{"id":2140,"date":"2017-09-14T13:38:17","date_gmt":"2017-09-14T13:38:17","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=2140"},"modified":"2024-06-06T10:18:52","modified_gmt":"2024-06-06T10:18:52","slug":"crestinii-din-moldova-in-diaspora-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/crestinii-din-moldova-in-diaspora-europeana\/","title":{"rendered":"Cre\u0219tinii Din Moldova \u00cen Diaspora European\u0103"},"content":{"rendered":"

Cre\u0219tinii Evanghelici Din Republica Moldova \u00cen Diaspora European\u0103: Provoc\u0103ri, Solu\u021bii, Perspective[1]<\/strong><\/sup><\/a><\/span><\/h2>\n

<\/h2>\n

 <\/p>\n

Privire<\/strong> de<\/strong> ansamblu<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Tr\u0103im vremuri \u00een care \u0219tim unde ne afl\u0103m \u00een spa\u021biul cosmic, vrem s\u0103 coloniz\u0103m planete, dar nu cunoa\u0219tem cine suntem, unde \u0219i de ce ne afl\u0103m \u00een aceast\u0103 lume \u0219i care este adev\u0103rata noastr\u0103 identitate na\u021bional\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Tr\u0103im \u00eentr-o vreme \u0219i facem parte dintr-o genera\u021bie \u00eenc\u0103 tributar\u0103 unui amalgam de evenimente \u0219i fenomene care s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een partea de lume pe care o popul\u0103m. \u00cencep\u00e2nd cu Perestroika sovietic\u0103[2]<\/sup><\/a>, c\u0103derea Cortinei de fier[3]<\/sup><\/a> \u0219i recunoa\u0219terea independen\u021bei fostelor republici sovietice, \u00een lume s-a declan\u0219at cel de-al treilea mare val al globaliz\u0103rii care dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent[4]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

Fenomenul globaliz\u0103rii dirijeaz\u0103 \u0219i este responsabil de marile crize politice \u0219i economice la nivel mondial utiliz\u00e2nd ca \u0219i p\u00e2rghii de manipulare, politica \u0219i economia (pia\u021ba). \u00cen mod special, efectele negative se resimt cel mai bine de c\u0103tre popula\u021bia \u021b\u0103rilor \u00een dezvoltare, din care face parte \u0219i Republica Moldova, care nu este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unui astfel de fenomen. \u201e\u0218tergerea\u201d grani\u021belor dintre state, libera circula\u021bie, liberul schimb au adus cu sine \u0219i un imens val de migra\u021bie din \u021b\u0103rile \u00een dezvoltare.<\/p>\n

\u021aara noastr\u0103 a fost \u0219i este marcat\u0103 profund de acest fenomen al migra\u021biei popula\u021biei active. Republica Moldova este \u021bara european\u0103 cu cel mai ridicat procent al migra\u021biei \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei[5]<\/sup><\/a>. Fenomenul care a \u00eenceput \u00een \u021bara noastr\u0103 \u00een anii `90 ai secolului trecut, a atins intensitatea maxim\u0103 \u00een prima decad\u0103 a sec. al XXI-lea. Acesta a afectat \u00een mod direct \u0219i comunitatea cre\u0219tin\u0103 evanghelic\u0103 din spa\u021biul dintre Nistru \u0219i Prut. \u00cen c\u0103utarea unei \u201esolu\u021bii\u201d, pentru a r\u0103spunde \u201enevoilor\u201d materiale sau \u00een vederea unui trai mai \u201edecent\u201d, mul\u021bi au optat s\u0103 emigreze pe continentul Nord American, \u00een \u021b\u0103rile Europei de Vest \u0219i Rusia[6]<\/sup><\/a>. Astfel c\u0103, la moment, Europa de Vest este spa\u021biul care de\u021bine cea de-a doua, dup\u0103 m\u0103rime, diaspor\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 evanghelic\u0103, ce cuprinde majoritar \u0219i reprezentan\u021bii vorbitori de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 ai comunit\u0103\u021bilor evanghelice din Republica Moldova.<\/p>\n

Politicianul Carl Bildt[7]<\/sup><\/a> a f\u0103cut public\u0103 o hart\u0103 a \u021b\u0103rilor europene cu cele mai mari minorit\u0103\u021bi na\u021bionale. Pe aceast\u0103 hart\u0103 rom\u00e2nii reprezint\u0103 cea mai numeroas\u0103 minoritate na\u021bional\u0103 \u00een cel pu\u021bin trei \u021b\u0103ri ale Europei, except\u00e2nd Republica Moldova. Italia este \u021bara Europei de vest, unde au ajuns cei mai mul\u021bi reprezentan\u021bi ai \u021b\u0103rii noastre \u0219i ai comunit\u0103\u021bilor evanghelice, de asemenea[8]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

