{"id":2371,"date":"2016-09-21T06:15:05","date_gmt":"2016-09-21T06:15:05","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2371"},"modified":"2024-06-06T10:19:39","modified_gmt":"2024-06-06T10:19:39","slug":"noile-modele-ecleziale-in-postmodernitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/noile-modele-ecleziale-in-postmodernitate\/","title":{"rendered":"Noile modele ecleziale \u00een postmodernitate"},"content":{"rendered":"

Abstract<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Ast\u0103zi, biserica trebuie s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 misiunea \u00eentr-o lume a c\u0103rei dinamic\u0103 \u0219i orientarea s-a schimbat rapid, lumea care devine din ce \u00een mod radical diferit de ceea ce biserica a experimentat \u00een perioadele anterioare. Care sunt principalele schimb\u0103ri care au avut loc \u00een societate? Cum putem numi aceast\u0103 nou\u0103 viziune asupra lumii? Cum va putea biserica s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 misiunea dat\u0103 de Dumnezeu \u00een acest nou context socio-cultural? Ce fel de schimb\u0103ri ar trebui s\u0103 aib\u0103 loc \u00een biseric\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 p\u0103streze mesajul revelat \u0219i s\u0103 dezvolte relevan\u021ba \u00een lume? Ce fel de biseric\u0103 este necesar\u0103 pentru societatea de azi? Acestea sunt c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri pe care unele biserici de la sf\u00e2r\u0219itul sec. XX \u0219i \u00eenceputul sec. XXI au \u00eencercat s\u0103 r\u0103spund\u0103, r\u0103spunsuri care au generat noi mi\u0219c\u0103ri \u0219i modele ecleziologice.<\/p>\n

Aceast\u0103 nou\u0103 filosofie se nume\u0219te postmodernism. Deci, ast\u0103zi, \u00een general, biserica este chemat\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze \u00eentr-o varietate filosofic\u0103 \u0219i cultural\u0103, interferen\u021ba \u00eentre modernitate \u0219i postmodernitate. Spa\u021biul est-european creeaz\u0103 un context chiar mai diferit de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume, \u0219i anume, interferen\u021ba dintre post-comunism, modernism \u0219i postmodernism. Scopul acestui articol este de a aduce cititorul \u00een spa\u021biul aceastor dezbateri \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de c\u0103utare a unui model ecleziologic evanghelic est-european, iar acest lucru se va produce prin \u00een\u021belegerea culturii postmoderne \u0219i a noilor modele ecleziologice.<\/p>\n

 <\/p>\n

Keywords<\/strong>:<\/span> Postmodernism, Emergent Church, Ecclesiological Model, New Ecclesiology<\/p>\n

 <\/p>\n

Definirea Postmodernismului<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Semnificat\u0327ia termenului de Postmodernism <\/em>nu este us\u0327or de explicat s\u0327i multitudinea definit\u0327iilor poate produce confuzie, dar ca\u0306utarea celui mai bun concept ar conduce la imposibilitatea depa\u0306s\u0327irii punctului init\u0327ial al unei cerceta\u0306ri, adica\u0306 acela care arata\u0306, de ce anume se ocupa\u0306 acea cercetare. Elaborarea unor definit\u0327ii de lucru constituie o necesitate pentru init\u0327ierea s\u0327i dezvoltarea cerceta\u0306rii actuale, iar o explorare mai detaliata\u0306 a acestui concept va avea loc \u00een capitole ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

