Biserica s-a n\u0103scut \u00eentre hotarele g\u00e2ndirii orientale-asiatice \u0219i a celei europene \u2013 caracterizat\u0103 de g\u00e2ndirea greac\u0103 antic\u0103 \u0219i curen\u021bii filosofici de acolo. Din start, Biserica a fost provocat\u0103 s\u0103 se expun\u0103 fa\u021b\u0103 de g\u00e2ndirea antic\u0103 \u0219i a reu\u0219it s\u0103 o fac\u0103 cu succes \u00een diferite perioade ale istoriei. Cu c\u00e2t trecea mai mult timp, cu at\u00e2t Biserica Primar\u0103 era mai clar\u0103 \u00een a oferi r\u0103spunsuri filosofiei lumii, d\u00e2nd astfel, un mesaj l\u0103murit privind adev\u0103rul. Ca \u0219i exemple, ne servesc mesajul lui Pavel din areopagul Atenei dar \u0219i scrierile apostolului Ioan (Evanghelia \u0219i Epistole).<\/p>\n
Merit\u0103 a fi remarcat\u0103 \u0219i contribu\u021bia cre\u0219tinilor din sec. II, care au adus argumente solide, utiliz\u00e2nd un limbaj filosofic dar vorbind despre ADEV\u0102RUL divin. Drept exemple \u00eei avem aici pe Iustin Martirul \u0219i Irineu. Mai t\u00e2rziu, prin sec. II \u0219i III, Biserica a \u00eencercat s\u0103 \u00eembine filosofia cu teologia, afirm\u00e2nd c\u0103 ele pot conlucra spre formarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii cre\u0219tine. Clement din Alexandria \u0219i mai apoi Origen, erau convin\u0219i c\u0103 Dumnezeu s-a descoperit poporului evreu prin Scripturi \u0219i proroci iar neamurilor, li s-a descoperit prin filosofi. Din moment ce ideile propagate nu contraziceau Scriptura, ace\u0219tia nu observau vreo problem\u0103 \u00een abordarea lor. At\u00e2t unul c\u00e2t \u0219i cel\u0103lalt, au apelat \u00een special la filosofia lui Platon, utiliz\u00e2ndu-i ideile \u00een explicarea doctrinelor cre\u0219tine.<\/p>\n
Mai apoi, teologii sec. X-XV, au apelat la Aristotel \u0219i la metoda lui de ajungere la adev\u0103r, pentru a completa \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219i teologia Bisericii Medievale. Cel mai \u00eenalt punct sau apogeul \u00eel reprezint\u0103 lucrarea ,,Summa Teologiae\u201d, scris\u0103 de Toma de Aquino, care folose\u0219te filosofia aristotelian\u0103 \u00een teologia cre\u0219tin\u0103, astfel form\u00e2nd o teologie sistematic\u0103. Totu\u0219i, trebuie s\u0103 subliniem, c\u0103 menirea Bisericii, care \u00eentruchipeaz\u0103 temelia adev\u0103rului, este ca s\u0103 aib\u0103 \u00eentotdeauna un impact asupra societ\u0103\u021bii \u0219i asupra g\u00e2ndirii umane.
\nBiserica a fost \u0219i trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 tr\u00e2mbi\u021ba Domnului \u00een proclamarea adev\u0103rului. Totodat\u0103, Biserica trebuie ca \u00een permanen\u021b\u0103 s\u0103 aib\u0103 o voce puternic\u0103 \u00een societate, asupra c\u00e2torva idei fundamentale cum ar fi: adev\u0103rul, valorile morale, scopul omului \u00een via\u021b\u0103 \u0219i \u00een societate.<\/p>\n
Azi, Biserica tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o lume suprasaturat\u0103 de o multitudine de concepte filosofice, care au preten\u021bia c\u0103 formeaz\u0103 g\u00e2ndirea acestei societ\u0103\u021bi, comportamentul \u0219i rela\u021bionarea individului cu cei din jur. La momentul de fa\u021b\u0103 apar c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri importante. \u0218tie oare Biserica care sunt parametrii de g\u00e2ndire a lumii de azi? Este gata Biserica s\u0103 confrunte lumea \u0219i g\u00e2ndirea lumeasc\u0103? Nu cumva din cauza conform\u0103rii filosofiei societ\u0103\u021bii Biserica g\u00e2nde\u0219te la fel, astfel neav\u00e2nd voce pentru proclamarea adev\u0103rului? Care este mesajul Bisericii pentru timpul \u00een care tr\u0103im? Oare azi putem oferi solu\u021bii pentru ca Biserica s\u0103 aib\u0103 un mesaj autentic cu mesajul Evangheliei?<\/p>\n
\u00cen realitate, tr\u0103im cu o filosofie dominant\u0103, care a devenit ostil\u0103 ideii de adev\u0103r absolut. De la \u00eenceputul istoriei cunoscute \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului trecut, practic toat\u0103 filosofia uman\u0103 presupunea necesitatea adev\u0103rului absolut. Adev\u0103rul era \u00een mod universal recunoscut ca fiind ceea ce era adev\u0103rat \u015fi nu ceea ce este fals, ceea ce era drept \u015fi nu gre\u0219it, ceea ce era corect \u015fi nu incorect, ceea ce era moral \u015fi nu imoral, ceea ce era just \u015fi nu injust, ceea ce era bine \u015fi nu r\u0103u.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Deoarece \u201epostmodern\u201d este un cuva\u0302nt compus i\u0302n mod artificial, ne este destul de us\u0327or sa\u0306-i explica\u0306m i\u0302nt\u0327elesul; prefixul adverbial \u201epost-\u201d provine din latina literara\u0306, unde era folosit cu un sens extrem de precis: \u201edupa\u0306 (aceea)\u201d. I\u0302n ceea ce \u021bine de termenul \u201emodern\u201d (sau derivatul lui, \u201emodernitate\u201d), lucrurile sunt pu\u021bin mai complicate. Sursele lingvistice ne indica\u0306 adverbul latin \u201emodo\u201d (de cura\u0302nd, i\u0302n cura\u0302nd) ca origine a cuva\u0302ntului \u201emodern\u201d. La ra\u0302ndul lui, \u201emodo\u201d provine din substantivul masculin \u201emodus\u201d (-i), care exprim\u0103 mai multe i\u0302nt\u0327elesuri cum ar fi: ma\u0306sura\u0306, cantitate, ritm, melodie, hotar, fel de-a fi, moderat\u0327ie, lege, regula\u0306, etc. I\u0302n limba latin\u0103 ta\u0302rzie i\u0302nta\u0302lnim deja forma \u201emodernus\u201d (adj. sau adv.), cu i\u0302nt\u0327elesul de \u201etocmai acum, i\u0302n prezent\u201d; de aici se va transmite cu acelas\u0327 i\u0302nt\u0327eles i\u0302n franceza veche s\u0327i apoi i\u0302n limbile europene de data\u0306 recenta\u0306.