Putem vorbi la nesf\u00e2r\u0219it despre cine se face vinovat de producerea acestui fenomen: imaturitatea clasei politice, situa\u021bia economic\u0103 precar\u0103, luptele geopolitice, \u0219.a.m.d., totu\u0219i scopul acestui articol nu este s\u0103 identifice cauzele fenomenului, ci \u00eencercarea de a identifica provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 cei ce au fost prin\u0219i de acest val \u0219i creionarea unor solu\u021bii \u0219i perspective divine pentru a r\u0103spunde acestor provoc\u0103ri.<\/p>\n

 <\/p>\n

Provoc\u0103rile comunit\u0103\u021bilor evanghelice basarabene din diaspora european\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bilor evanghelice din Republica Moldova s-au reg\u0103sit, cel mai bine, pe continentul European, \u0219i anume \u00een Italia, din cel pu\u021bin dou\u0103 motive. Primul motiv a fost cererea mare de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u00een domenii care nu necesitau calificare profesional\u0103; iar al doilea s-a manifestat prin interesul preferen\u021biat al angajatorilor care au dat prioritate emigran\u021bilor europeni, \u00een detrimentul celor din Asia sau Africa, plus \u0219i disponibilitatea \u00eensu\u0219irii limbii (\u00een anumite zone) a fost un avantaj pentru reprezentan\u021bii \u021b\u0103rii noastre. Drept dovad\u0103 poate servi \u0219i organizarea \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a celor dou\u0103 comunit\u0103\u021bi evanghelice de basarabeni din Chieri \u0219i Grosseto. Dincolo de toate acestea, un num\u0103r de evanghelici, care dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult num\u0103rul total al acestor dou\u0103 comunit\u0103\u021bi, se afl\u0103 \u00een diferitele familii evanghelice de pe \u00eentreg teritoriul Italiei[9]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

De\u0219i apar\u021binem unei culturi \u0219i civiliza\u021bii cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci romane, de\u0219i limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i cea italian\u0103 au r\u0103d\u0103cini latine, totu\u0219i bariera cultural\u0103, \u0219ocul cultural, \u0219i integrarea \u00een societate<\/em> reprezint\u0103 prima mare provocare, \u00een mod special, pentru cei care ajung \u00een partea de nord a Italiei. Cu o influen\u021b\u0103 mai mult german\u0103 \u0219i francez\u0103, Nordul Italiei este o zon\u0103 \u00een care s-au dezvoltat dialecte ale limbii care se deosebesc, \u00een anumite zone, cu mai mult de 50% de limba oficial\u0103. A\u0219a cum spunea \u0219i renumitul profesor \u0219i istoric al limbii italiene, Gian Luigi Beccaria, \u201enu toate dialectele vorbite \u00een Italia sunt de origine latin\u0103. Numai \u00een Italia septentrional\u0103 (nordic\u0103 \u2013 n.a.) avem de la vest la est dialectele galo-romanice (dialectele occitane si francoprovensale), dialectele galo-italice (dialectul piemontez, lombard, ligur, emilian, romagnol), dialectele venete, ladine, friulane, toscane, dialectele centru-meridionale (dialectele din Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia, Campania, Salento, Calabria, Sicilia) \u0219i dialectul sard\u201d[10]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

Drept consecin\u021b\u0103 a acestui fapt, avem o popula\u021bie b\u0103\u0219tina\u0219\u0103 destul de rezervat\u0103 \u0219i \u00eenchis\u0103 pentru str\u0103ini, de aici \u0219i \u00eenchegarea unor rela\u021bii, este dac\u0103 nu imposibil\u0103, atunci cel pu\u021bin, poate dura ani sau genera\u021bii. Aceast lucru contureaz\u0103 o a doua provocare pentru cei care ajung \u00een Nordul Italiei. F\u0103r\u0103 familie sau prieteni, are loc izolarea \u0219i singur\u0103tatea<\/em>.<\/p>\n