Postmodernismul<\/em> este prezentat ca \u201eo mis\u0327care \u00een arte, arhitectura\u0306 s\u0327i filosofie sau o condit\u0327ie presupusa\u0306 a surveni dupa\u0306, sau ca react\u0327ie la Modernism\u201d[1]<\/a>. Istoria umanita\u0306t\u0327ii evident\u0327iaza\u0306 ca\u0306 \u201eismurile\u201d<\/em>, ca iluminismul, feudalismul, marxismul, comunismul, s\u0327i altele asema\u0306na\u0306toare acestora, nu sunt altceva dec\u00e2t descrieri ale unor sisteme de g\u00e2ndire, perspective specifice asupra lumii s\u0327i viet\u0327ii. Astfel, Postmodernismul \u201einclude un fel de a g\u00e2ndi, o concept\u0327ie despre lume s\u0327i viat\u0327a\u0306, precum s\u0327i manifestarea acestora \u00een literatura\u0306, arta\u0306, cultura\u0306 s\u0327i \u00een alte sfere ale viet\u0327ii\u201d[2]<\/a>. Includerea lui post <\/em>\u00een terminologia amintita\u0306 constituie nu doar o abordare secvent\u0327iala\u0306, istorica\u0306, ci s\u0327i o mis\u0327care spre un alt nivel de cunoas\u0327tere, un altfel de filosofie. A\u0219adar, Postmodernismul se defines\u0327te \u00een raport cu modernismul, care, potrivit lui Paraschiva Pop \u201ese considera\u0306 pe sine o culminare a ca\u0306uta\u0306rii unei estetici de ca\u0306tre Iluminism, etica\u0306, dar s\u0327i o epistemologie autoritar rat\u0327ionala\u0306\u201d[3]<\/a>. \u00cen contrast, Postmodernismul este descris ca fiind: \u201emodul \u00een care autoritatea unor entita\u0306t\u0327i ideale (numite metanarat\u0327iuni) este sla\u0306bita\u0306 prin procesul de fragmentare, consumerism, s\u0327i deconstruct\u0327ie. <\/em>Jean-Fran\u00e7ois Lyotard a descris acest curent drept o \u201emefient\u0327a\u0306 \u00een metanarat\u0327iuni\u201d (Lyotard, 1984). Conform cu Lyotard, Postmodernismul ataca\u0306 ideea unor <\/em>universalii monolitice s\u0327i \u00een schimb \u00eencurajeaza\u0306 perspectivele fracturate, fluide s\u0327i pe cele multiple\u201d<\/em>[4]<\/strong><\/em><\/a>.<\/em><\/p>\n

Postmodernitatea<\/em>, un termen \u00eenrudit, dar distinct de termenul postmodernism, \u201ese refera\u0306 la toate fenomenele care s-au succedat modernita\u0306t\u0327ii\u201d[5]<\/a>. Aceasta nu este at\u00e2t de mult o referire la o perioada\u0306 istorica\u0306, des\u0327i se \u00eencerca\u0306 o \u00eencadrare istorica\u0306 a fenomenelor, ci este \u201eun accent pe condit\u0327ia sociologica\u0306, tehnologica\u0306 sau celelalte condit\u0327ii care disting Epoca Moderna\u0306 de tot ce a urmat dupa\u0306 ea\u201d[6]<\/a>. \u00cen relat\u0327ie cu postmodernitatea, se poate spune ca\u0306 \u201ePostmodernismul (…) reprezinta\u0306 un set de ra\u0306spunsuri, de ordin intelectual, cultural, artistic, academic, sau filosofic la condit\u0327ia postmodernita\u0306t\u0327ii\u201d[7]<\/a>.<\/p>\n

Un alt termen, corelat cu cei doi termeni, este \u201eadjectivul postmodern<\/em> (deseori folosit incorect sub forma postmodernist<\/em>), utilizat pentru a descrie condit\u0327ia, sau a oferi un ra\u0306spuns la postmodernitate\u201d[8]<\/a>. Acest termen marcheaza\u0306 domenii \u00een care Postmodernismul \u00ees\u0327i manifesta\u0306 influent\u0327a, gener\u00e2nd fenomene care evident\u0327iaza\u0306 condit\u0327ia postmoderna\u0306 \u00een sfera respectiva\u0306, rolul adjectivului fiind unul descriptiv. Prin urmare, se poate face referire la arhitectura\u0306 postmoderna\u0306, literatura\u0306 postmoderna\u0306, cultura\u0306 postmoderna\u0306, filosofie postmoderna\u0306, cum \u0219i teologie postmoderna\u0306 s\u0327i alte expresii asema\u0306na\u0306toare acestora.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong>Noile modele ecleziologice<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Spre sf\u00e2rs\u0326itul secolului XX, s-au na\u0306scut \u00eentreba\u0306ri serioase printre liderii tineri ai bisericilor evanghelice din SUA s\u0326i Marea Britanie, cu privire la impactul bisericii \u00eentr-o cultura\u0306 care s-a schimbat, mai precis \u00een cultura postmoderna\u0306. Astfel, raportul dintre biserica\u0306 s\u0326i cultura\u0306 devine preocuparea principala\u0306 a \u00eenceputului de secol XXI, aceasta av\u00e2nd implicat\u0326ii serioase \u00een domeniul ecleziologiei, gener\u00e2nd dezbateri at\u00e2t cu privire la natura bisericii, c\u00e2t s\u0326i la forma de organizare s\u0326i manifestare a bisericii. Aceste dezbateri au rezultat \u00een organizarea unor modele diferite de biserici, numite biserici emergente, biserici fa\u0306ra\u0306 o asociere de tip institut\u0326ional, ci mai mult o asociere de tip axiologic (gr. Axios<\/em> \u2013 demn de, av\u00e2nd valoare<\/em> s\u0326i logos<\/em> \u2013 discurs, s\u0326tiint\u0326a\u0306<\/em>; studiul asupra valorilor), cu o mare diversitate de practici, rezult\u00e2nd \u00eentr-o mis\u0326care ecleziologica\u0306 noua\u0306. De fapt, a existat o debarasare de limbajul bisericesc apart\u0326in\u00e2nd modernita\u0306t\u0326ii s\u0326i o \u00eenlocuire cu expresii noi \u00een \u00eencercarea de a transmite seminificat\u0326ii noi (Ex. adun\u0103ri\/\u00eent\u00e2lniri sunt numite cohorte; dezbaterile sunt numite conversat\u0326ii, etc.)<\/p>\n

