{"id":1955,"date":"2020-09-09T14:23:23","date_gmt":"2020-09-09T14:23:23","guid":{"rendered":"https:\/\/pulseofministry.md\/?post_type=articles&p=1955"},"modified":"2024-06-06T08:22:24","modified_gmt":"2024-06-06T08:22:24","slug":"participarea-credinciosului-la-masa-domnuli","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/participarea-credinciosului-la-masa-domnuli\/","title":{"rendered":"Participarea Credinciosului la Masa Domnuli"},"content":{"rendered":"

\u00a0Reflec\u021bii teologice asupra Cinei Domnului<\/strong><\/span><\/h3>\n

1Cor. 10:14\u201322; 11:23\u201334; Exod. 12; Mat. 26:26\u201329; Marc. 14:22\u201325; Luc. 22:15\u201320; Fapt. 2:42; Matthew Henry[1]<\/sup><\/a>, C. Welton Gaddy[2]<\/sup><\/a>, Robert E. Webber[3]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen cartea Darul \u00cenchin\u0103rii, <\/em>scris\u0103 cu scopul de a instrui con-duc\u0103torii \u00eenchin\u0103rii din bisericile Evanghelice \u0219i \u00een mod special din cele Baptiste, autorul C. Welton Gaddy, profesor la Seminarul Teologic Baptist din Sud afirm\u0103: \u201eNoi avem de proclamat o Evan-ghelie. \u00cenchinarea \u00een tot ce reprezint\u0103 ea, este proclamare. Sau, altfel spus, \u00eenchinarea este proclamare\u201d.[4]<\/sup><\/a><\/p>\n

\u00cen \u00eenchinare \u0219i prin \u00eenchinare <\/em>sunt proclamate adev\u0103rurile fundamentale ale Sfintelor Scripturi:<\/p>\n

\u201eLa \u00eenceput, Dumnezeu a f\u0103cut cerurile \u015fi p\u0103m\u00e2ntul\u201d<\/em> (Gen.1:1);<\/p>\n

\u201eSf\u00e2nt, sf\u00e2nt, sf\u00e2nt este Domnul o\u015ftirilor! Tot p\u0103m\u00e2ntul este plin de m\u0103rirea Lui\u201d <\/em>(Isa. 6:3);<\/p>\n

\u201eDar\u00a0Tu, Doamne, Tu e\u015fti un Dumnezeu \u00eendur\u0103tor \u015fi milostiv, \u00eendelung r\u0103bd\u0103tor \u015fi bogat \u00een bun\u0103tate \u015fi \u00een credincio\u015fie\u201d<\/em> (Ps. 65:15);<\/p>\n

\u201e\u0162i s-a ar\u0103tat, omule, ce este bine! \u015ei ce alta cere Domnul de la tine dec\u00e2t s\u0103 faci dreptate, s\u0103 iube\u015fti mila \u015fi s\u0103 umbli smerit cu Dumnezeul t\u0103u\u201d<\/em> (Mica 6:8);<\/p>\n

\u201eC\u0103ci to\u0163i\u00a0au p\u0103c\u0103tuit \u015fi sunt lipsi\u0163i de slava lui Dumnezeu\u201d<\/em> (Rom. 3:23);<\/p>\n

\u201eFiindc\u0103\u00a0at\u00e2t de mult a iubit Dumnezeu lumea, c\u0103 a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede \u00een El s\u0103 nu piar\u0103, ci s\u0103 aib\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103\u201d<\/em> (Ioan 3:16)[5]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen \u00eenchinare \u0219i prin \u00eenchinare<\/em>, istoria r\u0103scump\u0103r\u0103rii este poves-tit\u0103 \u0219i repovestit\u0103, iar \u00een timpul \u00eenchin\u0103rii se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri extraordinare. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00eenchin\u0103torii aud vestea rea despre c\u0103derea omului \u00een p\u0103cat \u0219i-n al doilea r\u00e2nd, aud vestea bun\u0103 a harului lui Dumnezeu, care se refer\u0103 la fiecare p\u0103c\u0103tos \u00een mod intim \u0219i individual, proclam\u00e2nd \u00een felul acesta planul \u00eentreg al m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

\u00cenchinarea este proclamat\u0103 prin trei acte divine, <\/em>proclamarea Cuv\u00e2ntului revelat, proclamarea jertfei M\u00e2ntuitoare \u0219i proclama-rea prin Botezul Nou Testamental. Fiecare dintre aceste acte ale \u00eenchin\u0103rii au fost formele prin care Evanghelia harului a fost proclamat\u0103 cu reveren\u021b\u0103 \u0219i adorare.<\/p>\n

    \n
  1. Welton Gaddy spune c\u0103: \u201ePredicarea este un act al \u00eenchin\u0103rii. O predic\u0103 este ofranda predicatorului adus\u0103 lui Dum-nezeu, pe care Duhul Sf\u00e2nt o folose\u0219te imediat \u00een lucrarea de r\u0103scump\u0103rare divin\u0103. Aceste realit\u0103\u021bi influen\u021beaz\u0103 at\u00e2t atmosfera \u00een care are loc predicarea, c\u00e2t \u0219i forma predicilor oferite lui Dumnezeu, ascultate \u00een acela\u0219i r\u00e2nd de \u00eenchin\u0103tori\u201d.[6]<\/sup><\/a><\/li>\n<\/ol>\n

    De\u0219i unii dintre credincio\u0219i, spune autorul, obiecteaz\u0103 sau ignor\u0103 faptul c\u0103 Botezul \u0219i Cina Domnului ar face parte din proclamare, importan\u021ba Botezului \u0219i Mesei Domnului implic\u0103 mult mai mult dec\u00e2t proclamare, care se produce \u00een timpul Botezului \u0219i Mesei Domnului.[7]<\/sup><\/a> Botezul \u0219i Cina Domnului expun Evanghelia \u00een for\u021b\u0103. Pe de o parte, ambele dintre ele au o semnifica\u021bie \u00een sine, iar pe de alt\u0103 parte fiecare dintre ele indic\u0103 un sens dincolo de ele \u00eensele. Augustin din Hippo le numea verba visibilia,[8]<\/strong><\/sup><\/a> <\/em>cuvintele vii ale \u00eenchin\u0103rii. De altfel, Botezul \u0219i Masa Domnului sunt acte dramatice care proclam\u0103 Evanghelia, acompaniate de cuvinte sau chiar f\u0103r\u0103 ele.<\/p>\n