\nI\u0302n zilele noastre, modernul este privit i\u0302n doua\u0306 moduri, fundamental diferite. Primul i\u0302nt\u0327eles desemneaza\u0306 calitatea de a fi modern, ca un fapt eminamente pozitiv, i\u0302n contrast cu ceea ce este demodat, perimat sau cu tradit\u0327ia laica\u0306. I\u0302n acest sens avem de-a face s\u0327i cu verbul \u201ea moderniza\u201d, adica\u0306 a face conform cu un anumit standard de viat\u0327a\u0306 contemporan. Un al doilea i\u0302nt\u0327eles, mai specializat (i\u0302nt\u0327eles care, de altfel, ne intereseaza\u0306 pe noi i\u0302n cazul de fat\u0327a\u0306), desemneaza\u0306 modernul ca o caracteristica\u0306 apart\u0327ina\u0302nd unei anumite perioade istorice numita\u0306 modernitate. Istoria moderna\u0306 (sau modernitatea) este considerata\u0306 a fi acea perioada\u0306 care se i\u0302ntinde de la juma\u0306tatea secolului XVIII pa\u0302na\u0306 la sfa\u0302rs\u0327itul Primului Ra\u0306zboi Mondial (i\u0302n spat\u0327iul comunist cuprinde perioada Cortinei de Fier \u0219i pa\u0302na\u0306 la Revolut\u0327ia bols\u0327evica\u0306 din octombrie 1917). Acestei epoci i\u0302i urmeaza\u0306, i\u0302n termeni istorici, perioada contemporana\u0306, care \u2013 i\u0302n ceea ce ne intereseaza\u0306 \u2013 se identifica\u0306 i\u0302n mare ma\u0306sura\u0306 cu postmodernitatea.<\/p>\n
\u00centr-o enciclic\u0103 \u00eentitulat\u0103 \u201eFides et Ratio\u201d, Papa Ioan Paul al II-lea a folosit cuv\u00e2ntul postmodernism pentru a condamna relativismul extrem \u00een valori \u0219i crez, ironie acut\u0103 \u0219i scepticism \u00eendreptat spre ra\u021biune \u0219i negarea ori\u0219ic\u0103rui adev\u0103r, fie uman sau divin. \u00cen studiile culturale, termenul de \u201epostmodernism\u201d este des folosit \u00een opozi\u021bie cu postcolonialism, care a fost condamnat de istorie ca fiind impolitic sau contrar bunei politici. \u00cen cultura Pop, postmodernismul sau \u201ePoMo\u201d a\u0219a cum \u00eel mai numesc \u0219i \u201eYuppi\u201d (yuppi<\/em> \u2013t\u00e2nar bogat, care a finalizat recent colegiul, \u0219i are o slujb\u0103 bine pl\u0103tit\u0103), se refer\u0103 la o sfer\u0103 larga de fenomene, de la Andy Warhol la Madonna. \u00cen Comunic\u0103rile celui de al S\u0327aselea Simpozion al Academiei Oamenilor de S\u0327tiint\u0327\u0103 din Roma\u0302nia (Filiala American\u0103), Jane Lafrensen de la American Institute for Writing Research, are o nota, \u00eentitulat\u0103 Postmodernism, \u00een care afirm\u0103 c\u0103: \u201e\u00cen centrele unde se studiaz\u0103 literatura, postmodernismul este considerat ca emana\u0302nd din exces de liberalism \u00een ga\u0302ndire, din mis\u0327carea New Age s\u0327i din eroziunea autorit\u0103t\u0327ii det\u0327inut\u0103 c\u00e2ndva de moral\u0103 \u0219i religie. Fiind o mis\u0327care foarte divers\u0103, postmodernismul a p\u0103truns i\u0302n multe domenii. Un adev\u0103rat postmodernist crede c\u0103 este liber s\u0103 se disocieze de etic\u0103, s\u0103 adopte propriile sale reguli de act\u0327iune sau de ga\u0302ndire, s\u0103-s\u0327i bat\u0103 joc de eroi s\u0327i martiri, s\u0103 conteste orice autoritate \u0219i s\u0103-\u0219i respecte doar propriile legi… Postmodernismul este considerat o r\u0103scoal\u0103 cultural\u0103 \u00eempotriva logicii moderniste. Aceast\u0103 logic\u0103, cu numai doua valori, adev\u0103rat sau fals, st\u0103 la baza rat\u0327ionamentului matematic modern. Rezultatele epocii moderne, cu o ra\u021biune rece \u0219i cu o credin\u021b\u0103 \u00een progresul uman, cu o elogie excesiv\u0103 a capacit\u0103\u021bii capitalismului, a dus la apari\u021bia postmodernismului.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Sunt diferite teorii ale apari\u021biei acestui curent filosofico-cultural. Unii consider\u0103 c\u0103 postmodernismul, ca \u0219i reac\u021bie la curentul modern, apare la sf\u00e2r\u0219itul sec. XIX \u0219i \u00eenceputul sec. XX, manifestat prin socialism \u0219i curentul filosofic numit existen\u021bialism, aduc\u00e2nd noi concepte despre lume \u0219i via\u021b\u0103. Ipotezele lor declarau un ateism feroce pe de o parte iar pe de alt\u0103 parte, un subiectivism asupra realit\u0103\u021bii. Existen\u0163ialismul sfideaz\u0103 o definire precis\u0103 dar include conceptul care recunoa\u015fte c\u0103 adev\u0103rul suprem este subiectiv (adic\u0103, \u00ee\u0219i are sursa \u00een mintea individului) \u015fi nu unul obiectiv (adic\u0103, ceva care exist\u0103 \u00een realitate, independent de individ). Existen\u0163ialismul elev\u0103 experien\u0163a individual\u0103 \u015fi alegerea personal\u0103 a fiec\u0103ruia, astfel minimaliz\u00e2nd sau chiar elimin\u00e2nd standardele absolute ale adev\u0103rului, a moralit\u0103\u021bii \u015fi a altor elemente asem\u0103n\u0103toare. Putem caracteriza exact existen\u0163ialismul ca fiind nimic altceva dec\u00e2t abandonul obiectivit\u0103\u0163ii. Existen\u0163ialismul este inerent, anti-intelectual \u0219i ira\u0163ional.<\/p>\n A doua teorie, sus\u021bine c\u0103 postmodernismul este o manifestare cultural\u0103 a perioadei post-belice \u0219i anume, a anilor 50`-70`, atunci c\u00e2nd apare cultura pronun\u021bat materialista \u0219i a bun\u0103st\u0103rii sociale. Tot atunci, din \u0219coli este scoas\u0103 educa\u021bia cre\u0219tin\u0103, fiind considerat\u0103 prea \u00eenvechit\u0103 \u0219i nefolositoare, iar societatea trece printr-o revolu\u021bie sexual\u0103, manifestat\u0103 prin mi\u0219carea \u201ehippie\u201d \u0219i mi\u0219carea feminist\u0103.<\/p>\n Potrivit lui Veith, \u00eenceputul postmodernismului are loc \u00een anii 60`, c\u00e2nd pe de o parte se dezvolt\u0103 tehnologia \u0219i democra\u021bia american\u0103 iar pe de alt\u0103 parte, are loc r\u0103zboiul din Vietnam \u0219i revolu\u021biile studen\u021be\u0219ti, care \u00eenvinov\u0103\u021beau capitalismul de toate relele din societate. Societatea anilor 60` a lansat ipoteza c\u0103 tot ce este vechi este \u0219i r\u0103u. Astfel, \u00eencepe o nou\u0103 er\u0103, cea a reconstruc\u021biei, numit\u0103 era postmodern\u0103.