C\u00e2nd a apa\u0306rut mis\u0326carea bisericilor emergente? Potrivit interviului pe care i l-am luat \u00een anul 2008 profesorului Brad Smith, pres\u0326edinte al Bakke Graduate University, ca unul care a fost parte a conversat\u0326iei avute de liderii tineri pe platforma organizat\u0326iei Leadership Network, conceptul de biserica\u0306 emergent\u0103 a apa\u0306rut undeva pe la mijlocul anilor \u201990, fapt sust\u0326inut s\u0326i de Mark Driscoll, la fel, participant \u00een aceste dezbateri. Discu\u021biile avute \u00een cadrul organizat de Leadership Network au avut o focalizare generat\u0326ionala\u0306, s\u0326i anume evanghelizarea Generat\u0326iei X.<\/p>\n

Generat\u0326ia X, de obicei prescurtata\u0306 ca Gen X, se refera\u0306 la adult\u0326i americani na\u0306scut\u0326i \u00eentre 1961 s\u0326i 1981. Numirea de generat\u0326ii s\u0326i desemnarea acestora pe intervale de v\u00e2rsta\u0306 provin dintr-o carte scrisa\u0306 \u00een 1991 de William Strauss s\u0326i Neil House numit Generat\u0326ii[9]<\/a>. Denumirea de Generat\u0326ie X a fost popularizat de Douglas Coupland prin nuvela Generat\u0326ia X: Povestiri pentru o Cultura\u0306 accelerata\u0306 (titlul original Generation X: Tales for an Accelerated Culture)[10]<\/a>. Aceasta\u0306 generat\u0326ie, Generat\u0326ia X, reprezinta\u0306 o schimbare fat\u0326a\u0306 de adult\u0326ii na\u0306scut\u0326i la sf\u00e2rt\u0326itul anilor \u201950, genera\u021bie care a fost numita\u0306 Baby Boomer.<\/p>\n

De la preocuparea de a evangheliza Generat\u0326ia X, potrivit lui Mark Driscoll, converat\u0326iile avute \u00een cadrul Leadership Network s-au mutat spre dezbaterea despre postmodernitate s\u0326i cultura\u0306 postmoderna\u0306, gener\u00e2nd conceptul de emerging church<\/em> sau biserici emergente, o expresie aga\u0306t\u0326ata\u0306 de mis\u0326care de a evangheliza \u00een postmodernitate.<\/p>\n

Termenul emergent, potrivit www.emergentvillage.com, este un adjectiv care \u00een limba engleza\u0306 \u00eenseamna\u0306 reies\u0327ind, apa\u0306r\u00e2nd \u00een mod neas\u0327teptat, necesit\u00e2nd act\u0327iune imediata\u0306, act\u0326iune caracterizata\u0306 de evolut\u0327ie nepreva\u0306zuta\u0306 sau trecerea unei bariere (ca \u00eentre apa\u0306 s\u0327i aer). Postmodernitatea este descrisa\u0306 de anumit\u0327i lideri religios\u0327i prin terminologia emergent culture<\/em>, iar Bisericile care \u00een mod intent\u0327ionat doresc sa\u0306 ra\u0306spunda\u0306 acestei culturi explozive se intituleaza\u0306 Emerging Churches, form\u00e2nd chiar o mis\u0327care care propune o altfel de perspectiva\u0306 asupra slujirii Bisericii \u00een perioada contemporana\u0306. Datorita\u0306 faptului ca\u0306 o traducere exacta\u0306, care sa\u0306 exprime cel mai bine semnificat\u0327ia termenului, este dificil de ga\u0306sit, se va recurge la transliterarea termenului \u00een limba rom\u00e2na\u0306, sub forma de emergent, cultura\u0306 emergenta\u0306, c\u00e2t s\u0327i Biserici emergente.<\/p>\n