    Reflect\u00e2nd la importan\u021ba Cinei Domnului, valoarea c\u0103reia este diminuat\u0103 \u00een anumite contexte, autorul citat mai sus spune c\u0103, periodic rearanjeaz\u0103 \u00eentreaga atmosfer\u0103 din sanctuarul bisericii. Aceasta o face prin deplasarea amvonului pe care-l \u00eenlocuie\u0219te cu masa pentru Cina Domnului, amplas\u00e2nd masa pentru Cina Domnului \u00een partea din fa\u021b\u0103 \u0219i central\u0103 a sanctuarului. Aceast\u0103 schimbare evident\u0103 atrage aten\u021bia asupra adev\u0103rurilor biblice \u0219i teologice cu privire la Cina Domnului, adesea trecute cu vederea.[9]<\/sup><\/a><\/p>\n

    Cina Domnului ca act al proclam\u0103rii \u00een Biserica Primar\u0103 \u0219i bisericile evanghelice din secolul al XXI-lea<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    Cre\u0219tinii din Biserica primar\u0103 s\u0103rb\u0103toreau Cina Domnului la fiecare serviciu de \u00eenchinare sau \u00eent\u00e2lnire comun\u0103. Pentru o perioad\u0103 foarte \u00eendelungat\u0103 de timp, separarea predic\u0103rii de masa Domnului era de neconceput. \u00cen cele din urm\u0103, \u00eens\u0103, \u00een unele locuri aceste dou\u0103 acte ale \u00eenchin\u0103rii au avut loc independent unul de cel\u0103lalt. Dac\u0103 ne referim la situa\u021bia actual\u0103, \u00een bisericile evanghe-lice \u0219i baptiste, predic\u0103rii i se atribuie un loc central \u00een timp ce Masa Domnului este retrogradat\u0103 la respect\u0103ri ocazionale.[10]<\/sup><\/a><\/p>\n

    S\u0103rb\u0103toarea \u00een jurul Mesei Domnului sau Cinei Domnului, instituit\u0103 de Domnul \u0219i s\u0103rb\u0103torit\u0103 de to\u021bi urma\u0219ii Lui pe tot parcursul existen\u021bei Bisericii, a fost \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i interpretat\u0103 \u00een diferite feluri. Iar \u00een anumite perioade de timp, din cauza mai multor interpret\u0103ri, subiectul a cauzat multe ne\u00een\u021belegeri.<\/p>\n

    O retrospectiv\u0103 asupra perioadei apostolice \u0219i a Bisericii pri-mare ne vor ajuta, astfel, s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine acest act divin, instituit de Domnul Isus.<\/p>\n

    \u00cen primul r\u00e2nd, apostolii considerau Cina Domnului actul Noului Leg\u0103m\u00e2nt. <\/em>La Masa Domnului, Biserica apostolilor s\u0103rb\u0103torea stabilirea noului leg\u0103m\u00e2nt \u00een jertfa Domnului Isus (Mat. 26:28). Aceea\u0219i semnifica\u021bie a fost consemnat\u0103 \u0219i \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura apostolului Pavel, care a slujit Bisericii dintre neamuri. De exemplu, biserica din Corint, se aduna la s\u0103rb\u0103toarea pomenirii \u0219i proclam\u0103rii jertfei Domnului Isus (1Cor. 11:23\u201329).<\/p>\n

    \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een perioada p\u0103rin\u021bilor apostolici, Cina Domnului a devenit s\u0103rb\u0103toarea Euharistiei. <\/em>Chiar \u00eencep\u00e2nd cu perioada apostolilor, dar mai ales \u00een perioada p\u0103rin\u021bilor apostolici, s\u0103rb\u0103toarea \u00een jurul Mesei Domnului era dominat\u0103 de sentimentul recuno\u0219tin\u021bei, aspect care \u00een scurt timp, a f\u0103cut din Cina Domnului s\u0103rb\u0103toarea Euharistiei.<\/em> Termenul “euharistie<\/em>” vine din limba greac\u0103 \u0219i \u00eenseamn\u0103 “mul\u021bumirea” pentru victoria lui Hristos asu-pra r\u0103ului[11]<\/sup><\/a> \u0219i se referea \u00een mod direct la ceea ce scrie apostolul Pavel \u00een Coloseni: \u201eA dezbr\u0103cat\u00a0domniile \u015fi st\u0103p\u00e2nirile\u00a0\u015fi le-a f\u0103cut de ocar\u0103 \u00eenaintea lumii, dup\u0103 ce a ie\u015fit biruitor asupra lor prin cru-ce<\/em>\u201d (Col. 2:15). Faptul c\u0103 Cina Domnului era considerat\u0103 s\u0103rb\u0103-toarea Euharistiei<\/em>, este confirmat \u0219i \u00een Didahie<\/em>: \u201eC\u00e2nd v\u0103 aduna\u021bi \u00een duminica Domnului, fr\u00e2nge\u021bi p\u00e2inea \u0219i mul\u021bumi\u021bi, dup\u0103 ce mai \u00eent\u00e2i v-a\u021bi m\u0103rturisit p\u0103catele voastre, ca jertfa voastr\u0103 s\u0103 fie curat\u0103\u201d.[12]<\/sup><\/a><\/p>\n

