163ine ori corpul nostru se simte persecutat, iar dup\u0103 o anumit\u0103 perioad\u0103 \u00ee\u015fi cere tributul.<\/p>\n Odihna este important\u0103, dup\u0103 cum sugereaz\u0103 Gordon MacDonald, \u015fi pentru a face o evaluare a muncii prestate. \u201eMunca f\u0103r\u0103 odihn\u0103 ne transform\u0103 \u00een oameni agita\u0163i. Munca lun\u0103 de lun\u0103, f\u0103r\u0103 o pauz\u0103 autentic\u0103 \u00een care s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce muncim, ne poate rotunji contul din banc\u0103 \u015fi consolida reputa\u0163ia profesional\u0103. Dar sec\u0103tuie\u015fte universul interior de vitalitate \u015fi bucurie. De aceea, e important s\u0103 facem regulat bilan\u0163ul muncii noastre[8]<\/strong><\/a>.<\/em><\/p>\n Deloc lipsit de importan\u0163\u0103 este c\u0103 odihna este \u015fi un timp de a petrece timpul cu familia. De multe ori \u00eens\u0103, duminica este un timp foarte solicitat pentru slujitorii bisericii, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia au nevoie de o alt\u0103 zi de odihn\u0103 pe care s\u0103 o dea familiei. Printre ace\u015ftia se spune c\u0103 duminic\u0103 este ziua Domnului, iar luni este ziua doamnei. Deci, to\u0163i trebuie s\u0103 avem un timp de refacere \u015fi de relaxare.<\/p>\n Unul din personajele lui Ion Dru\u0163\u0103, este o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 din satul N\u0103du\u015fita, care a venit s\u0103 se odihneasc\u0103 la casa de odihn\u0103 nou deschis\u0103 la Drochia. Povestea ei reflect\u0103 comedia tragic\u0103 a dependen\u0163ei de munc\u0103. M\u0103tu\u015fica nicidecum nu putea s\u0103 accepte faptul c\u0103 timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2t va sta acolo, va trebui s\u0103 nu munceasc\u0103, ci doar s\u0103 se relaxeze. A doua zi dup\u0103 ce a fost cazat\u0103, lucr\u0103torii casei de odihn\u0103 nu o mai puteau g\u0103si. Dup\u0103 lungi c\u0103ut\u0103ri, pe la amiaz\u0103 au g\u0103sit-o plivind un strat de flori \u00een fundul gr\u0103dinii. C\u00e2nd a fost luat\u0103 la rost, ea a r\u0103spuns nedumerit\u0103 c\u0103 face un bine \u015fi nu un r\u0103u. \u00centr-o alt\u0103 zi, b\u0103tr\u00e2nica a fost v\u0103zut\u0103 la buc\u0103t\u0103rie cur\u0103\u0163ind cartofi, iar atunci c\u00e2nd i-au spus c\u0103 a venit s\u0103 se odihneasc\u0103 nu s\u0103 munceasc\u0103, ea a r\u0103spuns c\u0103 se odihne\u015fte st\u00e2nd pe sc\u0103unel. Cam la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a udat florile, a m\u0103turat curtea \u015fi luat bagajul \u015fi i-a spus directorului c\u0103 ei \u00eei dor de sat \u015fi c\u0103 nu poate s\u0103 doarm\u0103 noaptea de at\u00e2ta odihn\u0103, c\u0103 ea doarme bine numai atunci c\u00e2nd \u00eei trudit\u0103[9]<\/a>.<\/p>\n Abordat\u0103 corespunz\u0103tor, munca ar putea s\u0103 ne aduc\u0103 beneficii uria\u015fe, dup\u0103 cum abordat\u0103 neghiob ea nu poate s\u0103 aduc\u0103 dec\u00e2t suferin\u0163\u0103 \u015fi am\u0103r\u0103ciune. Cre\u015ftinul ar trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o stare de lini\u015fte sufleteasc\u0103, nu \u00eentr-un tulburare continu\u0103 generat\u0103 de serviciul s\u0103u.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n ______________<\/p>\n [1]<\/a> Fratele Lauren\u0163iu al \u00cenvierii, Practicarea prezen\u0163ei lui Dumnezeu<\/em>, Editura Logos, Cluj, 1997. p. 8.<\/p>\n [2]<\/a> Robert\u00a0 Somerville, Ca pentru Domnul<\/em>, Editura Logos, Cluj, 1999. p. 45.<\/p>\n [3]<\/a> Irving Stone, Agonie \u015fi extaz<\/em>, Editura Meridiae, Bucure\u015fti, 1971.<\/p>\n [4]<\/a> Robert Somerville, Ca pentru Domnul<\/em>, Editura Logos, Cluj, 1999. p. 15.<\/p>\n [5]<\/a> Bill Hybels, Onest cu Dumnezeu?<\/em> Editura Noua Speran\u0163\u0103, Timi\u015foara, 2003. p. 142.<\/p>\n [6]<\/a> Idem, p. 143.<\/p>\n [7]<\/a> Gordon MacDonald, Ordine \u00een universul interior<\/em>, Editura Logos, Cluj, 2001. p. 185.<\/p>\nMunca este un act al \u00eenchin\u0103rii<\/strong><\/span><\/h3>\n
Munca este o slujire a semenilor<\/strong><\/span><\/h3>\n
Munca este un c\u00e2mp de evanghelizare<\/strong><\/span><\/h3>\n
Munca este mijlocul de a\u0163i c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a<\/strong><\/span><\/h3>\n
Munca este o \u00eemplinire l\u0103untric\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Munca trebuie urmat\u0103 de odihn\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n
Bibliografie:<\/strong><\/span><\/h3>\n
\n