Cu toate ca\u0306 generat\u0326ia evanghelicilor tineri, as\u0326a cum \u00eei numes\u0326te Robert Webber \u00een cartea The Younger Evangelicals<\/em>, considera\u0306 ca acest termen este oarecum o invent\u0326ie a lor, dar literatura de specialitate contrazice aceasta\u0306 idee prin faptul ca\u0306 Larson s\u0326i Osborne \u00ees\u0326i intituleaza\u0306 \u00een anul 1970 opera lor The emerging Church<\/em>[11]<\/strong><\/em><\/a>, dupa\u0306 cum ment\u0326ioneaza\u0306 Ian Mobsby. Wikipedia afirma\u0306 chiar mai mult ca\u0306 anterior acestei aparit\u0326ii Phyllis Tickle[12]<\/a> vede o alta\u0306 ra\u0306da\u0306cina\u0306 lingvistica\u0306 s\u0326i conceptuala\u0306 \u00een publicat\u0326ia \u201eBiserica emergenta\u0306: partea \u00eent\u00e2i\u201d apa\u0306ruta\u0306 \u00een anul 1968.<\/p>\n

Ian Mobsby, analiz\u00e2nd evolut\u0326ia acestei mis\u0326ca\u0306ri, afirma\u0306 ca\u0306 \u201eceea ce este comun pentru identitatea multora dintre aceste proiecte de bisericii emergente, care au \u00eenceput \u00een Australia, Noua Zeelanda\u0306 s\u0326i Marea Britanie, este ca\u0306 ele s-au dezvoltat cu foarte put\u0326ina\u0306 planificare centralizata\u0306, \u00een numele unor culte deja existente\u201d[13]<\/a>. Modul \u00een care s-a ajuns la aceste biserici, s\u0326i apoi la aceasta\u0306 mis\u0326care, devine interesant prin faptul ca\u0306 \u201ea avut loc ca init\u0326iativ\u0103 a anumitor grupuri, care doresc sa\u0306 \u00eenceapa\u0306 noi experimente contextuale de bisericii\u201d s\u0326i acestea \u201eau \u00eenceput \u00eentr-un mod spontan, cu relat\u0326ii informale formate \u00eentre grupuri independente\u201d[14]<\/a>. Cu toate acestea, Mark Discoll exiplica\u0306 \u00een c\u00e2teva interviuri acordate la Desiring God, dar s\u0326i \u00een articolul \u00eentitulat \u201eA Pastoral Perspective on the Emergent Church\u201d[15]<\/a>, ca\u0306 exista\u0306 mai multe grupuri \u00een cadrul bisericilor emergente, ace\u0219tea purt\u00e2nd numele de Relevan\u021bii, Reconstruct\u0326ionis\u0326tii s\u0326i Revizionis\u0326tii.<\/p>\n

 <\/p>\n

a) Bisericile Emergen\u021bilor Relevan\u021bi<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

As\u0326a cum le este s\u0326i numele, preocuparea principala\u0306 a acestor lideri este de a construi o biserica\u0306 relevanta\u0306 pentru perioada postmoderna\u0306, propun\u00e2nd \u00een principal mai mult o schimbare de forma\u0306, dec\u00e2t o schimbare de fond, cu privire la biserica\u0306. Cel put\u0326in, din perspectiva lor, \u201edin punct de vedere teologic sunt conservatori evangheilici, care nu sunt interesat\u0326i at\u00e2t de mult \u00een rearanjare teologic\u0103, c\u00e2t \u00een actualizarea unor astfel de lucruri, ca stilul de \u00eenchinare, stilul de predicare, s\u0326i structurile de conducere ale bisericii\u201d[16]<\/a>. Toate aceste modific\u0103ri de exprimare a bisericii \u00een aceasta\u0306 vreme sunt generate, potrivit emergent\u0326ilor relevant\u0326i, de scopul ca mesajul Evangheliei sa\u0306 capteze atent\u0326ia s\u0326i sa\u0306 fie \u00eent\u0326eles de acesata\u0306 generat\u0326ie. Astfel, ei devin extrem de focalizat\u0326i asupra scopului, fiind dispus\u0326i la modifica\u0306ri de dragul de a vedea acest scop realizat. Pentru ei forma este flexibila\u0306, dar trebuie aleasa\u0306 cu grija\u0306, \u00een as\u0326a fel \u00eenc\u00e2t, sa\u0306 conduca\u0306 la \u00eemplinirea scopului. Cu toate ca\u0306 nu ofera\u0306 o definit\u0326ie explicita\u0306 a ceea ce \u00eent\u0326eleg ei prin relevant\u0326a\u0306, cele exprimate mai sus par a fi o explicare a acestui concept.<\/p>\n