    \u00cen al treilea r\u00e2nd, Masa Domnului anticipa judecata asupra r\u0103ului. <\/em>Aceasta este adeverit de cuvintele Domnului Isus: \u201eV\u0103 spun\u00a0c\u0103, de acum \u00eencolo, nu voi mai bea din acest rod al vi\u0163ei, p\u00e2n\u0103\u00a0\u00een ziua c\u00e2nd \u00eel voi bea cu voi nou \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Tat\u0103lui Meu\u201d<\/em> (Mat. 26:29)<\/p>\n

    \u00cen al patrulea r\u00e2nd, Masa Domnului anticipa viitorul Bisericii. <\/em>Cum g\u0103sim scris \u0219i \u00een Epistola c\u0103tre Evrei: \u201e\u2026c\u0103ci printr-o singur\u0103 jertf\u0103 El a f\u0103cut\u00a0des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i pentru totdeauna pe cei ce sunt sfin\u0163i\u0163i\u201d<\/em> (Evr. 10:11\u201314).<\/p>\n

    Prezen\u021ba Domnului Isus la Cin\u0103 \u2013 diferite \u0219i controverse abord\u0103ri<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    Ideea care se refer\u0103 la prezen\u021ba Domnului Isus la Masa Domnului s-a ridicat \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului al II-lea, iar printre primii care au venit cu o explica\u021bie despre Euharis-tie, pentru Biseric\u0103 \u0219i pentru cei din afara Bisericii, a fost Iustin Martirul, care a scris prima sa Apologie<\/em>[13]<\/sup><\/a> \u00een anul 150 A.D. \u0218apte-zeci de ani mai t\u00e2rziu, despre Masa Domnului \u0219i prezen\u021ba lui Hristos \u00een elementele folosite la Cin\u0103, a scris Ipolit Romanul.<\/p>\n

    \u00centreb\u0103rile cheie care au fost ridicate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, care au continuat s\u0103 fie discutate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, sunt legate, a\u0219a cum am men\u021bionat, de prezen\u021ba real\u0103 sau simbolic\u0103 a Domnului Isus \u00een elementele aduse \u00een timpul Mesei Domnului.<\/em><\/p>\n

    Prin urmare, discu\u021biile s-au \u00eente\u021bit spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al IV-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al V-lea. Aici trebuie specificat c\u0103 ucenicii Domnului Isus, inclusiv apostolul Pavel nu au ridicat niciodata astfel de \u00eentreb\u0103ri. Ei doar au citat cuvintele Domnului Isus, au contemplat prezen\u021ba Lui \u00een mijlocul lor \u0219i au comemorat jertfa Sa, prin care a triumfat asupra p\u0103catului.<\/p>\n

    Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al IV-lea, nelu\u00e2nd \u00een seam\u0103 atitudinea apostolilor, teologii Ambrozie \u0219i Augustin au intrat \u00eentr-o polemic\u0103 care a durat secole. \u00cen timp ce Ambrozie a sugerat c\u0103 prezen\u021ba lui Isus la Cin\u0103 este real\u0103 (realismus<\/em>), Augustin a considerat prezen\u021ba Domnului Isus \u00een elementele Cinei ca una real-simbolic\u0103 (realis-mus symbolic<\/em>). Pe de o parte, prin realism<\/em> Ambrozie sugera c\u0103 la Cin\u0103, p\u00e2inea \u0219i vinul se transform\u0103 \u00een trupul \u0219i s\u00e2ngele Domnului Isus. Pe de alt\u0103 parte, Augustin a respins ideea prezen\u021bei reale, sus\u021bin\u00e2nd prezen\u021ba Domnului Isus \u00een mod simbolic.[14]<\/sup><\/a><\/p>\n

    \u00cen Evul Mediu, controversa despre prezen\u021ba real\u0103 <\/em>\u0219i cea simbolic\u0103 <\/em>a Domnului Isus \u00een elementele Cinei, a fost preluat\u0103 de Paschasius Radbertus, stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii de la Corbie (844\u2013853), contorvers\u0103 care a continuat p\u00e2n\u0103 la al IV-lea Conciliu Lateran \u00een 1215.[15]<\/sup><\/a> La acest Conciliu Biserica Catolic\u0103 a sus\u021binut ideea lui Ambrozie, subliniind prezen\u021ba real\u0103 a Domnului Isus \u00een elemente-le Cinei, iar Toma de Aquino a numit aceast\u0103 concep\u021bie transsub-stan\u021biere, <\/em>explic\u00e2nd c\u0103 prin rug\u0103ciunea preotului, elementele de la Cin\u0103 sufer\u0103 o transformare a substan\u021bei, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i \u00een acela\u0219i timp forma de p\u00e2ine \u0219i vin.<\/p>\n

    Martin Luther \u0219i al\u021bi reformatori, cum ar fi Zwingli \u0219i Calvin, au readus din nou subiectul la ordinea zilei. Luther a sus\u021binut ideea prezen\u021bei reale, dar a respins ideea transsubstan\u021bierii sus\u021binut\u0103 de Biserica Catolic\u0103, resping\u00e2ng totodata ideea interpret\u0103rii figu-rative sau simbolice sus\u021binute de Zwingli. Astfel, el sus\u021binea c\u0103 expresia: \u201eacesta este trupul Meu<\/em>\u201d poate fi interpretat\u0103 cu integri-tate, doar dac\u0103 o accept\u0103m \u00een mod literal. El a remarcat c\u0103: \u201eAtunci c\u00e2nd noi lu\u0103m p\u00e2inea \u0219i vinul, noi primin Cuv\u00e2ntul promisiunii lui Dumnezeu, precum c\u0103: \u201e\u2026acesta este trupul Meu care se fr\u00e2nge pentru voi<\/em>\u201d (1Cor. 11:24) \u0219i \u201e\u2026s\u00e2ngele Meu\u2026 care se vars\u0103 pen-tru\u00a0mul\u0163i, spre iertarea p\u0103catelor<\/em>\u201d[16]<\/sup><\/a> (Mat. 26:28b)<\/p>\n