Cre\u0219tinii evanghelici care ajung pe teritoriul italian, de regul\u0103, merg av\u00e2nd ca \u0219i scop prioritar munca \u0219i nu lucrarea Evangheliei sau integrarea \u00eentr-o biseric\u0103, nici m\u0103car integrarea \u00een societate, de aceea \u0219i exist\u0103 un num\u0103r impresionant care nu frecventeaz\u0103 o biseric\u0103[11]<\/sup><\/a>. Atitudinea aceasta genereaz\u0103 o alt\u0103 provocare, \u0219i anume, dificultatea integr\u0103rii \u00eentr-o comunitate de cre\u0219tini<\/em>. Aceasta fiind \u0219i o continuitate logic\u0103, dac\u0103 nu te integrezi \u00eentr-o societate, \u0219ansele s\u0103 te integrezi \u00eentr-o comunitate cre\u0219tin\u0103 sunt la fel de minime. Problema major\u0103 aici nu este lipsa bisericilor, ci mentalitatea individului care nu g\u0103se\u0219te biseric\u0103 baptist\u0103 sau evanghelic\u0103 \u00een zon\u0103. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i chiar o g\u0103se\u0219te, atunci aceasta nu este \u201echiar baptist\u0103\u201d sau \u201eat\u00e2t de biblic\u0103\u201d ca acas\u0103, deoarece pentru unii, bisericile \u201eautentice\u201d baptiste exist\u0103 doar \u00een Republica Moldova.<\/p>\n

Un alt aspect al acestei probleme sunt formele \u0219i practicile religioase. Dac\u0103 formele liturgice ale noii comunit\u0103\u021bi \u0219i elementele vestimentare ale reprezentan\u021bilor comunit\u0103\u021bii nu coincid cu cele \u201ede acas\u0103\u201d, acestea, de asemenea, servesc drept motiv de a refuza integrarea \u00een comunitate. Sunt multe exemple c\u00e2nd reprezentan\u021bi ai comunit\u0103\u021bilor baptiste din \u021bara noastr\u0103 merg \u00een biserici conservatoare rom\u00e2ne\u0219ti care apar\u021bin altor culte din simplu motiv, c\u0103 \u00een comunitatea baptist\u0103 pentru doamne nu este obligatoriu baticul sau fusta \u0219i invers.<\/p>\n

De aici \u0219i avem un fenomen destul de ciudat \u0219i caraghios, c\u00e2nd un num\u0103r impresionant de reprezentan\u021bi ai comunit\u0103\u021bilor noastre ajung \u00een comunit\u0103\u021bile evanghelice din Italia, dar \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 \u201emembria\u201d \u00een bisericile din \u021bar\u0103, de\u0219i nu mai au leg\u0103tur\u0103 cu comunit\u0103\u021bile din \u021bar\u0103, dec\u00e2t doar foarte rar, dac\u0103 mai revin \u00een concedii. Este un fenomen anormal at\u00e2t din punct de vedere teologic, c\u00e2t \u0219i din punct de vedere social-moral. Aceast\u0103 atitudine devine scuza care-i \u021bine departe de a-\u0219i asuma vreo responsabilitate fa\u021b\u0103 de comunitatea \u00een care merg \u0219i totodat\u0103 devine u\u0219a din spate prin care, oric\u00e2nd, pot p\u0103r\u0103si comunitatea, f\u0103r\u0103 remu\u0219c\u0103ri.<\/p>\n

Un alt aspect la fel de important este integrarea genera\u021biei a doua \u00een biseric\u0103<\/em>. Fiind con\u0219tient de faptul c\u0103 integrarea genera\u021biei tinere este dificil\u0103 nu doar \u00een diaspor\u0103 ci \u0219i aici \u00een \u021bar\u0103, risc totu\u0219i s\u0103 afirm c\u0103 \u00een diaspor\u0103, problema este mai accentuat\u0103 \u0219i mai dramatic\u0103. Dac\u0103 din fericire unii au reu\u0219it integrarea \u00eentr-o comunitate de cre\u0219tini, problemele \u00eencep atunci c\u00e2nd pasul acesta trebuie s\u0103-l fac\u0103 \u0219i copiii lor. Copiii care s-au n\u0103scut \u00een diaspor\u0103 sau cel pu\u021bin au trecut prin \u0219coal\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu clasele primare, nu mai sunt \u201eprodusul\u201d culturii Republicii Moldova, ei sunt mai mult italieni dec\u00e2t basarabeni. Ei vorbesc \u0219i g\u00e2ndesc \u00een limba italian\u0103, ei percep lucrurile altfel \u0219i spre deosebire de p\u0103rin\u021bi \u0219i predecesori, integrarea lor \u00een societate are loc \u00een mod natural. Astfel, pentru ei \u201esubcultura bisericeasc\u0103\u201d rom\u00e2neasc\u0103 sau basarabean\u0103, oricare ar fi ea, nu doar c\u0103 nu mai este relevant\u0103, ci, \u0219i mai mult, creeaz\u0103 o tensiune \u00een procesul \u0219i a\u0219a dureros al reg\u0103sirii identit\u0103\u021bii ca individ \u0219i ca fiin\u021b\u0103 spiritual\u0103. Drept urmare, o mare parte din ei nu mai merg la biseric\u0103 sau caut\u0103 comunit\u0103\u021bi interna\u021bionale \u0219i chiar italiene pentru a se integra.<\/p>\n