Potivit lui Mark Driscoll, unul dintre principalii reprezentant\u0326i ai acestei cohorte, denumire preferata\u0306 de emergent\u0326i, sunt: Dan Kimball, Donald Miller s\u0326i Rob Bell. \u00cen cadrul emergent\u0326ilor relevant\u0326i exist\u0103 \u201eun grup pentru cres\u0326tere de mentalita\u0306t\u0326i evanghelizatoare a Relevant\u0326ilor Reformat\u0326i (of outreach-minded Reformed Relevants), care privesc la John Piper, Tim Keller \u0219i D. A. Carson pentru direct\u0326ie teologica\u0306\u201d[17]<\/a>. Dan Kimball a exprimat concept\u0326ia sa despre biserica emergenta\u0306 \u00een cartea Emerging Churches, scrisa\u0306 \u00eentr-un limbaj accesibil tuturor, descriind modifica\u0306rile care ar trebui sa\u0306 aiba\u0306 loc la nivelul \u00eenchina\u0306rii, predica\u0306rii, evangheliza\u0306rii, forma\u0306rii spirituale s\u0326i a conducerii, pentru a se adresa mint\u0326ilor postmoderne.<\/p>\n

 <\/p>\n

b) Bisericile Emergen\u021bilor Reconstruc\u021bioni\u0219ti <\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Potrivit lui Mark Discoll, reconstruc\u021bioni\u0219tii sunt, \u00een general, evanghelici \u00een teologie, dar care sunt nemul\u021bumi\u021bi cu formele actuale ale bisericii, \u0219i aici face referire la bisericile \u201ec\u0103ut\u0103torilor\u201d (Bill Hybells), bisericile orientate pe \u201escop\u201d (Rick Warren) sau bisericile contemporane. \u00cengrijorarea de la care pleac\u0103 cei care sus\u021bin schimbarea formelor existente const\u0103 \u00een faptul c\u0103 acestea nu au reu\u0219it s\u0103 faciliteze schimbarea profund\u0103 a vie\u021bii credincio\u0219ilor, ace\u0219tia fiind tot mai asem\u0103n\u0103tori cu cei necredincio\u0219i. Solu\u021bia propus\u0103 de ei const\u0103 \u00een abandonarea formelor existente \u0219i construirea unei biserici cu o abordare informal\u0103, \u00eentrupare \u0219i organic\u0103, bisericile \u00een cas\u0103. \u00cen limbajul lor au ap\u0103rut termeni ca \u201enoi comunit\u0103\u021bi monastice\u201d \u0219i \u201estare\u021b\u0103\u201d. Este interesant c\u0103 ace\u0219ti termeni sunt \u00eemprumuta\u021bi din tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 \u0219i sunt practica\u021bi de bisericile care men\u021bin o abordare institu\u021bional\u0103 \u0219i formal\u0103 pentru biseric\u0103. Reprezentan\u021bii de seamn\u0103 ai acestei mi\u0219c\u0103ri sunt Neil Cole \u0219i australienii Michael Frost \u0219i Alan Hirsch. Potrivit lui Mark Driscoll \u201ecritica comun\u0103 fa\u021b\u0103 de reconstructioni\u0219ti este c\u0103 ace\u0219tia sunt o adun\u0103tur\u0103 de cre\u0219tini nemul\u021bumi\u021bi, care au reac\u021bii exagerate la orientare de mega-biserici (megachurch), dar nu se vede o cre\u0219tere semnificativ\u0103 prin convertire\u201d.<\/p>\n

\u00cen cartea Biserica 3.0 scris\u0103 de c\u0103tre Neil Cole, putem p\u0103trunde \u00een ra\u021bionamentul reconstruc\u021bioni\u0219tilor pentru abandonarea formelor existente, o atitudine anti-institu\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i reconstruc\u021bia unei abord\u0103ri noi. Aceast\u0103 biseric\u0103 3.0 \u201efiind biseric\u0103 care \u015fi-a f\u0103cut upgrade<\/em> fa\u0163\u0103 de bisericile societ\u0103\u0163ii curente\u201d, el prezent\u00e2nd biserica ca \u015fi un soft<\/em> pentru un anumit device<\/em>, astfel biserica primar\u0103 a fost biserica 1.0 cu upgradurile<\/em> corespunz\u0103toare bisericilor \u00eenceputului, apoi biserica 2.0 ar fi biseric\u0103 care a luat fiin\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd Constatin pune bazele bisericii ca \u015fi institu\u0163ie de stat, iar aceasta, bine\u00een\u0163eles c\u0103 a avut de suferit diverse upgraduri<\/em> iar cea mai actualizat\u0103 biseric\u0103 ar fi biserica 3.0, care acum i-a na\u015ftere, aceasta fiind \u00een curs de perfec\u0163ionare \u015fi dac\u0103 se poate spune a\u015fa aceasta este \u00een perioada de test, pentru ca ulterior s\u0103 fie dezv\u0103luit\u0103 versiunea final\u0103.<\/p>\n