    De\u0219i, la fel ca Luther, Calvin a respins no\u021biunea transsub-stan\u021bierii<\/em> p\u00e2inii \u0219i vinului \u00een trupul \u0219i s\u00e2ngele Domnului, Calvin s-a distan\u021bat cu c\u00e2\u021biva pa\u0219i de Luther, \u00een abordarea prezen\u021bei lui Hristos la Cin\u0103.<\/p>\n

    \u00cen ceea ce \u00eel prive\u0219te pe Calvin, exist\u0103 dou\u0103 diferen\u021be semnifi-cative, prin care acesta se deosebe\u0219te de Luther.<\/p>\n

    \u00cen primul r\u00e2nd, Luther credea \u00een omniprezen\u021ba<\/em> trupului lui Hristos. El era convins c\u0103 Hristos este oriunde. \u00cen mod contrar, Calvin credea c\u0103 Hristos este \u00een cer \u00eentr-un loc anume \u0219i nu putea fi \u0219i \u00een p\u00e2ine \u00een acela\u0219i timp.<\/p>\n

    O alt\u0103 diferen\u021b\u0103 const\u0103 \u00een faptul c\u0103, spre deosebire de Luther, Calvin f\u0103cea o distinc\u021bie \u00eentre partea spiritual\u0103 \u0219i cea material\u0103. Ideea lui este exprimat\u0103 \u00een formula: \u201eFinitul nu poate con\u021bine infinitul\u201d.[17]<\/sup><\/a> Astfel, diferit de ceilal\u021bi la care am f\u0103cut referin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, Calvin sus\u021bine o prezen\u021ba spiritual\u0103 <\/em>a lui Hristos la Cin\u0103:<\/p>\n

    \u201ePrin acest Sacrament, m\u0103rturia tuturor acestor lucruri este at\u00e2t de deplin\u0103, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 consider\u0103m f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 Hristos, present aici, Se afl\u0103 El \u00censu\u0219i \u00eenaintea ochilor no\u0219tri \u0219i \u00cel putem atinge cu m\u00e2na. Deoarece cuv\u00e2ntul S\u0103u nu poate min\u021bi \u0219i nu poate \u00een\u0219ela: \u201eLua\u021bi, m\u00e2nca\u021bi, be\u021bi, acesta este trupul Meu care se d\u0103 pentru voi; acesta este s\u00e2ngele Meu, care se vars\u0103 pentru iertarea p\u0103catelor\u201d<\/em> (Mat. 26:26\u201328, combinate cu 1Cor. 11:24; cf. Marc. 14:22\u201324; Luc. 22:19\u201320). \u00cendemn\u00e2ndu-ne s\u0103 lu\u0103m, El ne arat\u0103 c\u0103 ne apar\u021bin; \u00eendemn\u00e2ndu-ne s\u0103 m\u00e2nc\u0103m, El ne arat\u0103 c\u0103 este de aceia\u0219i substan\u021b\u0103 cu noi; El ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 nu sunt at\u00e2t ale Lui, c\u00e2t ne apar\u021bin nou\u0103. C\u0103ci El \u0219i le-a asumat pe am\u00e2ndou\u0103, nu pentru a avea El un avantaj, ci \u00een vederea m\u00e2ntuirii noastre\u201d.[18]<\/sup><\/a><\/p>\n

    Desi la modul general, Huldrych Zwingli <\/em>se plaseaz\u0103 mai aproape de pozi\u021bia lui Calvin, el este considerat p\u0103rintele abord\u0103rii memoraliste. <\/em>Aceast\u0103 p\u0103rere sus\u021bine c\u0103, Cina Domnului este come-morarea a actului salv\u0103rii prin jertfa Domnului Isus, accentul fiind pus pe atitudinea \u00eenchin\u0103torului.<\/p>\n

     <\/p>\n

    R\u0103d\u0103cinile Biblice pentru Constituirea Mesei Domnului <\/strong><\/span><\/h3>\n

    (Exod 12; Mat. 26:26\u201329; Marc. 14:22\u201325; Luc. 22:15\u201320; Fapt. 2:42; 1Cor. 10:14\u201322 \u0219i 11:17\u201334)<\/p>\n

     <\/p>\n

    Instituirea Cinei Domnului prezentat\u0103 \u00een Evanghelii<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    Cina Domnului a fost constituita\u0306 i\u0302n cadrul sa\u0306rba\u0306torii Pas\u0326telor, atunci c\u00e2nd poporul evreu sa\u0306rba\u0306torea izba\u0306virea din robia Egiptea-n\u0103, de altfel, o sa\u0306rba\u0306toare istorica\u0306 s\u0326i unica\u0306 pentru evrei.<\/p>\n

    Inima sau \u021binta pe care se focaliza sa\u0306rba\u0306toarea izba\u0306virii era mielul pascal, trupul ca\u0306ruia era consumat de evrei i\u0302n semn de participare activa\u0306 la i\u0302mplinirea promisiunii despre izba\u0306virea din robia egipteana\u0306, care simboliza i\u0302n acelas\u0326i timp, robia pa\u0306catului, iar sa\u0302ngele mielului uns pe pragul de sus s\u0326i us\u0326orii us\u0326ii de la intrare a servit ca semn pentru i\u0302ngerul Domnului, ce a omora\u0302t pe i\u0302nta\u0302ii na\u0306scut\u0326i ai t\u0326a\u0306rii Egiptului.<\/p>\n