<\/p>\n A treia teorie apar\u021bine lui Thomas Oden, care plaseaz\u0103 \u00eenceputul postmodernismului odat\u0103 cu c\u0103derea comunismului \u00een 89` \u0219i formarea unei lumi noi, cu o viziune nou\u0103 asupra vie\u021bii. Ipoteza de baz\u0103 este c\u0103 to\u021bi oamenii au drepturi egale, inclusiv minorit\u0103\u021bile sexuale \u0219i cele na\u021bionale iar toleran\u021ba trebuie s\u0103 stea la baza rela\u021biilor din societate. Astfel c\u0103, indiferent de teorie, tr\u0103im vremuri noi cu o g\u00e2ndire nou\u0103, cu principii noi \u0219i cu noi tendin\u021be filosofice, care au redefinit valorile de baz\u0103 \u00een societate.<\/p>\n Ipotezele de baza ale societ\u0103\u021bii de azi declar\u0103, c\u0103 adev\u0103rul \u0219i eroarea nu mai sunt termeni relevan\u021bi, adev\u0103rul fiind scris \u0219i impus de cineva, astfel noi putem crea propriul \u201eadev\u0103r\u201d. Cultura a devenit gr\u0103dina \u00een care cre\u0219te adev\u0103rul. Dac\u0103 odat\u0103, cultura se conforma standardelor adev\u0103rului, acum adev\u0103rul se conformeaz\u0103 culturii de grup acceptat\u0103. Limba trebuie deconstruit\u0103 de conota\u021biile ei culturale opresive, pentru un flux non-standart de valori amorale. Civiliza\u021bia occidentala \u0219i cultura sa cre\u0219tin\u0103 trebuie s\u0103 fie aruncate la co\u0219ul de gunoi iar multiculturalismul trebuie s\u0103 fie afirmat. Istoria a devenit de nerecunoscut, deoarece limba este lipsit\u0103 de sens. Prezentul \u0219i viitorul dar \u0219i lumile virtuale, sun singurele realit\u0103\u021bi existente.<\/p>\n Cele mai puternice lovituri ale postmodernismului au fost aplicate \u00een urm\u0103toarele direc\u021bii: adev\u0103r, valoare, via\u021b\u0103 \u2013 sens. Societatea de azi afirm\u0103, c\u0103 exist\u0103 un Dumnezeu dar nu neap\u0103rat Dumnezeul cre\u0219tin, ci o for\u021b\u0103 supranatural\u0103, ce poate fi identificat\u0103 de multe ori cu un zeu sau altul, de pe timpul p\u0103g\u00e2nilor. Binele \u0219i r\u0103ul nu exist\u0103 ca realit\u0103\u021bi actuale, cu efect de lung\u0103 durata asupra vie\u021bii umane, ci sunt norme sociale, definite de oameni, iar binele fiind o aspira\u021bie, spre care trebuie s\u0103 tind\u0103 orice individ. Omul este liber \u00een a tr\u0103i astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 realizeze fericirea maxim\u0103. Dac\u0103 o majoritate statistic\u0103 de oameni este angajat\u0103 \u00eentr-un anumit model comportamental atunci se spune c\u0103 acel comportament este normal. Urm\u0103torul pas a fost observa\u0163ia c\u0103 binele este definit \u00een termenii normalului. Astfel, etica este definit\u0103 \u00een termenii moralit\u0103\u0163ii larg r\u0103sp\u00e2ndite.<\/p>\n Acest mod de g\u00e2ndire este \u00eentr-un conflict absolut cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Scripturii. Chemarea f\u0103cut\u0103 bisericii de c\u0103tre Cristos \u015fi apostolii S\u0103i este chemarea de a nu se conforma modelelor comportamentale ale acestei lumi. Suntem chema\u0163i ca prin \u00eennoirea min\u0163ii noastre s\u0103 fim oameni metamorfoza\u0163i, care s\u0103 privim la Dumnezeu pentru c\u0103l\u0103uzire \u00een privin\u0163a principiilor dup\u0103 care s\u0103 tr\u0103im \u015fi s\u0103 nu privim la faptele oamenilor din jur.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Societatea de azi, cu modul ei de a tr\u0103i \u0219i a g\u00e2ndi, influen\u021beaz\u0103 Biserica Evanghelic\u0103 \u0219i pe cre\u0219tinul biblic \u00een mai multe aspecte. Unul din aspecte este Relativism. \u201eRelativismul\u00a0este conotat i\u0302n mod obis\u0327nuit prin trei pretent\u0327ii reprezentative: valorile sunt plurale, incomensurabile\u00a0s\u0327i,\u00a0prin urmare, incomparabile; nu exista\u0306 o cale rat\u0327ionala\u0306 de a compara\u00a0s\u0327i\u00a0alege i\u0302ntre valori diferite; nu se poate decide rat\u0327ional i\u0302ntre valori rivale, ci se poate opta doar i\u0302ntre indiferent\u0327a\u0306\u00a0s\u0327i\u00a0saltul de la o valoare la alta\u201d. A\u0219adar, conform adep\u021bilor acestei teorii, nu exist\u0103 Adev\u0103r colectiv, nu exist\u0103 Adev\u0103r obiectiv \u0219i nu exist\u0103 ADEV\u0102R ABSOLUT.<\/p>\n Dezbaterea cea mai ampla\u0306\u00a0s\u0327i\u00a0mai profunda\u0306 asupra relativismului a avut loc i\u0302n ultimele doua\u0306 decade i\u0302n filosofia american\u0103. Specificarea relativismului i\u0302n raport cu\u00a0obiectivismul\u00a0se organizeaza\u0306 \u00een jurul unor i\u0302ntreba\u0306ri. Exista\u0306 un reper ultim, ferm\u00a0s\u0327i\u00a0anistoric pentru a stabili ce este rat\u0327ional? Daca\u0306 cunoas\u0327terea noastra\u0306 este adeva\u0306rata\u0306, care reguli de morala\u0306 sunt riguros obiective? Obiectivismul are la baza\u0306 convingerea ca\u0306 \u201eexista\u0306 sau trebuie sa\u0306 existe o matrice sau un cadru de referint\u0327a\u0306 permanent, anistoric, la care noi putem apela, i\u0302n ultima\u0306 \u00eenstant\u0327a\u0306, pentru a determina natura rat\u0327ionalita\u0306t\u0327ii, cunoas\u0327terii, a adeva\u0306rului, a realita\u0306t\u0327ii, a binelui\u00a0s\u0327i\u00a0a justit\u0327iei. Obiectivistul pretinde ca\u0306 exista\u0306 un Adev\u0103r Final, Absolut. \u00cen ca\u0306utarea acelui ultim reper, la care am putea apela, pentru a rezema pe ceva ferm\u00a0s\u0327i\u00a0permanent cunoas\u0327terea\u00a0s\u0327i act\u0327iunile noastre, obiectivismul este aproape inevitabil un\u00a0funda\u021bionism.\u00a0El cauta\u0306 fundamentul ultim, ce sta\u0306 la temelia orica\u0306rei construct\u0327ii posibile. Relativismul se dezice de la i\u0302nceput de o astfel de ca\u0306utare. I\u0302n cea mai puternic\u0103 form\u0103 a sa, relativismul este convingerea de baza\u0306 conform ca\u0306reia, atunci ca\u0302nd examina\u0306m acele concepte pe care filosofii le-au luat drept fundamentale \u2013 fie ca\u0306 este vorba de conceptul de rat\u0327ionalitate, adeva\u0306r, realitate, drept, bine sau de norme \u2013 suntem nevoit\u0327i sa\u0306 recunoas\u0327tem ca\u0306, i\u0302n ultima\u0306 analiza\u0306, toate aceste concepte trebuie sa\u0306 fie i\u0302nt\u0327elese ca fiind relative la o schema\u0306 conceptuala\u0306 specifica\u0306, la un cadru de referint\u0327a\u0306 teoretic, paradigma\u0306, forma\u0306 de viat\u0327a\u0306, societate sau cultura\u0306. Din moment ce relativistul crede ca\u0306 exista\u0306 (sau poate exista) o pluralitate nonreductibila\u0306 de asemenea scheme conceptuale, el sau ea, provoaca\u0306 pretent\u0327ia ca\u0306 aceste concepte pot avea o semnificat\u0327ie determinata\u0306\u00a0s\u0327i\u00a0univoca\u0306.