O alt\u0103 provocare major\u0103 a reprezentan\u021bilor diasporei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i basarabene din Italia \u021bine de cum s\u0103 devin\u0103 relevan\u021bi \u0219i s\u0103 formeze comunit\u0103\u021bi integratoare nu doar pentru cei din \u021bara noastr\u0103, ci \u0219i pentru popula\u021bia b\u0103\u0219tina\u0219\u0103 sau al\u021bi str\u0103ini<\/em>. De regul\u0103, lucrurile stau altfel \u0219i chiar putem spune c\u0103 avem de a face cu un fenomen \u2013 formarea comunit\u0103\u021bilor de tip enclav\u0103, unde se p\u0103streaz\u0103 ca \u201esfinte\u201d nu con\u021binutul, ci formele \u0219i aspectele exterioare ale practicilor. \u0218i cu c\u00e2t forma \u0219i aspectul exterior al practicii e mai aproape de cel din \u021bar\u0103, acestea confer\u0103 un grad de \u201eoriginalitate\u201d. Acest fel de comunit\u0103\u021bi enclave risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 comunit\u0103\u021bi de o genera\u021bie sau dou\u0103, f\u0103r\u0103 continuitate, deoarece, dup\u0103 dou\u0103 sau cel mult trei genera\u021bii, dac\u0103 nu se petrece o metamorfoz\u0103 la nivel de paradigm\u0103 \u0219i dac\u0103 fluxul de emigran\u021bi \u00eenceteaz\u0103, de regul\u0103, aceste comunit\u0103\u021bi \u00ee\u0219i \u00eenceteaz\u0103 activitatea \u0219i dispar. Chiar dac\u0103 fenomenul men\u021bionat mai sus nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-un timp foarte scurt, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 cei care formeaz\u0103 aceste comunit\u0103\u021bi ast\u0103zi sunt cu media de v\u00e2rst\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 30-35 ani, perspectiva este una sumbr\u0103.<\/p>\n

Acestea fiind spuse, putem concluziona c\u0103 provoc\u0103rile confra\u021bilor no\u0219tri ajun\u0219i \u00een teritoriul nord italian sunt destul de mari \u0219i dac\u0103 nu reu\u0219esc s\u0103 le dep\u0103\u0219easc\u0103 corect \u0219i \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt, risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 bagajul de valori spirituale cu care au venit din \u021bara mam\u0103, iar unii chiar s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 credin\u021ba \u0219i rela\u021bia cu Cristos.<\/p>\n

 <\/p>\n

Solu\u021bii posibile pentru integrarea comunit\u0103\u021bilor evanghelice basarabene din diaspora european\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

Un medic bun nu este acel care, doar, diagnosticheaz\u0103 corect boala, ci acel care adapteaz\u0103 \u0219i un tratament potrivit ca s\u0103 aduc\u0103, \u00een fond, vindecarea. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, constatarea unor fapte ne las\u0103 doar \u00een postura de statisticieni, buni poate, dar de nici un folos pentru cei care sunt \u00eentr-un pericol real de a-\u0219i compromite ve\u0219nicia lor \u0219i a urma\u0219ilor lor.<\/p>\n

\u00cen \u00eencercarea de a aduce un r\u0103spuns acestui fenomen, av\u00e2nd \u00een spate cel pu\u021bin \u0219ase ani de experien\u021b\u0103 \u0219i contacte directe cu biserici \u0219i indivizi ai diasporei din aceast\u0103 zon\u0103, autorul acestui articol caut\u0103 s\u0103 creioneze c\u00e2teva solu\u021bii care ar facilita dep\u0103\u0219irea crizei \u0219i transformarea provoc\u0103rilor \u00een oportunit\u0103\u021bi pentru reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bilor noastre care ajung \u00een diaspora italian\u0103.<\/p>\n