    I\u0302n mod profetic, jertfirea mielului pascal indica spre Mielul lui Dumnezeu care avea sa\u0306 ridice pa\u0306catul umanit\u0103\u021bii, promis de Dumnezeu i\u0302n Geneza 3:15. Este evident ca\u0306 i\u0302ntre sa\u0306rba\u0306toarea Pas\u0326-telor s\u0326i Cina Domnului exista\u0306 o mult\u0326ime de aspecte comune care reprezinta\u0306 aceeas\u0326i lucrare unica\u0306 a lui Dumnezeu. Pentru prima s\u0103rb\u0103toare, adic\u0103 sa\u0306rba\u0306toarea Pas\u0326telui, Dumnezeu a stabilit sem-nul profetic, adic\u0103 jertfirea mielului pascal, care era un indiciu spre jertfa desa\u0306va\u0302rs\u0326ita\u0306 a Mielului lui Dumnezeu. Cea de a doua sa\u0306rba\u0306toare, adic\u0103 Masa Domnului indica i\u0302ndeplinirea promisiunii s\u0326i proclamarea jertfei unice a Ma\u0302ntuitorului pentru toat\u0103 rasa umana, care tra\u0306ies\u0326te de la Adam pa\u0302na\u0306 la a doua venire a Ma\u0302ntui-torului.<\/p>\n

    Iar faptul ca\u0306 Cina Domnului a fost constituita\u0306 imediat dupa\u0306 ce au ma\u0302ncat mielul pascal, scoate i\u0302n evident\u0326a\u0306 leg\u0103tura dintre ele \u0219i important\u0326a unic\u0103 a jertfei Ma\u0302ntuitorului, care avea sa\u0306 Se aduca\u0306 pe Sine i\u0302nsus\u0326i ca jertfa\u0306 pentru ispa\u0306s\u0326irea pentru urma\u0219ii lui Adam, chiar i\u0302n aceeas\u0326i perioada\u0306 ca\u0302nd se jertfea mielul pascal.<\/p>\n

    Spre atent\u0326ia noastra\u0306, lua\u0302nd i\u0302n considerare faptul ca\u0306 Masa Domnului a fost constituita\u0306 imediat dupa\u0306 ce ucenicii au ma\u0302ncat mielul pascal, s\u0326i realiza\u0302nd faptul ca\u0306 pentru evrei participarea la sa\u0306rba\u0306toarea Pas\u0326telui era obligatorie, aspect care este evident\u0326iat i\u0302n cartea Exod capitolul 12, sub semnul Cinei de Tain\u0103, Ma\u0302ntuitorul lumii constituie Noul Leg\u0103m\u00e2nt f\u0103cut \u00een s\u00e2ngele S\u0103u. Acest leg\u0103m\u00e2nt El \u00eel prezint\u0103 sub forma unor porunci: \u201eLuat\u0327i, ma\u0302ncat\u0327i; acesta este trupul Meu\u2026 Be\u0163i to\u0163i din el, ca\u0306ci acesta este sa\u0302ngele Meu\u201d<\/em> (Mat. 26:26\u201328).<\/p>\n

    Pe de o parte, este important s\u0103 observ\u0103m, c\u0103 forma gra-maticala\u0306 a verbelor \u03bb\u03b1\u03bc\u03b2\u03b5\u03c4\u03b5 (“lua\u021bi”), \u03c6\u1f71\u03b3\u03b5\u03c4\u03b5 (“m\u00e2nca\u021bi”) \u0219i \u03c0\u1f77\u03b5\u03c4\u03b5 (“be\u021bi”) este la timpul aorist, modul imperativ, aspect care indica\u0306 spre obligativitatea \u00eemplinirii acestui act. Pe de alt\u0103 parte, respon-sabilitatea i\u0302n ceea ce prives\u0326te proclamarea jertfei ispa\u0306s\u0326itoare prin participare la Cina Domnului reiese s\u0326i din relatarea apostolului Pavel din 1 Corinteni 11 la care apostolul mai adauga\u0306 expresia: \u201e…sa\u0306 facet\u0327i lucrul acesta spre pomenirea Mea… Pentru ca\u0306, ori de ca\u0302te ori ma\u0302ncat\u0327i din pa\u0302inea aceasta s\u0327i bet\u0327i din paharul acesta, vestit\u0327i moartea Domnului pa\u0302na\u0306 va veni El<\/em>\u201d (1 Cor. 11:24b \u0219i 26).<\/p>\n

    Ca s\u0326i i\u0302n Evanghelia dup\u0103 Matei 26, unde avem vorbirea directa\u0306 a Domnului Isus, apostolul Pavel transmite vorbirea directa\u0306 a Ma\u0302ntuitorului, iar forma gramaticala\u0306 a verbelor este la modul imperativ.<\/p>\n

    Astfel, constituind actul Cinei Domnului ca semn al Noului Lega\u0306ma\u0302nt, imediat dupa\u0306 ce ei au participat la masa pascala\u0306, trebuie sa\u0306 remarca\u0306m faptul ca\u0306 Domnul Isus stabiles\u0326te important\u0326a Mesei sau Cinei Domnului i\u0302n contextul ispa\u0306s\u0326irii \u0219i a ra\u0306scumpa\u0306ra\u0306rii, plasa\u0302nd astfel semnificat\u0326ia acestui act i\u0302n doctrina Soteriologiei.<\/em><\/p>\n

    Instituirea Mesei Domnului \u00een Biserica dintre neamuri <\/em><\/strong>(1Cor. 10:14\u201322; 11:17\u201334)<\/em><\/span><\/p>\n

    I\u0302n conformitate cu ceea ce spune apostolul Pavel i\u0302n 1Cor. 11:23\u201334, putem observa ca\u0306 celebrarea Cinei Domnului \u00een mod adecvat este o sursa\u0306 a binecuva\u0302nta\u0306rii, iar iresponsabilitatea fat\u0327a\u0306 de acest act divin este cauza neputint\u0327elor, bolilor s\u0327i somnolent\u0327ei. Din cele spuse de apostolul neamurilor, ideea legat\u0103 de sl\u0103biciunile indicate \u00een acest pasaj se refer\u0103 ata\u0302t la bolile trupes\u0326ti ca\u0302t s\u0327i la cele spirituale, neputint\u0326e trupes\u0326ti s\u0326i neputint\u0326e spirituale. Toate aceste aspecte duc la incapacitatea Bisericii i\u0302n proclamarea Evangheliei, ridic\u00e2nd o barier\u0103 serioas\u0103 \u00eenchin\u0103rii autentice \u00eenaintea lui Dumnezeu.<\/p>\n