<\/p>\n Miezul problemei const\u0103 \u00een a determina dac\u0103 exist\u0103, sau nu, un\u00a0adev\u0103r obiectiv. Adev\u0103r obiectiv \u00eenseamn\u0103 adev\u0103rul care este independent de crezuri individuale sau de contexte culturale. C\u00e2nd ceva este adev\u0103rat \u00een mod obiectiv (cum ar fi de pild\u0103, existen\u0163a lunii), acel lucru este adev\u0103rat pentru oricine, indiferent c\u0103 se recunoa\u015fte acest fapt, sau nu. Obiectivitatea presupune c\u0103 to\u0163i tr\u0103im \u00een aceea\u015fi realitate, chiar dac\u0103 o percepem (o tr\u0103im, o sim\u0163im) \u00een mod diferit, sau sus\u0163inem crezuri diferite asupra ei. Acei dintre noi, care credem \u00eentr-un adev\u0103r obiectiv, \u015ftim c\u0103 avem o baz\u0103 comun\u0103 pe care s\u0103 purt\u0103m orice discu\u0163ii despre ce-i adev\u0103rat \u015fi ce este fals, fiindc\u0103 cu to\u0163ii tr\u0103im \u00een aceea\u015fi lume real\u0103. \u00a0\u00a0 Postmoderni\u015ftii neag\u0103 aceast\u0103 realitate comun\u0103. \u00cen schimb, ei sus\u021bin c\u0103 grupurile care provin din culturi\/societ\u0103\u0163i diferite tr\u0103iesc \u00een realit\u0103\u0163i diferite. Pentru ei, realitatea unui grup de oameni este reprezentat\u0103 de\u00a0percep\u0163ia\u00a0sau de\u00a0interpretarea\u00a0de c\u0103tre acesta a lumii externe \u015fi nu a lumii propriu-zise. Postmoderni\u015ftii sus\u021bin c\u0103, de fapt, atunci c\u00e2nd \u00eel interpret\u0103m, noi cre\u0103m adev\u0103rul \u015fi nu \u00eel descoperim a\u0219a cum se credea anterior. \u00cen aceast\u0103 abordare a postmoderni\u015ftilor, este o f\u0103r\u00e2m\u0103 de adev\u0103r fiindc\u0103 noi credem adev\u0103rul, \u015fi nu \u00eel credem fiindc\u0103 este adev\u0103rat! \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca \u015fi cre\u015ftini, noi accept\u0103m at\u00e2t realitatea adev\u0103rului subiectiv c\u00e2t \u015fi a celui obiectiv \u015fi credem c\u0103 le putem descoperi pe am\u00e2ndou\u0103 printr-o utilizare combinat\u0103 a revela\u0163iei \u015fi a propriei noastre ra\u0163iuni. Biblia afirm\u0103 c\u0103 noi putem ajunge s\u0103 cunoa\u015ftem o dragoste care \u00eentrece orice pricepere omeneasc\u0103 (vezi, Efes.3:19) \u015fi c\u0103 rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu \u00eentrece simpla afirmare a unor adev\u0103ruri care-l privesc pe El. Acesta este adev\u0103rul subiectiv, sau experimental. \u00cens\u0103, sub nici o form\u0103, realitatea adev\u0103rului subiectiv sau experimental nu elimin\u0103 realitatea adev\u0103rului obiectiv. De partea cealalt\u0103, postmoderni\u015ftii sus\u021bin c\u0103\u00a0tot\u00a0adev\u0103rul este subiectiv. Cu a\u015fa ceva noi nu putem fi de acord. Accentul pus de Biblie asupra revela\u0163iei istorice (1Cor.15:13-15), propozi\u0163iile ei doctrinare (Rom.10:9) \u015fi revela\u0163ia natural\u0103 (Rom.1:18-20) presupun c\u0103 adev\u0103rul obiectiv exist\u0103. Faptul acesta \u00eel pune pe cre\u015ftin \u00een direct\u0103 opozi\u0163ie cu mentalitatea postmodernist\u0103.<\/p>\n Postmodernismul \u00eenseamn\u0103 moartea oric\u0103rui adev\u0103r. \u00cen zilele noastre, educa\u0163ia superioar\u0103 promoveaz\u0103 \u00een mod deschis cinismul asupra adev\u0103rului \u015fi a ra\u0163iunii umane.\u00a0\u0218tiin\u021ba Pedagogiei afirm\u0103 c\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd cineva sus\u021bine c\u0103 se afl\u0103 \u00een posesia\u00a0adev\u0103rului, \u00eendeosebi a unui adev\u0103r de ordin religios, acel om va ajunge \u00een mod inevitabil s\u0103 reprime sau s\u0103 oprime pe cei ce nu sunt de acord cu el.<\/p>\n Concep\u0163ia evanghelic\u0103 popular\u0103 a \u201eadev\u0103rului” a devenit aproape \u00een \u00eentregime, relativ\u0103. Adev\u0103rul este privit ca fiind fluid, \u00eentotdeauna relativ \u0219i niciodat\u0103 absolut. A sugera c\u0103 vreun criteriu obiectiv poate fi folosit pentru a distinge adev\u0103rul de eroare, \u00eenseamn\u0103 a fi extrem de demodat fa\u0163\u0103 de spiritul epocii. \u00cen unele cercuri, chiar s-a renun\u021bat la Scriptur\u0103 ca fiind testul de \u00eencredere al adev\u0103rului. \u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103, Biblia poate fi interpretat\u0103 \u00een foarte multe feluri \u2013 cine poate spune care interpretare este corect\u0103? \u00cen plus, mai sunt mul\u0163i al\u0163ii care cred c\u0103 adev\u0103r exist\u0103 \u015fi \u00een afara Bibliei.\u2028Toat\u0103 aceast\u0103 relativitate a avut efecte dezastruoase asupra abilit\u0103\u0163ii obi\u015fnuite a cre\u015ftinului de a deosebi adev\u0103rul de minciun\u0103 \u0219i binele de r\u0103u.<\/p>\n Cele mai clare \u015fi mai limpezi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi ale Bibliei sunt acum puse la \u00eendoial\u0103 printre cei ce se auto-declar\u0103 credincio\u015fi ai Bibliei. Spre exemplu, unii cre\u0219tini nu mai sunt deloc convin\u0219i c\u0103 homosexualitatea ar trebui clasat\u0103 printre p\u0103cate. Al\u0163ii, sus\u021bin c\u0103 agenda feminist\u0103 este compatibil\u0103 cu cre\u015ftinismul. Pe de alt\u0103 parte, televiziunile \u201ecre\u015ftine\u201d, radioul \u0219i revistele, ofer\u0103 o nefiresc de larg\u0103 gam\u0103 de idei, de la cele foarte capricioase la cele extrem de periculoase, \u015fi astfel, cre\u015ftinul de r\u00e2nd este jalnic de prost echipat pentru a sorta adev\u0103rul de minciun\u0103.\u2028Chiar faptul de a sugera c\u0103 exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 \u00eentre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103 este privit\u0103 de unii ca fiind o periculoas\u0103 dovad\u0103 de intoleran\u0163\u0103. Exist\u0103 o no\u0163iune r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 foarte mult la ora actual\u0103, care sus\u021bine c\u0103, orice disput\u0103 asupra doctrinei este inerent rea. Grija pentru ortodoxie este considerat\u0103 ca fiind incompatibil\u0103 cu unitatea cre\u015ftin\u0103. Doctrina \u00een sine, este etichetat\u0103 ca fiind diviziv\u0103 (adic\u0103, care poate provoca dezbinare), iar cei care fac din doctrin\u0103 o problem\u0103, sunt numi\u0163i ur\u00e2cio\u015fi, altfel spus, lipsi\u0163i de iubire cre\u015ftin\u0103.Nim\u0103nui nu-i mai este permis s\u0103 critice crezurile altuia, indiferent c\u00e2t de nebiblice pot fi acele crezuri. R\u0103spunsul Bisericii la relativism este credin\u0163a \u015fi via\u0163a conform adev\u0103rului absolut.