Pentru \u00eenceput, cea mai simpl\u0103 \u0219i mai de dorit solu\u021bie, pe care a\u0219 sugera-o, \u0219i cred c\u0103 are \u00eenc\u0103 mul\u021bi adep\u021bi \u00een \u021bara noastr\u0103, este ca reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bilor evanghelice s\u0103 aleag\u0103 s\u0103 nu plece \u00een c\u0103utarea \u201efetei morgana\u201d, \u00een ceea ce prive\u0219te confortul \u0219i beneficiile materiale ale vie\u021bii. Sun\u0103 demodat \u0219i plasat, \u00eens\u0103 de regul\u0103, motiva\u021bia camuflat\u0103 de cele mai multe ori este cea care distruge \u0219i duce pe nic\u0103ieri pe cei care apuc\u0103 direc\u021bia aceasta. A\u0219tept\u0103rile nerealiste, preten\u021biile exagerate \u0219i lipsa principiilor \u0219i valorilor cre\u0219tine sau, \u00een cel \u201emai bun\u201d caz, a unui sistem de valori r\u0103sturnat, sunt generatoarele acestor motiva\u021bii ascunse \u0219i \u00een numeroase cazuri \u201eotr\u0103vite\u201d cu inten\u021bii bune de genul \u201ede dragul copiilor\u201d, \u201epentru a oferi un viitor mai bun copiilor\u201d, \u201epentru un trai mai decent\u201d, \u201ep\u00e2n\u0103 la urma urmelor vrem s\u0103 tr\u0103im \u0219i noi ca oamenii\u201d, \u00een cazul celor mai sinceri. Iar \u00een cazul celor mai \u201espirituali\u201d lucrurile, \u00een general, cap\u0103t\u0103 o imagine rupt\u0103 aproape de pe paginile Scripturii, \u201eDomnul ne cheam\u0103 s\u0103 schimb\u0103m locul de slujire\u201d, \u201eam primit chemarea s\u0103 slujim \u0219i altor oameni\u201d sau \u201e\u0219i acolo sunt oameni care au nevoie de Dumnezeu\u201d. F\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103nesc sentimentele \u0219i convingerile nim\u0103nui, risc s\u0103 spun c\u0103 aceste argumente denot\u0103 un paradox bolnav, deoarece, \u00eentr-o majoritate din cazuri, cei care merg nu mai au de a face cu \u201eslujirea\u201d sau ce e \u0219i mai interesant, pleac\u0103 s\u0103 slujeasc\u0103 pe al\u021bii tocmai cei, care nu i-au slujit pe cei de acas\u0103. Pentru aceast\u0103 categorie de oameni solu\u021bia ar fi s\u0103 fie sinceri \u0219i one\u0219ti \u00een ce prive\u0219te motiva\u021bia \u0219i s\u0103 mai tempereze deciziile radicale pe care vor s\u0103 le ia \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n

Totu\u0219i putem contura ni\u0219te solu\u021bii \u0219i sugestii posibile pentru cei care au ajuns \u00een diaspora \u0219i se confrunt\u0103 cu provoc\u0103rile amintite anterior. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru famili\u0219tii care au ales s\u0103 mearg\u0103 pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 de timp, l\u0103s\u00e2nd o parte din familie acas\u0103, recomandarea ar fi s\u0103-\u0219i aduc\u0103 familia l\u00e2ng\u0103 ei<\/em>. De\u0219i aduce cu sine o povar\u0103 material\u0103 mai mare, aceasta ar r\u0103spunde la problema singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i, prin intermediul copiilor \u0219i a familiei, ar asigura integrarea natural-for\u021bat\u0103 \u00een societate. Integrarea la nivel de familie \u00een societatea italian\u0103 este mult mai eficient\u0103 \u0219i mai bine v\u0103zut\u0103. Apoi, integrarea \u00eentr-o comunitate evanghelic\u0103, \u00een acela\u0219i timp, a \u00eentregii familii, este un proces mai pu\u021bin dureros \u0219i de durat\u0103 mai scurt\u0103, dec\u00e2t o integrare separat\u0103 a membrilor \u0219i la distan\u021b\u0103 \u00een timp.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru cei a c\u0103ror decizie de a r\u0103m\u00e2ne \u00een diaspor\u0103 se refer\u0103 la un termen lung de \u0219edere, recomandarea \u0219i\/sau sugestia ar fi orientarea spre o integrare asimilatoare \u00een societate<\/em>. Aceasta se refer\u0103 la o deschidere pentru a studia \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cultura regiunii \u00een care au ajuns. Este o atitudine corect\u0103 care declan\u0219eaz\u0103 procesul de acultura\u021bie[12]<\/sup><\/a> sau asimilare, care nu se reduce doar la o encultura\u021bie[13]<\/sup><\/a> superficial\u0103. Acest efort \u00eei va scuti de riscul r\u0103m\u00e2nerii \u00een subcultura \u201eenclavagist\u0103\u201d care este bariera num\u0103rul unu, \u00een asigurarea continuit\u0103\u021bii \u0219i transmiterii valorilor spirituale, a identit\u0103\u021bii spirituale genera\u021biei urm\u0103toare. Un asemenea proces va ajuta pe astfel de indivizi s\u0103 formeze comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine relevante deja pentru toate categoriile de persoane din arealul lor. \u00cen caz contrar, toat\u0103 a\u0219a numita, \u201elupt\u0103 spiritual\u0103 pentru p\u0103strarea identit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii spirituale\u201d risc\u0103 s\u0103 se transforme \u00eentr-un fel lupt\u0103 a lui Don Chihote cu morile de v\u00e2nt, cu inamici imaginari, fictivi, f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 adev\u0103ratelor provoc\u0103ri sau nevoi ale indivizilor.<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, pentru comunit\u0103\u021bile deja formate, ale c\u0103ror provocare este s\u0103 devin\u0103 relevante pentru societate, o sugestie ar fi, organizarea periodic\u0103 a serviciilor de \u00eenchinare, cel pu\u021bin duminicale, \u00een limba autohton\u0103<\/em>, utiliz\u00e2nd chiar elemente ale dialectului uzual al regiunii. Aceasta ar deschide oportunit\u0103\u021bi extraordinare pentru o categorie majoritar\u0103 de oameni, ca s\u0103 participe la servicii de \u00eenchinare. Din experien\u021ba autorului, o mare parte din reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bilor evanghelice sunt femeile care lucreaz\u0103 ca \u0219i \u00eengrijitoare de b\u0103tr\u00e2ni \u0219i astfel ele sunt legate prin defini\u021bie de cei pe care \u00eei au \u00een grij\u0103. Participarea multora dintre ele la serviciile bisericii sunt limitate tocmai din aceste circumstan\u021be specifice de lucru. Implementarea unei astfel de strategii, sus amintit\u0103, deschide o posibilitate real\u0103 celor mai multe din aceste femei s\u0103 participe la \u00eent\u00e2lnirile bisericii, deoarece pot aduce cu ele \u0219i persoanele aflate \u00een \u00eengrijire, \u00een condi\u021biile \u00een care sunt transportabile[14]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