    Astfel, \u00eent\u0326elega\u0302nd important\u0326a\u0306 Cinei Domnului, constituita\u0306 de Domnul Isus s\u0326i p\u0103trunz\u00e2nd \u00een semnificat\u0326ia ei, dup\u0103 cum o explic\u0103 \u0219i apostolul Pavel, descoperim ca\u0306 o atitudine necorespunza\u0306toare fa\u021b\u0103 de Masa Domnului poate aduce pedeapsa s\u0326i nu binecuva\u0302n-tarea. Prin urmare, Biserica trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, semnifica\u021bia acestui act divin instituit de Domnul Isus \u0219i apoi s\u0103 purcead\u0103 la o practic\u0103 adecvat\u0103, efectuat\u0103 \u00eentr-o stare de \u00eenchinare proclamativ\u0103, cum a fost subliniat \u00een prima parte a acestui discurs.<\/p>\n

    Pentru a nu aluneca \u00een idolatrie, malpraxisul sau chiar indife-ren\u021b\u0103 spiritual\u0103, apostolul Pavel ne avertizeaz\u0103 c\u0103 o atitudine neadecvat\u0103, duce la neputin\u021b\u0103 \u0219i lips\u0103 de succes \u00een proclamarea Evangheliei. Pentru prima dat\u0103, problema aceasta apare i\u0302n con-textul bisericii din Corint s\u0326i are loc pe fondalul i\u0302nt\u0326elegerii gre\u0219ite a Mesei Domnului. \u00cen consecin\u021b\u0103, apostolul Pavel ment\u0326ioneaza\u0306 ca\u0306 atitudinea celor din Corint fat\u0326a\u0306 de Masa Domnului s\u0326i modul i\u0302n care ei participa\u0306 este unul inadecvat, aspect care aducea dup\u0103 sine probleme grave. Pavel merge p\u00e2n\u0103 acolo, \u00eenc\u00e2t \u00eei \u00eenvinuie\u0219te de participare la Masa Domnului \u00een chip nevrednic, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 unii membri din biserica din Corint participau la Cin\u0103 spre os\u00e2nda lor \u0219i nu spre \u00eendrept\u0103\u021bire.<\/p>\n

    Cercet\u00e2nd situa\u021bia celor din biserica din Corint, \u0219i compar\u00e2nd \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din contextul lor cu situa\u021biile diferitor biserici sau \u00eemprejur\u0103ri actuale prin care trecem, ne i\u0302ntreba\u0306m: Ca\u0302nd partici-parea credinciosului la Cina Domnului \u00eembrac\u0103 un chip nevrednic?<\/em><\/p>\n

    Varianta 1 \u2013 abordarea simplist\u0103 \u0219i pericolul acesteia. <\/em>O abor-dare simplist\u0103 a situa\u021biei date, cu un r\u0103spuns de genul: \u201eAtunci c\u00e2nd individul sau comunitatea nu \u00een\u021beleg corect semnifica\u021bia Mesei Domunului\u201d, nu este sufucient\u0103. Aceasta, deoarece aborda-rea dat\u0103 vizeaz\u0103 doar varianta acelor care prin comiterea anumitor abateri de la Scriptur\u0103 se fac nevrednici, particip\u00e2nd iresponsabil la Masa Domnului, dar nu se ia \u00een calcul situa\u021bia acelora care, fie din necunoa\u0219tere sau fie din iresponsabilitate, practic\u0103 varianta omiterii de a participa la Masa Domnului. Prin urmare, pentru o \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a lucrurilor, \u00eentrebarea trebuie pus\u0103 \u0219i altfel: Este posibil ca neparticiparea con\u0219tien\u021b\u0103 la Cina Domnului s\u0103 fie catalogat\u0103 \u00een acela\u0219i mod cu participarea \u00een chip nevrednic?<\/em><\/p>\n

    A\u0219adar, \u00een conformitate cu cele expuse de apostolul neamu-rilor, r\u0103spunsul trebuie s\u0103 vin\u0103 at\u00e2t prin studierea cazurilor celor ce se fac vinova\u021bi de participarea la Cina Domnului prin acte de comitere (exemplul celor din Corint), c\u00e2t \u0219i a acelora care se fac vinova\u021bi de neparticiparea la Masa Domnului prin actul de omitere, trec\u00e2nd con\u0219tient peste porunca M\u00e2ntuitorului, \u201elua\u021bi, m\u00e2nca\u021bi\u201d<\/em> \u0219i \u201ebe\u021bi to\u021bi\u201d<\/em>.<\/p>\n

    Varianta 2 \u2013 abordarea complex\u0103 \u0219i evitarea particip\u0103rii \u00een chip nevrednic. <\/em>\u00cen primul r\u00e2nd, dup\u0103 cum s-a men\u021bionat deja, Masa Domnului a fost instituita\u0306 ca Porunca\u0306, iar participarea credincio-sului, ar trebui privit\u0103 \u00een mod pozitiv, pentru zidire \u0219i acceptat\u0103 ca \u0219i obliga\u021bie a credinciosului.<\/p>\n

    \u00cen al doilea r\u00e2nd, dac\u0103 facem o retrospectiv\u0103 a celor petrecute \u00een biserica din Corint, Cina nu poate fi practicat\u0103 \u00eentr-un mod neadecvat, sau de Masa Domnului trebuie s\u0103 ne apropiem cu reveren\u021b\u0103.<\/p>\n