<\/p>\n Al doilea aspect \u2013 subiectivism. Subiectivismul \u2013 este teoria potrivit c\u0103reia, exist\u0103 tot at\u00e2tea scale distincte \u00cen cultura postmodernist\u0103, este imposibil de separat ceea ce oamenii cred de ceea ce sunt, fiindc\u0103 se spune c\u0103 a crede ceva, face respectivul lucru s\u0103 fie adev\u0103rat (pentru cei ce-l cred). Prin urmare, a respinge con\u0163inutul unui crez este interpretat ca reprezent\u00e2nd respingerea persoanei care \u015fi-a definit respectivul \u201eadev\u0103r\u201d. Astfel, s-a ajuns acum, ca adev\u0103rul s\u0103 \u00eensemne doar o preferin\u0163\u0103 personal\u0103 \u015fi o convingere personal\u0103. Un efort comun de a dezbate \u015fi de a pune \u00een discu\u0163ie vreun subiect pentru a se afla adev\u0103rul, este ceva complet repudiat \u00een zilele noastre. Spre exemplu, s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra marilor religii ale lumii. Pu\u0163ini sunt cei care \u00een\u0163eleg ceva din ele. Cu toate acestea, marea majoritatea sus\u021bine c\u0103 acestea \u00eenva\u0163\u0103 aproximativ acela\u015fi lucruri de baz\u0103. Preocuparea major\u0103 a devenit \u00een a g\u0103si spiritualitatea care se \u201epotrive\u015fte\u201d fiec\u0103reia \u00een parte.<\/p>\n Sondajele lui George Barna ne arat\u0103 c\u0103: \u201eaproape patru din zece adul\u0163i au c\u0103zut de acord c\u0103 atunci c\u00e2nd un cre\u0219tin, un iudeu \u015fi un budist, se roag\u0103 la propriului dumnezeu, to\u0163i se roag\u0103 de fapt aceluia\u0219i dumnezeu doar c\u0103 folosesc denumiri diferite pentru acesta. Doar unul din \u015fase adul\u0163i chestiona\u0163i, nu au fost de acord sub nici o form\u0103 cu aceast\u0103 p\u0103rere\u201d. America zilelor noastre reprezint\u0103 un adev\u0103rat evantai religios. Singura \u00eentrebare care mai conteaz\u0103 azi este: \u201ece \u0163i-ai dori s\u0103 crezi?\u201d, iar gustul a devenit mai important dec\u00e2t con\u0163inutul. De aceea, oamenii r\u0103m\u00e2n \u00een general nep\u0103s\u0103tori atunci c\u00e2nd scoatem \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 unele credin\u0163e sau religii, sunt absolut contradictorii sau chiar complet ira\u0163ionale. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca majoritatea oamenilor s\u0103 \u201eadopte\u201d aceast\u0103 perspectiv\u0103 postmodernist\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi ajuns singuri la concluzia c\u0103 este credibil\u0103.<\/p>\n Ideologii postmoderni\u015fti au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 cumva ca ideea lor s\u0103 devin\u0103 curentul popular de g\u00e2ndire al vremii. Al treilea aspect \u2013 individualism \u015fi hedonism. Proclamarea pl\u0103cerii \u015fi a l\u0103comiei suverane \u00eei caracterizeaz\u0103 pe to\u0163i cei care au o \u00een\u0163elegere trunchiat\u0103 a vie\u0163ii; pe cei care identific\u0103 liberalizarea cu g\u00e2ndirea individualist-\u00eengust\u0103 \u0219i cu\u00a0 voluntarismul caricatural dar \u0219i pe cei care pretind c\u0103 au doar drepturi \u015fi \u00eenlesniri pentru realizarea scopurilor personale. Deseori, ei sunt sprijini\u0163i de c\u0103tre purt\u0103tori de cuv\u00e2nt ai unor curente liberale extremiste, fluidizate de mass-media, ca s\u0103 urmeze drumul nefiresc al hedonismului exagerat. Prin urmare, din mijloace cu rol educativ, de informare \u015fi comunicare, tind s\u0103 devin\u0103 surse de poluare \u015fi dezintegrare moral\u0103, utiliz\u00e2nd pentru aceasta mesaje simpliste, insuficient documentate sau excesiv de dure, violente \u015fi gratuite.<\/p>\n Una din exager\u0103ri, devenit\u0103 tot mai \u0219ubred\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de tradi\u0163ii, prive\u015fte sexualitatea \u015fi erotismul ca fiind vecine cu pornografia, alternate de siropoase compozi\u0163ii melodramatice cu o redus\u0103 valoare moral-artistic\u0103. Cu alte cuvinte, prin mesaje subculturale, infraumane, dizgra\u0163ioase \u015fi morbide. Unele filme TV, mai ales cele interzise de a fi difuzate publicului \u00een \u0163\u0103ri civilizate, se repercuteaz\u0103 \u00een fiin\u0163ele receptorilor de la noi prin deregl\u0103ri \u015fi confuzii culturale, devia\u0163ii de comportamente at\u00e2t la adul\u0163i, c\u00e2t \u015fi, mai ales, la copii \u015fi tineri. Acestea nu ar trebui s\u0103 fie difuzate pe canalele marilor circuite de comunicare.<\/p>\n \u00cen modelul dat, adev\u0103rul poate fi scos dup\u0103 criteriul rezultatului; care e rezultatul acela e \u015fi adev\u0103rul. Criteriul de baz\u0103 este hedonismul. \u00cen antichitate hedonismul era definit drept egoism. Ast\u0103zi, hedonismul e definit ca pl\u0103cere f\u0103r\u0103 frustrare (po\u0163i spune minciuni nu pentru c\u0103 urm\u0103rile sunt nefaste, ci pentru c\u0103 societatea \u00een care tr\u0103ie\u015fti te distruge \u00een posibilit\u0103\u0163ile de comunicare a adev\u0103rului; dac\u0103 nu ai nici o piedic\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103, po\u0163i spune minciuni). Etica concesiv\u0103 nu se uit\u0103 la adev\u0103rul absolut, ci doar la adev\u0103r ca rezultat al unui raport al valorilor proprii cu societatea. Valorile tale reprezint\u0103 adev\u0103rul final.<\/p>\n \u00cen hedonism se disting: hedonismul psihologic \u2013 starea, modelul omului de a fi \u015fi de a c\u0103uta pl\u0103cere \u00een toate iar aceast\u0103 permanent\u0103 c\u0103utare este definit\u0103 de psihologi ca fiind tr\u0103ire pentru sine; hedonismul moral \u2013 are anumite prescrip\u0163ii dup\u0103 care ne c\u0103l\u0103uzim \u00een ac\u0163iuni. \u00cen anul 320 \u00ee. d. H., Epicur a fondat o \u015fcoal\u0103 cu scopul de a dezvolta hedonismul moral. \u015ecoala era \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 \u00een care puteai s\u0103 ai tot ce-\u0163i dorea sufletul dar cu o singur\u0103 condi\u0163ie: scopul lucrului dat era cunoa\u015fterea. Aceasta a dezvoltat o disciplin\u0103 de aur. Rela\u0163ii fr\u0103\u0163e\u015fti, i-au izolat de restul lumii discut\u00e2nd cum pot s\u0103 o schimbe. \u00cencep\u00e2nd cu sec. IV, cre\u0219tinii au ajuns la concluzia c\u0103, de fapt, elementul hedonist, se transmite prin na\u015ftere. \u00cen perioada Rena\u015fterii, Tomas Hobbes formuleaz\u0103 astfel hedonismul \u2013 via\u0163\u0103 ce c\u00e2nt\u0103re\u015fte