Doar o comunitate format\u0103 din acest fel de oameni are \u0219anse s\u0103 realizeze at\u00e2t Marea Porunc\u0103, c\u00e2t \u0219i Marea Trimitere. Mandatul preo\u021biei se poate realiza doar \u00eempreun\u0103 cu mandatul cultural.<\/p>\n

 <\/p>\n

Perspective pentru misiune prin comunit\u0103\u021bile evanghelice basarabene din diaspora european\u0103<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

\u00cen segmentul final al acestui articol, autorul vine cu inten\u021bia de a atrage aten\u021bia reprezentan\u021bilor comunit\u0103\u021bilor evanghelice din Republica Moldova, conduc\u0103torilor bisericilor, institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, asupra perspectivelor care se \u00eentrez\u0103resc \u0219i asupra oportunit\u0103\u021bilor deschise de a lucra \u00een diaspor\u0103.<\/p>\n

Fenomenul migra\u021biei \u0219i-a f\u0103cut \u0219i \u00ee\u0219i face efectul indiferent de preferin\u021bele noastre. \u00cen aceste condi\u021bii, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 strategia corect\u0103 care trebuie \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 nu este lupta \u00eempotriva fenomenului, ci r\u0103spunsul adecvat \u0219i oportun, noi suntem chema\u021bi s\u0103-l oferim.<\/p>\n

Perspectiva pentru cei din bisericile locale care oricum stau cu \u201eun picior peste prag\u201d \u0219i cu \u201em\u00e2na pe clan\u021ba u\u0219ii\u201d, este s\u0103 se \u00eenarmeze cu o mentalitate \u0219i o atitudine corespunz\u0103toare \u0219i s\u0103 includ\u0103 \u00een ordinea priorit\u0103\u021bilor disponibilitatea de a se \u00eencadra \u00een comunit\u0103\u021bi autohtone \u00een zonele \u00een care ajung, facilit\u00e2nd astfel \u0219i atragerea confra\u021bilor no\u0219tri care nu au reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 lucrul acesta de mai mult timp.<\/p>\n