    \u00cen al treilea r\u00e2nd, \u00een baza celor relatate de apostolul Pavel, trebuie men\u021bionat, ca\u0306 ori de ca\u0302te ori credinciosul sau comunitatea cres\u0326tina\u0306 pierde scopul pentru care a fost constituita\u0306 Masa Domnului, confund\u00e2nd semnificat\u0326ia ei, fie cu o masa idoleasc\u0103, fie accept\u00e2nd o practic\u0103 lipsit\u0103 de reveren\u021b\u0103, atunci participarea credinciosului este situata\u0306 i\u0302ntre proclamarea jertfei Domnului Isus \u0219i participarea la Masa Domnului i\u0302n chip nevrednic. <\/em>Evident, pierderea scopului s\u0326i confundarea semnificat\u0326iei duce la un mod gres\u0326it de participare. Aspect cu care s-a confruntat apostolul Pavel i\u0302n biserica din Corint.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    Contextul biseric<\/em>ii<\/em> din Corint \u0219i problemele legate de Cina Domnului<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    Penru a \u00een\u021belege cadrul complex \u00een care apar aceste probleme grave, trebuie s\u0103 studiem at\u00e2t pasajul din 1Cor. 11:17\u201334, unde marele apostol face o radiografie a problemelor credincio\u0219ilor din Corint, c\u00e2t s\u0326i pasajul din 1Cor. 10:14\u201322, unde Pavel descrie semnifica\u021bia teologic\u0103 a Cinei Domnului pus\u0103 \u00een contrast cu semnifica\u021bia teologic\u0103 a unei jertfe aduse la templele idole\u0219ti.<\/p>\n

    Deschiz\u00e2nd paranteza spre modul cum s\u0103rb\u0103toreau corintenii Masa Domnului, Pavel scoate \u00een eviden\u021b\u0103 mai multe probleme legate de s\u0103rb\u0103torirea acestui act divin. \u00cen primul r\u00e2nd, apostolul identific\u0103 scopul gre\u0219it<\/em> al adun\u0103rilor celor din Corint, competi\u021bie \u0219i nu unitate. Conform \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii Domnului Isus, motivul oric\u0103rei adun\u0103ri pentru \u00eenchinare, inclusiv pentru proclamarea jertfei Domnului la Cina care avea loc la fiecare \u00eent\u00e2lnire a bisericii trebuia s\u0103 fie cu scop de zidire. Adun\u0103rile celor din Corint duceau la dezacorduri \u0219i dezbinare (1Cor. 11:17\u201318). Conduc\u0103torii sau prezbiterii bisericii din Corint divizaser\u0103 biserica \u00een partide. Biserica era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00eentre mai mul\u021bi lideri care se du\u0219m\u0103neau \u00eentre ei (1Cor. 11:19).<\/p>\n

    \u00cen al doilea r\u00e2nd, dezbinarea dintre lideri, scotea \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 mediul pentru \u00eenchinare era inadecvat<\/em>. \u00cen capitolul 10, apostolul Pavel spune c\u0103 spiritul de unitate trebuie s\u0103 domine \u00een adunarea copiilor lui Dumnezeu, atmosfer\u0103 care lipsea \u00een Corint. Masa Domnului, spune apostolul, marcheaz\u0103 unitatea: \u201e<\/em>Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 este o p\u00e2ine, noi, care suntem mul\u0163i, suntem un trup, c\u0103ci to\u0163i lu\u0103m o parte din aceea\u015fi p\u00e2ine\u201d <\/em>(1Cor. 10:17) F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mediul acesta nu corespundea criteriilor spirituale. Prin urmare, Masa Domnului nu poate fi practicata\u0306 i\u0302ntr-o atmosfera\u0306 unde este discriminare sau o i\u0302nt\u0326elegere teologica\u0306 eronat\u0103 cu privire la Masa Domnului (1Cor. 11:20).<\/p>\n

    Prin faptul c\u0103 scopul \u0219i atmosfera nu erau adecvate pentru proclamarea jertfei Domnului, conduc\u0103torii din biserica din Corint se mai f\u0103ceau vinova\u021bi \u0219i de o administrare fireasca\u0306,<\/em> lumeasc\u0103 a Mesei Domnului, aceast\u0103 administrare nu se deosebea cu nimic de modul \u00een care se petreceau mesele idole\u0219ti: \u201eFiindc\u0103 atunci c\u00e2nd sta\u0163i la mas\u0103, fiecare se gr\u0103be\u015fte s\u0103-\u015fi ia cina adus\u0103 de el \u00eenaintea altuia; a\u015fa c\u0103 unul este fl\u0103m\u00e2nd, iar altul\u00a0este beat\u201d<\/em> (1Cor. 11:21) \u00cen felul acesta, o adminstrare fireasc\u0103 ducea la discriminarea s\u0103-racilor de cei boga\u021bi (unul este fl\u0103m\u00e2nd<\/em>) \u0219i, cre\u00e2nd totodata o atmosfer\u0103 imoral\u0103 (iar altul\u00a0este beat<\/em>). Dar pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, credincio\u0219ii din Corint as\u0327teptau sa\u0306 fie la\u0306udat\u0327i (1Cor. 11:17).<\/p>\n

    \u00cencep\u00e2nd cu versetul 17 \u0219i p\u00e2n\u0103 la versetul 22, apostolul Pavel este dur i\u0302n expresii s\u0327i dojenitor fat\u0327a\u0306 de cei din biserica din Corint. Iar de la versetul 23 Pavel schimba\u0306 tonul, treca\u0302nd la calm s\u0327i dulceat\u0327a\u0306 i\u0302n vorbire. El \u00ee\u0219i schimb\u0103 stilul de vorbire, deoarece i\u0302n continuare urma s\u0103 vorbeasc\u0103 despre modul corect, cum trebuie s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 o biseric\u0103 Masa Domnului.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    Modul adecvat \u00een proclamarea jertfei Domnului \u2013 participarea la Masa Domnului<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    Masa Domnului a fost instituit\u0103 pentru a crea unitate \u00eentre enoria\u0219i. Dup\u0103 cum explic\u0103 apostolul Pavel, Domnul Isus a luat o singura\u0306 pa\u0302ine care aducea aminte de trupul lui Hristos jertfit s\u0326i trupul lui Hristos format, adica\u0306 Biserica, ca entitate, care i\u0302s\u0326i ga\u0306ses\u0326te rostul i\u0302n prosl\u0103virea jertfei Domnului Isus.<\/p>\n