at\u00e2t c\u00e2te bunuri materiale ai. Cu c\u00e2t este mai mare cre\u015fterea, cu at\u00e2t este mai mare \u0219i apetitul (pofta). Aceast\u0103 formulare a adus \u00een perioada modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103 la o lupt\u0103 pentru suprave\u021buire, \u00een care nu mai conteaz\u0103 mijloacele de realizare a scopului. Ca r\u0103spuns dat hedonismului, societatea a introdus o nou\u0103 form\u0103: contractul \u2013 o prevedere pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor sociale. Problema hedonismului const\u0103 \u00een durata \u015fi \u00een intensitatea pl\u0103cerilor, c\u0103ut\u00e2nd diferite metode \u00een care fericirea s\u0103 fie non-stop (s\u0103 dureze continuu). Paradoxul hedonismului este atunci c\u00e2nd posezi pl\u0103cerea f\u0103r\u0103 s\u0103 o cau\u021bi. Problema hedonismului \u00een societatea de azi este c\u0103 doar un grup mic are tot ce \u00ee\u015fi dore\u0219te av\u00e2nd ca scop s\u0103 creeze condi\u0163ii de a experimenta pl\u0103cerea tuturor.<\/p>\n R\u0103spunsul bisericii la individualism \u015fi hedonism trebuie s\u0103 fie lep\u0103darea de sine: \u201eDac\u0103 am murit \u00eempreun\u0103 cu El, vom \u015fi tr\u0103i \u00eempreun\u0103 cu El\u201d (2Tim.2:11). Nu exist\u0103 alt\u0103 cale de a avea via\u0163a lui Isus manifestat\u0103 \u00een trupul nostru dec\u00e2t accept\u00e2nd moartea vie\u0163ii Sinelui, \u00een toate situa\u0163iile pe care Dumnezeu le pl\u0103nuie\u015fte \u015fi le preg\u0103te\u015fte pentru noi (2Cor.4:10-11). Dac\u0103 vrem s\u0103 \u00eenvingem p\u0103catul, trebuie s\u0103 ne consider\u0103m \u201emor\u0163i fa\u0163\u0103 de p\u0103cat\u201d (Rom.6:11) \u00een toate situa\u0163iile. Iar dac\u0103 vrem s\u0103 tr\u0103im, trebuie s\u0103 facem ca \u201es\u0103 moar\u0103 faptele trupului prin Duhul\u201d (Rom.8:13). Duhul Sf\u00e2nt ne va conduce \u00eentotdeauna la cruce \u00een via\u0163a de zi cu zi. Suntem trimi\u015fi de Dumnezeu \u00een situa\u0163ii unde \u201esuntem da\u0163i mor\u0163ii toat\u0103 ziua\u201d (Rom.8:36) \u015fi \u201esuntem da\u0163i la moarte din cauza lui Isus\u201d (2Cor.4:11). \u00cen astfel de situa\u0163ii trebuie s\u0103 accept\u0103m \u201eomor\u00e2rea lui Isus\u201d (2Cor.4:10), pentru ca via\u0163a lui Isus s\u0103 se poat\u0103 manifesta \u00een noi.<\/p>\n Al patrulea aspect este confort. Lumea postmodern\u0103 a oferit societ\u0103\u021bii un confort excesiv manifestat prin schimbarea paradigmei vie\u021bii. Mottoul vie\u021bii contemporane este ,,S\u0103 am ce e mai bun \u0219i c\u00e2t de repede posibil!\u201d \u00cen ultimii 20 de ani, au avut loc schimb\u0103ri masive \u00een diferite sfere ale societ\u0103\u021bii, av\u00e2nd scopul de a oferi omului c\u00e2t mai mult. Spre exemplu, s-au produs schimb\u0103ri considerabile \u00een magazine, construindu-se mari complexe comerciale (mall-uri) care ofer\u0103 tot ce vrei, doar s\u0103 vii \u0219i s\u0103 cumperi cu pl\u0103cere. Sta\u021biile de alimentare a transportului, de asemenea s-au schimbat radical. \u00cen timp ce alimentezi ma\u0219ina, po\u021bi servi ceai sau cafea, \u0219i chiar s\u0103 cumperi anumite lucruri necesare din micile magazine amenajate frumos. Cu alte cuvinte, tr\u0103im timpuri \u00een care func\u021bioneaz\u0103 principiul vie\u021bii \u201eMINI-MAX\u201d, efort minim \u00een dob\u00e2ndire sau responsabilitate minima dar cu efect maxim.<\/p>\n Consumul mai mare dec\u00e2t c\u00e2\u0219tigul a dus la dezvoltarea sistemului de creditare, astfel omul a devenit robul b\u0103ncilor, f\u0103r\u0103 a-\u0219i putea controla apetitul sau c\u00e2\u0219tigul din viitorii ani. \u00cen anii 90`, \u00een SUA, un b\u0103rbat cu v\u00e2rsta p\u00e2n\u0103 la 30 de ani, datora b\u0103ncilor \u00een mediu 60\u00a0000 de dolari. Azi, mul\u021bi cre\u0219tini \u00ee\u0219i aleg bisericile dup\u0103 confortul oferit, cum ar fi: m\u0103rimea parc\u0103rii, forma scaunelor, sala, aerul condi\u021bionat etc. Nu am vrea s\u0103 spunem c\u0103 aceste preten\u021bii sunt rele \u00een sine dar nu ele ar trebui s\u0103 fie prioritare \u00een via\u021ba de biseric\u0103 a unui cre\u0219tin.<\/p>\n R\u0103spunsul Bisericii la confort este slujirea. Domnul Isus ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fim gata pentru a p\u0103r\u0103si confortul propriu \u015fi s\u0103 ne dedic\u0103m cauzei Evangheliei. Este foarte r\u0103u atunci c\u00e2nd pe parcursul vie\u0163ii, omul este motivat doar de propriul confort. De fapt, aceasta este g\u00e2ndirea veacului de acum \u015fi cre\u0219tinii nu trebuie s\u0103 se lase afecta\u0163i de o astfel de g\u00e2ndire. Odat\u0103 cu schimb\u0103rile remarcate \u00een societate s-au f\u0103cut observate \u015fi \u00een bisericile evanghelice tendin\u0163e noi. Deseori, serviciul divin este \u00eenlocuit cu programe generatoare de experien\u0163e pl\u0103cute. \u00cen program \u00ee\u0219i fac loc interviuri cu personaje proeminente, moderate profesional, care ocup\u0103 tot mai mult spa\u0163iu \u00een serviciul divin. Oferta seminariilor pe diverse teme devine tot mai bogat\u0103. Aceea\u015fi tendin\u0163\u0103 se vede \u015fi pe pia\u0163a de c\u0103r\u0163i cre\u0219tine. Noile apari\u0163iile con\u0163in \u00een mare parte povestiri \u0219i \u00een mod deosebit, pove\u015fti de dragoste. Studiile biblice sunt marginalizate iar c\u0103r\u0163ile de dogmatic\u0103 aproape c\u0103 nu mai sunt pe mas\u0103 \u2013 ce este adev\u0103rat, acum nu mai este relevant. \u00cen ultimii ani, au ap\u0103rut sute de grup\u0103ri \u015fi de biserici noi iar migra\u0163ia de la o biseric\u0103 la alta a devenit normal\u0103 \u2013 depinde de \u201eofert\u0103\u201c. Rezultatul: se dezvolt\u0103 un individualism puternic combinat cu iresponsabilitatea, doi factori care duc la complica\u0163ii serioase \u00een via\u021ba bisericii \u0219i a societ\u0103\u021bii.