Schimb\u0103rile contemporane sau tranzi\u021biile necesare \u00een construirea bisericilor organice, potrivit lui Neil Cole[18]<\/a>, sunt: de la venire la plecare sau o redefinire a misiunii; de la gradual la exponen\u021bial sau o redefinire a cre\u0219terii; de la congrega\u021bii la re\u021bele sau adun\u0103ri neuniforme care dezvolt\u0103 acela\u0219i ADN; de centralizare la descentralizare sau biserica \u00een cas\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

c) Bisericile Emergen\u021bilor Revizioni\u0219ti <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Acest al treilea tip de abordare a ecleziologiei \u00een postmodernism propune o abordare mult mai radical\u0103, schimb\u0103ri nu doar de form\u0103 \u0219i de structur\u0103, dar \u0219i schimb\u0103ri teologice mult mai profunde, a\u0219a cum sus\u021binea \u0219i cel mai cunoscut promotor al acetui model ecleziologic \u0219i teologic, \u0219i anume c\u0103 \u201eavem nevoie de schimba\u0306ri majore, schimba\u0306ri de calitate, revolut\u0326ionare, de renas\u0326tere, de reinvent\u0326ie s\u0326i nu doar una ci mult mai multe s\u0326i acestea sa\u0306 fie repetabile\u201d[19]<\/a>. Brian D. McLaren s-a n\u0103scut \u00een anul 1956, a absolvit Universitatea din Maryland cu Diplom\u0103 \u00een Englez\u0103, av\u00e2nd de asemenea \u015fi preocup\u0103ri \u00een drama medieval\u0103, poeme romantice, literatura modern\u0103 filosofic\u0103, \u015fi romanele lui Dr. Walker Percey. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de predare \u015fi consultan\u0163\u0103 \u00een domeniul educa\u0163iei, iese din via\u0163a academic\u0103 \u00een anul 1986 \u015fi devine pastor fondator la Cedar Ridge Community Church, o biseric\u0103 inovatoare \u00een Spencerville, Maryland. Biserica a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 cu c\u00e2teva sute de oameni, majoritatea dintre ei fiind \u00een trecut necre\u015ftini, oameni din afara bisericii. \u00cen anul 2004, Brian D. McLaren a primit titlul de Doctor of Divinity Degree (honoris causa) din partea Seminarului Teologic Carey \u00een Vancouver, Canada.<\/p>\n

Brian D. McLaren \u00een cartea sa The Church on The Other Side (Biserica de partea cealalt\u0103<\/em>) prezint\u0103 treisprezece strategii de reinventare a bisericii, iar acestea sunt:<\/p>\n

1) Maximizarea discontinuit\u0103\u021bii: Fa\u0306ce-t\u0326i diferent\u0326a \u00eentre biserica re\u00eennoita\u0306, restaurata\u0306, reinventata\u0306 s\u0326i concentrat\u0326iva\u0306 pe ultima.<\/p>\n

2) Redefine\u0219te-\u021bi misiunea: S\u0103 clarifice \u0219i simplifice (no\u021biunea termenului misiune)<\/em> la \u201emai mult\u0326i cres\u0326tini, cres\u0326tini mai buni\u201d, \u00eentr-o comunitate misionara\u0306 autentica\u0306, pentru binele lumii.<\/p>\n

3) Practicarea g\u00e2ndirii de sisteme: Prives\u0326te programele bisericii ca fiind, mai degraba\u0306, sisteme interconectate dec\u00e2t remedieri rapide.<\/p>\n

4) Negociaz\u0103 tradi\u021biile pentru Tradi\u021bie: Distinge \u00eentre tradi\u021biile bisericii \u0219i Tradi\u021bia Cre\u0219tinismului, \u0219i mut\u0103 accentul de la prima la a doua.<\/p>\n