Bisericile \u0219i, \u00een mod special, slujitorii s\u0103 lase deoparte atitudinea de condamnare sau cel pu\u021bin de indignare fa\u021b\u0103 de cei care pleac\u0103 \u0219i s\u0103 dezvolte strategii de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i preg\u0103tire pentru ca cei care ajung s\u0103 plece acolo, unde vor ajunge, s\u0103 fac\u0103 mai \u00eent\u00e2i fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor, \u0219i mai apoi, de ce nu, s\u0103 devin\u0103 misionari eficien\u021bi ai Evangheliei. Biserica autohton\u0103 ar trebui deja s\u0103 aib\u0103 strategii de lucru cu cei din diaspora, pentru c\u0103 biserica care \u0219tie s\u0103 contextualizeze Evanghelia \u00een cultura \u021b\u0103rii din care face parte este relevant\u0103 prin reprezentan\u021bii ei \u00een orice cultur\u0103 \u00een care ajunge. Aceasta este tema de cas\u0103 pe care bisericile autohtone trebuie s-o \u00eensu\u0219easc\u0103. La nivel de Uniune de biserici este timpul oportun s\u0103 se lucreze la o platform\u0103 virtual\u0103 de leg\u0103tur\u0103 cu diaspora[15]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

Pentru institu\u021biile biblice, marea perspectiv\u0103 ar fi s\u0103-\u0219i reorienteze \u0219i adapteze programele de studii, incluz\u00e2nd \u0219i nevoia specific\u0103 de lucr\u0103tori \u00een diaspora. \u0218i ca produs s\u0103 avem oameni care s\u0103 aduc\u0103 un flux proasp\u0103t de g\u00e2ndire \u0219i strategii noi de lucru printre minorit\u0103\u021bile na\u021bionale majoritare din diaspor\u0103 \u0219i facilitarea acestora de a se integra asimilator \u00een cultura autohton\u0103 \u0219i a deveni eficien\u021bi pentru aceast\u0103 cultur\u0103, prin Evanghelie. Astfel putem fi parte a relans\u0103rii Evangheliei \u00een \u00eens\u0103\u0219i leag\u0103nul ei \u2013 Europa.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/span><\/h3>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. Costa, C., Popescu, C., Ta\u015fnadi, A. Criza e \u00een noi, Editura ASE, Bucure\u0219ti, 2010.<\/li>\n
  2. F\u0103r\u0103g\u0103u, B. Viziunea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.<\/li>\n
  3. Plugaru, L. Pavalache, M. Educa\u021bie intercultural\u0103, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007.<\/li>\n
  4. Sardar, Z., Van Loon, B. C\u00e2te ceva despre studii culturale, Editura Curtea Veche, Bucure\u0219ti, 2001.<\/li>\n
  5. http:\/\/www.scritub.com\/arta-cultura\/CULTURA-DEFINITIE-COMPONENTE-T94397.php<\/a><\/li>\n
  6. atlantelinguistico.it\/dialetti\/Intervista.html<\/a>)<\/li>\n
  7. http:\/\/eurobaptisti.eu\/<\/a><\/li>\n
  8. https:\/\/tineriromaniamericani.wordpress.com\/2014\/12\/13\/destinul-tragic-al-tinerilor-crestini-din-diaspora-romana\/<\/li>\n<\/ol>\n

    ______________<\/p>\n

    [1]<\/sup><\/a> Studiu realizat pe comunitatea evanghelic\u0103 baptist\u0103 rom\u00e2n\u0103 din or. Brescia, regiunea Lombardia, Italia.<\/p>\n

    [2]<\/sup><\/a> Perestroika (1985-1991) \u2013 doctrin\u0103 ideologic\u0103, ini\u021biat\u0103 de Mihail Gorbachiov, care preconiza o restructurare a sistemului sovietic prin pluripartitism, proprietate privat\u0103 \u0219i economie de pia\u021b\u0103 centralizat\u0103. (MDN \u201900 (2000)). https:\/\/dexonline.ro\/definitie\/perestroika<\/p>\n

    [3]<\/sup><\/a> Cortina de Fier \u2013 linia care separa Europa \u00een \u021b\u0103ri comuniste \u0219i capitaliste. A c\u0103zut \u00een 1989-1990, o dat\u0103 cu revolu\u021biile din Est, reunificarea Germaniei \u0219i definitiv cu c\u0103derea Uniunii Sovietice.<\/p>\n

    [4]<\/sup><\/a> Costa C., Popescu C. , Ta\u015fnadi A. Criza e \u00een noi, Editura ASE, Bucure\u0219ti, 2010, p. 153.<\/p>\n

    [5]<\/sup><\/a> Conform datelor Biroului Na\u021bional de Statistic\u0103, popula\u021bia R. Moldova, \u00een anul 1991 alc\u0103tuia 4,364 mln. locuitori. Iar \u00een anul 2017 potrivit datelor recens\u0103m\u00e2ntului din 2014 – 2,805 mln. locuitori. \u021ain\u00e2nd cont de faptul c\u0103 Regiunea Transnistrean\u0103 nu are mai mult de jum\u0103tate de milion de locuitori, atunci cifra se situeaz\u0103 \u00een jurul valorii de 3,3 mln. locuitori. Timp de dou\u0103 decenii R. Moldova a pierdut 24% din popula\u021bie, 22% revenind fenomenului migra\u021biei.<\/p>\n