<\/p>\n \u00cen ultimul timp se vorbe\u015fte de \u201eevanghelizare \u00een func\u0163ie de nevoi\u201d. Se dore\u015fte o eliminare a barierelor pentru oamenii str\u0103ini de biseric\u0103. O g\u00e2ndire \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie nu este tocmai gre\u015fit\u0103, totu\u0219i trebuie s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m \u015fi posibilele pericolele. Exist\u0103 o orientare \u201edup\u0103 nevoi\u201c, care marginalizeaz\u0103 adev\u0103rul biblic \u015fi elimin\u0103 \u201emesajul crucii\u201c. Noi suntem chema\u0163i s\u0103 predic\u0103m tot adev\u0103rul, s\u0103 aducem la cuno\u015ftin\u0163a oamenilor ceea ce trebuie s\u0103 aud\u0103 \u015fi nu ceea ce vor s\u0103 aud\u0103. Trebuie s\u0103 rezist\u0103m acestei tensiuni! De asemenea, \u0219i programul serviciului divin s-a modificat \u00een esen\u0163a sa. Predica a pierdut din timpul alocat, acesta fiind umplut cu programe variate, ghidate de mottoul: \u201etrebuie s\u0103 oferim ceva ascult\u0103torului\u201d.<\/p>\n Modific\u0103ri majore au survenit \u0219i \u00een caracterul cre\u0219tinului de azi. Ipocrizia a devenit o mare problem\u0103. A fi ipocrit \u00eenseamn\u0103 a l\u0103sa altora impresia c\u0103 e\u0219ti mai sf\u00e2nt dec\u00e2t \u00een realitate. E acela\u015fi lucru cu a fi fals sau cu a spune o minciun\u0103. \u00cen evanghelia lui Matei, Isus aduce ocar\u0103 la adresa ipocri\u0163ilor de \u015fapte ori (Mat.23:13-29). Minciuna poate fi spus\u0103 f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 deschidem gura. Anania a min\u0163it fa\u0163\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 un cuv\u00e2nt \u2013 atunci c\u00e2nd a pretins c\u0103 este un ucenic al lui Isus din toat\u0103 inima (Fapte 5:1-5). Isus le-a spus fariseilor c\u0103 via\u0163a lor l\u0103untric\u0103 era \u201eplin\u0103 de l\u0103comie \u015fi de neor\u00e2nduial\u0103\u201d (Mat.23:25) \u2013 ceea ce \u00eensemna c\u0103, ei tr\u0103iau numai pentru propria lor satisfacere. Cu toate acestea, fariseii d\u0103deau altora impresia c\u0103 sunt sfin\u021bi, deoarece cuno\u015fteau bine Scripturile, posteau, se rugau \u015fi d\u0103deau zeciuial\u0103 din venitul lor. \u00cen exterior p\u0103reau foarte evlavio\u015fi. F\u0103ceau rug\u0103ciuni lungi \u00een public, dar \u00een particular, nu se rugau a\u0219a \u2013 exact ca mul\u0163i din ziua de azi. Este ipocrizie dac\u0103 \u00eel l\u0103ud\u0103m pe Domnul numai \u00een dimine\u0163ile de duminic\u0103, dar nu avem mereu un duh de laud\u0103 \u00een inimile noastre. Dumnezeu se uit\u0103 la inimile noastre. Fecioarele \u00een\u0163elepte aveau o rezerv\u0103 de ulei \u00een vasele lor, \u00een timp ce fecioarele nechibzuite, au avut doar c\u00e2t s\u0103 lumineze l\u0103mpile \u00een exterior \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 o m\u0103rturie bun\u0103 \u00eenaintea oamenilor (Mat.25:1-4). Atunci c\u00e2nd auzim despre un lider cre\u0219tin, care cade de odat\u0103 \u00een adulter, trebuie s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 aceea nu a fost o c\u0103dere brusc\u0103, ci rezultatul final al unei perioade lungi de necredincio\u015fie \u00een via\u0163a lui l\u0103untric\u0103. Adic\u0103, el era ipocrit de mult timp!<\/p>\n M\u00e2ndria spiritual\u0103 la fel este o mare problem\u0103. M\u00e2ndria spiritual\u0103 este cel mai \u00eent\u00e2lnit p\u0103cat printre aceia care urm\u0103resc sfin\u0163enia. Cunoa\u015ftem cu to\u0163ii pilda fariseului auto-\u00eendrept\u0103\u0163it, care-i dispre\u0163uia pe ceilal\u0163i chiar \u015fi \u00een rug\u0103ciunea sa (Luca 18:9-14)! Este mai mult dec\u00e2t probabil c\u0103 90% din toate rug\u0103ciunile aduse \u00een public de c\u0103tre credincio\u015fi sunt menite \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 impresioneze pe ceilal\u0163i care ascult\u0103 \u015fi nicidecum s\u0103 fie \u00eenchinate lui Dumnezeu. Poate c\u0103 fariseul din parabol\u0103, \u00een via\u0163a sa exterioar\u0103, nu a fost la fel de r\u0103u ca al\u0163i p\u0103c\u0103to\u015fi. Dar Isus a ur\u00e2t m\u00e2ndria cu care el cugeta asupra propriilor activit\u0103\u0163i spirituale \u015fi cu care \u00eei dispre\u0163uia pe al\u0163ii. M\u00e2ndria spiritual\u0103 este aceea care \u00eei face pe credincio\u015fi s\u0103 se judece mereu unii pe al\u0163ii. Totu\u015fi, vame\u015ful care se vedea pe sine drept P\u0102C\u0102TOSUL \u2013 mai r\u0103u dec\u00e2t to\u0163i ceilal\u0163i \u2013 a fost acceptat de c\u0103tre Dumnezeu. To\u0163i cei care ajung fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Dumnezeu se v\u0103d la un moment cei mai p\u0103c\u0103to\u0219i dintre p\u0103c\u0103to\u015fi. Isus ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 cel mai mare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor va fi cel mai smerit pe p\u0103m\u00e2nt (Mat.18:4). A\u0219adar, cea mai mare virtute din cer este smerenia. \u00cen cartea Apocalipsa observ\u0103m c\u0103, \u00een cer, to\u0163i acei care primesc cununi se gr\u0103besc s\u0103 le arunce la picioarele Domnului, recunosc\u00e2nd c\u0103 El este singurul care merit\u0103 cununa (Apoc.4:10-11). Isus a spus c\u0103, chiar dac\u0103 reu\u015fim s\u0103 ne supunem FIEC\u0102REI porunci a lui Dumnezeu, nu vom fi dec\u00e2t ni\u015fte slujitori netrebnici, care nu au f\u0103cut nimic mai mult dec\u00e2t ceea ce se a\u015ftepta de la noi s\u0103 facem (Luca 17:10).<\/p>\n \u00centin\u0103ciunea este o mare problem\u0103. \u00centin\u0103ciunea p\u0103trunde \u00een inimile noastre \u00een primul r\u00e2nd prin ochii \u015fi urechile noastre. Apoi aceasta iese AFAR\u0102 din inimile noastre \u015fi se exprim\u0103 prin m\u0103dularele trupului nostru \u2013 \u00een primul r\u00e2nd prin limb\u0103 \u015fi ochi. De aceea, oricine caut\u0103 s\u0103 fie curat, trebuie s\u0103 fie \u00een mod special atent la ceea ce vede \u015fi ceea ce aude. Isus a ur\u00e2t at\u00e2t de mult \u00eentin\u0103ciunea, \u00eenc\u00e2t le-a spus ucenicilor s\u0103-\u015fi scoat\u0103 mai degrab\u0103 ochiul drept \u015fi s\u0103-\u015fi taie m\u00e2na dreapt\u0103, dec\u00e2t s\u0103 mai p\u0103c\u0103tuiasc\u0103 cu acele m\u0103dulare (Mat.5:27-29). \u00cen ce situa\u021bie pot recomanda doctorii amputarea unei m\u00e2ini sau \u00eendep\u0103rtarea chirurgical\u0103 a unui ochi? Bine\u00een\u021beles c\u0103 doar atunci c\u00e2nd lucrurile au devenit \u00eentr-at\u00e2t de grave \u00eenc\u00e2t, f\u0103r\u0103 \u00eendep\u0103rtarea acestor organe, \u00eentreg corpul va muri. Iat\u0103 de ce este nevoie s\u0103 \u00een\u0163elegem acest avertisment \u00een rela\u0163ie \u015fi cu p\u0103catul. P\u0103catul este a\u015fa de periculos \u00eenc\u00e2t ne poate pune \u00een primejdie chiar via\u0163a noastr\u0103. Majoritatea credincio\u015filor nu au realizat acest lucru \u015fi de aceea, sunt neglijen\u0163i \u00een modul \u00een care \u00ee\u015fi folosesc limba \u015fi ochii. Atunci c\u00e2nd suntem tenta\u0163i s\u0103 p\u0103c\u0103tuim cu ochii \u015fi cu limba noastr\u0103, trebuie s\u0103 fim ca oamenii orbi \u015fi mu\u0163i, adic\u0103 s\u0103 nu mai vedem \u0219i s\u0103 nu mai auzim. Aceasta este implica\u0163ia cuvintelor lui Isus.