5) Teologia \u00cenvierii ca art\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103: Opre\u0219te-te s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti teologia ca o chestiune tehnic\u0103 de preg\u0103tire, \u00een care r\u0103spunsurile sunt deja cunoscute, ci mai degrab\u0103, teologia trebuie privit\u0103 ca o c\u0103utare continu\u0103 a adev\u0103rului \u015fi a frumuse\u0163ii.<\/p>\n

6) Proiecteaz\u0103 o nou\u0103 apologetic\u0103: G\u0103se\u0219te c\u0103i proaspete de a comunica evanghelia pentru mintea postmodern\u0103.<\/p>\n

7) \u00cenva\u021b\u0103 o retoric\u0103 nou\u0103: Realizeaz\u0103 c\u0103 vechile tipare de comunicare sunt din ce \u00een ce mai ineficiente \u00een noua lume, \u0219i descoper\u0103 modele noi \u0219i adecvate de discurs.<\/p>\n

8) Abandoneaz\u0103 structurile care sunt dep\u0103\u0219ite: Adopt\u0103 o nou\u0103 paradigm\u0103 pentru structura bisericii care permite reinginerirea rutinei bazat\u0103 pe schimb\u0103ri de m\u0103rime, constituire, resurse \u0219i strategie.<\/p>\n

9) Salveaz\u0103 liderii: Recunoa\u0219te instrumentul teribil \u00een timpul de tranzi\u021bie care \u00eel reprezint\u0103 liderii; recunoa\u0219te valoarea lor imens\u0103 pentru biseric\u0103 \u00een acest timp; ajut\u0103-i s\u0103 fie \u201esalva\u021bi\u201d pentru lucrarea de care este nevoie.<\/p>\n

10) \u00censumeaz\u0103 misiunile \u00een misiune: \u00cen\u021belege criza \u00een misiunile lumii \u0219i ajut\u0103 la lansarea unei noi mi\u0219c\u0103ri misionare.<\/p>\n

11) Prive\u0219te \u00eenainte, prive\u0219te mai departe: \u2013 Ancorez\u0103-\u021bi speran\u0163a \u00een viitor mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00een trecut \u015fi exploreaz\u0103 o nou\u0103 escatologie.<\/p>\n

12) Intr\u0103 \u00een lumea postmodern\u0103: \u00een\u021belege \u0219i angajeaz\u0103-te \u00een postmodernism, \u0219i preg\u0103te\u0219te-te s\u0103 depanezi credin\u021ba ta de viru\u0219ii modernit\u0103\u021bii.<\/p>\n

13) Adaug\u0103 la aceast\u0103 list\u0103: Ajut\u0103 biserica ta s\u0103 devin\u0103 o organiza\u021bie a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii care descoper\u0103 \u0219i implementeaz\u0103 noile ei strategii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Concluzie<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Un lucru este sigur s\u0327i anume, ca\u0306 Biserica secolului XXI este \u00eentr-o cultura\u0306 care s-a schimbat s\u0327i ca\u0306, \u00een aceasta\u0306 perioada\u0306, exista\u0306 schimba\u0306ri \u00een r\u00e2ndul evanghelicilor, schimba\u0306ri la nivelul g\u00e2ndirii, <\/em>dar \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te practica ecleziologic\u0103. Astfel, s-au conturat diferite modele de biserici care pretind a fi \u00eentr-un fel, un r\u0103spuns adecvat pentru o cultur\u0103 postmodern\u0103. O reflec\u021bie mult mai ampl\u0103, generat\u0103 de studiile generale cu privire la cultur\u0103 \u0219i noile modele de biseric\u0103, ar putea conduce la \u00eencercarea de a defini o ecleziologie evanghelic\u0103 \u00een Estul Europei, aceasta fiind modelat\u0103 de trecut, postcomunismul, dar \u0219i de prezent, intersec\u021bia dintre modernitate \u0219i postmodernitate. Cu toate acestea, Biserica evanghelica\u0306 nu trebuie sa\u0306 abandoneze esent\u0327a teologiei care i-a determinat propria identitate, ci sa\u0306 descopere sub iluminarea Duhului Sf\u00e2nt principii biblice, care au fost neglijate de-a lungul ultimilor ani s\u0327i de asemenea, sa\u0306 descopere forme corespunza\u0306toare mesajului teologic s\u0327i culturii locale s\u0327i globale.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. Cole Neil, Biserica 3.0. <\/em>Cluj-Napoca: Editura Aqua Forte,<\/li>\n
  2. Driscoll Mark, A Pastoral Perspective on the Emergent Church<\/em>. Criswell Theological Review 3\/2 (Spring 2006) 87-93. Retrieved Oct 18, 2012.<\/li>\n
  3. McLaren D. Brian, Church on the other side: exploring the radical future of the local congregation<\/em>, Zondervan Books, Grand Rapids, 2006.<\/li>\n
  4. Mobsby Ian, Emerging & Fresh Expressions of Church<\/em>, Moot Community Publishing, London 2007.<\/li>\n
  5. Murray Stuart, Church After Christendom<\/em>, Paternoster Press, London 2004.<\/li>\n
  6. Pop Paraschiva, Regresia Moralei<\/em>, Cartea Cres\u0327tina\u0306, Oradea, 2003.<\/li>\n
  7. Tickle Phyllis, Emergence Christianity: What it is, Where it is going, Why it matters<\/em>, Baker Books, Grand Rapids 2012 [Kindle Edition].<\/li>\n<\/ol>\n