    [6]<\/sup><\/a> Aceste destina\u021bii au fost cele mai solicitate de c\u0103tre reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bii evanghelice baptiste din Republica Moldova. De\u015fi nu exist\u0103 date statistice oficiale, dovada este num\u0103rul de comunit\u0103\u021bi evanghelice organizate c\u00e2t \u0219i num\u0103rul mare de persoane care s-au integrat \u00een alte biserici evanghelice din acest areal.<\/p>\n

    [7]<\/sup><\/a> Carl Bildt \u2013 politician suedez, co-pre\u015fedinte al Consiliului Europei pentru Rela\u021bii Externe, fost prim-ministru al Suediei \u00een 1991-1994.<\/p>\n

    [8]<\/sup><\/a> Nr. de persoane \u00eenregistrat oficial: Italia \u2013 1.274.105 (142.266 din R. Moldova) \u0219i Spania 745.252 (16.202 din R.M.) *** date f\u0103cute publice la 30 octombrie 2016 de c\u0103tre MAEIE al R. Moldova \u0219i Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 din Italia (ISTAT), noiembrie 2015.<\/p>\n

    [9]<\/sup><\/a> Surse neoficiale afirm\u0103 existen\u021ba \u00een Italia a peste 1000 de reprezentan\u021bi ai comunit\u0103\u021bilor evanghelice din Republica Moldova.<\/p>\n

    [10]<\/sup><\/a> www.atlantelinguistico.it\/dialetti\/Intervista.html)<\/p>\n

    [11]<\/sup><\/a> Din experien\u021ba autorului, doar \u00een raza de 30 km a or. Brescia sunt peste 15 persoane care provin din bisericile UCEB din Moldova.<\/p>\n

    [12]<\/sup><\/a> Acultura\u021bie \u2013 (concept cu originea \u00een antropologia cultural\u0103) procesul de interac\u021biune a dou\u0103 culturi ce intr\u0103 \u00een contact. Acultura\u021bia se manifest\u0103 fie prin schimb\u0103ri \u00een ambele culturi, fie doar \u00eentr-una din ele, care preia valorile celeilalte \u2013 \u00een acest caz se utilizeaz\u0103 termenul de asimilare (adic\u0103 integrarea unui grup str\u0103in, imigrant sau subordonat \u00een societatea gazd\u0103 dominant\u0103). Prin asimilare, sau acultura\u021bie grupul subordonat accept\u0103 \u0219i interiorizeaz\u0103 valorile \u0219i cultura grupului dominant. http:\/\/www.scritub.com\/arta-cultura\/CULTURA-DEFINITIE-COMPONENTE-T94397.php<\/p>\n

    [13]<\/sup><\/a> Encultura\u021bie \u2013 corespondentul antropologic al termenului de socializare. http:\/\/www.scritub.com\/arta-cultura\/CULTURA-DEFINITIE-COMPONENTE-T94397.php<\/p>\n

    [14]<\/sup><\/a> \u00cen comunitatea baptist\u0103 din Brescia, din momentul aplic\u0103rii acestei strategii, num\u0103rul persoanelor indigene care frecventeaz\u0103 serviciile duminicale a ajuns s\u0103 fie 20% din num\u0103rul membrilor comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

    [15]<\/sup><\/a> Uniunea Bisericilor cre\u0219tine din Rom\u00e2nia este un exemplu \u00een acest sens de mult timp. http:\/\/eurobaptisti.eu\/<\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Cre\u0219tinii Evanghelici Din Republica Moldova \u00cen Diaspora European\u0103: Provoc\u0103ri, Solu\u021bii, Perspective[1]   Privire de ansamblu   Tr\u0103im vremuri \u00een care \u0219tim unde ne afl\u0103m \u00een spa\u021biul cosmic, vrem s\u0103 coloniz\u0103m planete, dar nu cunoa\u0219tem cine suntem, unde \u0219i de ce ne afl\u0103m \u00een aceast\u0103 lume \u0219i care este adev\u0103rata noastr\u0103 identitate na\u021bional\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Tr\u0103im […]<\/p>","protected":false},"author":13,"featured_media":2139,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[37],"post-author":[67],"class_list":["post-2140","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-missiology","tag-ro","post-author-gheorghe-mihailov"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2140","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2140"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2140\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3461,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2140\/revisions\/3461"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2139"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2140"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2140"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2140"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=2140"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}