<\/p>\n Indiferen\u0163a la nevoile umane este o mare problem\u0103. Isus s-a sup\u0103rat atunci c\u00e2nd conduc\u0103torii sinagogii nu au vrut ca El s\u0103 vindece un om doar pentru c\u0103 era o zi de sabat, fiind \u201ead\u00e2nc m\u00e2hnit de \u00eempietrirea inimii lor\u201d (Marcu 3:5). Ni se porunce\u015fte s\u0103 facem bine tuturor oamenilor \u015fi \u00een special copiilor lui Dumnezeu (Galat.6:10). Isus ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 acei care nu au f\u0103cut nimic s\u0103-i ajute pe fra\u0163ii lor afla\u0163i \u00een nevoile elementare ale vie\u0163ii, vor fi alunga\u0163i din prezen\u0163a Lui \u00een ziua judec\u0103\u0163ii (Mat.25:41-46). Poate c\u0103 nu avem darul vindec\u0103rii pentru a-i face s\u0103n\u0103to\u0219i pe credincio\u015fii bolnavi. Dar cu siguran\u0163\u0103, putem s\u0103-i vizit\u0103m pe acei care sunt bolnavi \u015fi s\u0103-i \u00eencuraj\u0103m. Aceasta este tot ceea ce ne cere Domnul. Bogatul a ajuns \u00een iad pentru c\u0103 nu i-a p\u0103sat de Laz\u0103r, fratele lui, care era \u0219i el iudeu \u015fi copil al lui Avraam. Preotul \u015fi levitul din pilda bunului samaritean au fost ar\u0103ta\u0163i ca ipocri\u0163i de Isus pentru c\u0103 nu au ar\u0103tat mil\u0103 fa\u0163\u0103 de fratele lor iudeu care z\u0103cea r\u0103nit pe marginea drumului. Biblia spune c\u0103 acei care \u00ee\u015fi v\u0103d fra\u0163ii \u00een nevoie \u015fi nu sunt mi\u015fca\u0163i s\u0103-i ajute, nu au cu adev\u0103rat credin\u0163\u0103 salvatoare (Iacov 2:15-17). Atunci c\u00e2nd spun c\u0103 sunt n\u0103scu\u0163i din nou, ei doar se \u00een\u015feal\u0103 singuri. \u00cen realitate ei nu au experimentat aceast\u0103 transformare. Nu este posibil ca acei care nu-\u015fi ajut\u0103 fra\u0163ii afla\u0163i \u00een nevoi, s\u0103 aib\u0103 inimile locuite de dragostea lui Dumnezeu (1Ioan 3:17). Isus a vorbit deschis \u015fi puternic despre aceste aspecte, pentru c\u0103 El ura atitudinea pe care mul\u0163i oameni religio\u015fi o aveau, fiind preocupa\u0163i doar de activit\u0103\u0163ile religioase dar nu \u015fi de ajutarea \u0219i sus\u021binerea fra\u0163ilor afla\u021bi \u00een nevoi.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Surse electronice:<\/em><\/strong><\/span><\/p>\nApari\u0163ia postmodernismului <\/strong><\/span><\/h3>\n
Provoc\u0103rile majore la care a supus postmodernismul Biserica <\/strong><\/span><\/h3>\n
\n\u00eentre \u201ebine\u201d \u0219i \u201er\u0103u\u201d c\u00e2\u021bi indivizi exist\u0103; de exemplu, un sus\u021bin\u0103tor al acestei teorii poate afirma, ca pentru ca o fapt\u0103, atitudine sau lucru s\u0103 fie corect\u0103 din punct de vedere moral, este necesar ca el \u00eensu\u0219i s\u0103 o aprobe (deci, ceea ce respingem este \u201er\u0103u\u201d, iar ceea ce accept\u0103m este \u201ebun\u201d). Astfel, nu exist\u0103 BINE \u0219i R\u0102U universal valabile pentru societate, ci exist\u0103 bine \u0219i r\u0103u valabile pentru individ. Fr. Nietzsche, considera c\u0103 natura \u201ebinelui\u201d \u0219i cea a \u201er\u0103ului\u201d nu trebuie c\u0103utate nici \u00een \u201eprejudecata teologica\u201d (\u00een biblii) \u0219i \u201enici dincolo de lume\u201d. Problema era \u00een a \u0219ti dac\u0103 binele \u0219i r\u0103ul sunt inventate de oameni, pentru a servi ca fundament al judec\u0103\u021bilor noastre morale sau \u00een ce m\u0103sur\u0103, identific\u00e2nd natura binelui \u0219i a r\u0103ului, umanitatea evolueaz\u0103 pe plan moral.
\n\u201eBinele \u00eenceteaz\u0103 de a mai fi \u201ebun\u201d, din momentul \u00een care ajunge pe buzele vecinului. \u0218i cum ar fi cu putin\u021b\u0103 s\u0103 existe un lucru comun? Ideea se contrazice pe sine: ceea ce poate fi posedat \u00een comun, are \u00eentotdeauna prea pu\u021bin\u0103 valoare (Friedrich Nietzsche, \u201eDincolo de bine \u0219i de r\u0103u\u201d). Totu\u0219i, nici metoda ra\u021bional\u0103 a filosofiei nu ne poate releva adev\u0103rata natur\u0103 a concep\u021biilor de \u201ebine\u201d sau \u201er\u0103u\u201d. \u00censa, o posibil\u0103 \u00een\u021belegere a semnifica\u021biei lor, ar putea fi explicat\u0103 de etimologia acestor doua cuvinte, termeni: de pild\u0103, \u00een majoritatea limbilor, cuv\u00e2ntul \u201ebun\u201d se traduce sau \u00eenseamn\u0103 \u201enobil\u201d, \u201edistins\u201d iar cuv\u00e2ntul \u201er\u0103u\u201d s-ar traduce ca: \u201evulgar\u201d, \u201ejosnic\u201d sau \u201eproscris\u201d. \u00cen \u201eGenealogia moralei\u201d Friedrich Nietzsche scria: \u201eDin fericire, am \u00eenv\u0103\u021bat din timp s\u0103 deosebesc prejudecata teologic\u0103 de cea moral\u0103 \u0219i n-am mai c\u0103utat originea r\u0103ului dincolo de lume\u201d.<\/p>\n
\nEste foarte ironic c\u0103 \u00eentr-o epoc\u0103 a antidogmatismului aceast\u0103 radical\u0103 subiectivitate produce o concluzie periculos de arogant\u0103, aceea c\u0103 omul nu poate gre\u015fi niciodat\u0103 \u00een crezurile sale personale. R\u0103spunsul Bisericii la subiectivism trebuie s\u0103 fie valori morale absolute.<\/p>\n
\nExist\u0103 o tendin\u0163\u0103 \u00een biserici dup\u0103 \u201earmonie\u201c, adic\u0103 \u00een a experimenta o stare de bine sau a te sim\u0163i bine. Tot ce facem \u00een biseric\u0103 trebuie s\u0103 fie frumos \u0219i trebuie s\u0103 plac\u0103. Adev\u0103rul nu mai este la mare c\u0103utare iar membralitatea este aleas\u0103 dup\u0103 aceste criterii \u0219i nu dup\u0103 m\u0103rturisirea de credin\u0163\u0103 sau convingeri.
\n\u015ei con\u0163inutul mesajelor este afectat de acest curent. Ceea ce r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 o predic\u0103, nu mai este mesajul adev\u0103rului, ci povestioarele povestite sau repovestite captivant. Sociologul necre\u0219tin Peter Gross afirma \u00een una din scrierile sale c\u0103: \u201eEvangheli\u015ftii de odinioar\u0103\u2026 care predicau \u015fi proclamau Adev\u0103rul Lui Dumnezeu au fost \u00eenlocui\u0163i cu povestitori\u201c.<\/p>\nBibliografie:<\/strong><\/span><\/h3>\n
\n
\n