    ______________<\/p>\n

    [1]<\/sup><\/a> http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Postmodernism la 05.04.2016<\/p>\n

    [2]<\/sup><\/a> Paraschiva POP, Regresia Moralei, Cartea Cres\u0327tina\u0306, Oradea, 2003, p.178.<\/p>\n

    [3]<\/sup><\/a> Idem<\/p>\n

    [4]<\/sup><\/a> Idem<\/p>\n

    [5]<\/sup><\/a> http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Postmodernism accesat la 05.04.2016<\/p>\n

    [6]<\/sup><\/a>\u00a0 Idem<\/p>\n

    [7]<\/sup><\/a>\u00a0 Idem<\/p>\n

    [8]<\/sup><\/a>\u00a0 Idem<\/p>\n

    [9]<\/sup><\/a> Miller, Jon D. “The Generation X Report: Active, Balanced, and Happy: These young Americans are not bowling alone”<\/em>. University of Michigan, Longitudinal Study of American Youth, fondat de The National Science Foundation.<\/em> Retrieved October 23, 2012. Materialul poate fi ga\u0306sit pe http:\/\/lsay.org\/GenX_Rept_Iss1.pdf<\/p>\n

    [10]<\/sup><\/a> http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Generation_X. Accesat 06.04.2016<\/p>\n

    [11]<\/sup><\/a> Ian Mobsby, Is there a distinctive approach to theologising for the emerging church? http:\/\/www.moot.uk.net\/wp-<\/a><\/p>\n

    content\/uploads\/2010\/08\/A-distinctive-theology-for-the-emerging-church.pdf, accesat 06.04.2016<\/p>\n

    [12]<\/sup><\/a> Phyllis, Tickle, Emergence Christianity: What it is, Where it is going, Why it matters, Baker Books, Grand Rapids<\/p>\n

    2012 [Kindle Edition], location 864.<\/p>\n

    [13]<\/sup><\/a> Ian Mobsby, Emerging & Fresh Expressions of Church, Moot Community Publishing, London 2007, p. 23-24.<\/p>\n

    [14]<\/sup><\/a> Stuart Murray, Church After Christendom, Paternoster Press, London 2004, p. 69-70.<\/p>\n

    [15]<\/sup><\/a> Driscoll, Mark. A Pastoral Perspective on the Emergent Church. Criswell Theological Review 3\/2 (Spring 2006) 87-93. Retrieved Oct. 18, 2012.<\/p>\n

    [16]<\/sup><\/a> Ibidem<\/p>\n

    [17]<\/a> Ibidem<\/p>\n

    [18]<\/sup><\/a> Neil Cole, Biserica 3.0, Ed. Aqua Forte, Cluj-Napoca, 2012, p. 65-123.<\/p>\n

    [19]<\/sup><\/a> Brian D. McLaren, Church on the other side: exploring the radical future of the local congregation, Zondervan Books,<\/p>\n

    Grand Rapids, 2006, p. 23.<\/p>\n

     <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Abstract   Ast\u0103zi, biserica trebuie s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 misiunea \u00eentr-o lume a c\u0103rei dinamic\u0103 \u0219i orientarea s-a schimbat rapid, lumea care devine din ce \u00een mod radical diferit de ceea ce biserica a experimentat \u00een perioadele anterioare. Care sunt principalele schimb\u0103ri care au avut loc \u00een societate? Cum putem numi aceast\u0103 nou\u0103 viziune asupra lumii? Cum […]<\/p>","protected":false},"author":20,"featured_media":2370,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[37],"post-author":[59],"class_list":["post-2371","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-ecclesiology","tag-ro","post-author-daniel-fodorean"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/20"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2371"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2371\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3467,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2371\/revisions\/3467"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2370"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2371"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}