    Medita\u0302nd la jertfa Domnului Isus, realiza\u0306m ca\u0302t de mult ne-a iubit Dumnezeu, i\u0302nca\u0302t s-a dat pe Sine i\u0302nsus\u0327i pentru pa\u0306catele noastre. Folosind stilul narativ (povestire explicit\u0103) Pavel spune: \u201eCa\u0306ci am primit de la Domnul ce v-am i\u0302nva\u0306t\u0327at, s\u0327i anume ca\u0306 Domnul Isus, i\u0302n noaptea i\u0302n care a fost va\u0302ndut, a luat o pa\u0302ine. S\u0327i, dupa\u0306 ce a mult\u0327umit lui Dumnezeu, a fra\u0302nt-o s\u0327i a zis: “Luat\u0327i, ma\u0302ncat\u0327i; acesta este trupul Meu care se fra\u0302nge pentru voi; sa\u0306 facet\u0327i lucrul acesta spre pomenirea Mea”\u201d<\/em> (1Cor. 11:23\u201324).<\/p>\n

    Pentru ca\u0306 cei din biserica din Corint \u0219tirbiser\u0103 din valoarea acestui act instituit de Domnul Hristos, Pavel explica\u0306 i\u0302n ce consta\u0306 semnificat\u0326ia ei, care cuprinde dou\u0103 aspecte cheie.<\/p>\n

    \u00cen primul r\u00e2nd, Masa Domnului semnific\u0103 pomenirea jertfei Domnului: \u201esa\u0306 facet\u0327i lucrul acesta spre pomenirea Mea<\/em>\u201d (1Cor. 11:24). Masa Domnului vorbes\u0326te despre valoarea ves\u0326nica\u0306 a jertfei Domnului: \u201e\u2026Hristos, dup\u0103 ce S-a adus\u00a0jertf\u0103 o singur\u0103 dat\u0103, ca s\u0103 poarte p\u0103catele multora\u201d<\/em> (Evr. 9:28). Medit\u00e2nd la jertfa Domnului, i\u0302ntr-o atmosfera\u0306 solemn\u0103, inima credinciosului este coples\u0326ita\u0306 de sigurant\u0326a ierta\u0306rii, ca\u0306pa\u0306tata\u0306 prin credint\u0326a i\u0302n jertfa Ma\u0302ntuitorului.<\/p>\n

    \u00cen al doilea r\u00e2nd, Masa Domnului mai \u00eenseamn\u0103 \u0219i procla-marea mor\u021bii<\/em> Domnului, ca pre\u021b de r\u0103scump\u0103rare pentru mul\u021bi, adic\u0103 \u0219i cei nem\u00e2ntui\u021bi: \u201ePentru c\u0103, ori de c\u00e2te ori m\u00e2nca\u0163i din p\u00e2inea aceasta \u015fi be\u0163i din paharul acesta,<\/em> vesti\u0163i moartea Domnului p\u00e2n\u0103\u00a0va veni El<\/em>\u201d (1Cor. 11:26). \u00cen acest context, apostolul Pavel scoate \u00een eviden\u021b\u0103 c\u0103 Masa Domnului este un act al proclam\u0103rii Evangheliei, este verba visibilia <\/em>sau cuv\u00e2ntul viu al predic\u0103rii Evangheliei, unde credinciosul predica\u0306 prin participare f\u0103r\u0103 cuvinte, deoarece actul vorbe\u0219te de la sine. Lu\u00e2nd din p\u00e2ine \u0219i vin, credinciosul se cerceteaz\u0103 reflect\u00e2nd asupra jertfei M\u00e2ntuitorului, iar i\u0302n mintea lui deruleaza\u0306 filmul trecutului personal, isp\u0103\u0219it de Hristos la Golgota. Amintirea Domnului Isus este cea mai pla\u0306cuta\u0306 referint\u0326a\u0306 din viat\u0326a celui pa\u0306ca\u0306tos, care era sortit pierza\u0306rii, dar acum este salvat prin jertfa Ma\u0302ntuitorului.<\/p>\n

    Aceste idei ies evident din stilul \u0219i terminologia folosit\u0103 de apostolul neamurilor. Verbul folosit de Pavel i\u0302n limba greaca\u0306 este katanghelonn, <\/em>echivalentul verbului hagadah <\/em>din ebraica, care i\u0302nseamna\u0306 a povesti<\/em> da\u0302nd explicat\u0326ii. Aceasta avea loc \u00een timpul mesei pascale, atunci ca\u0302nd fiul i\u0302ntreba pe tata\u0306l despre sa\u0306rba\u0306toarea pas\u0326telui (Exod 12:26\u201327), pa\u0219tele fiind o proiect\u0326ie profetica\u0306 a jertfei Domnului Isus: \u201ePentru c\u0103, ori de c\u00e2te ori m\u00e2nca\u0163i din p\u00e2inea aceasta \u015fi be\u0163i din paharul acesta, vesti\u0163i moartea Domnului p\u00e2-n\u0103\u00a0va veni El\u201d<\/em> (1Cor. 11:26)<\/p>\n

    \u00cen aceia\u0219i ordine de idei, cercet\u00e2ndu-se dup\u0103 cum spune Scriptura, credinciosul devine cons\u0326tient de importan\u021ba Mesei Domnului, recunosc\u00e2nd c\u0103 Domnul Isus S-a jertfit pentru el. Pentru mine personal, a nu sa\u0306rba\u0306tori Masa Domnului i\u0302nseamna\u0306 a nu-mi aduce aminte prin Cine am fost ra\u0306scumpa\u0306rat, minimaliz\u00e2nd m\u0103re\u021bia M\u00e2ntuitorului meu. Ori de ca\u0302te ori participa\u0306m la Masa Domnului, ma\u0306rturisim i\u0302n modul cel mai solemn ca\u0306 singurul Ma\u0302ntuitor este Domnul Isus Hristos, care a murit pentru pa\u0306catele noastre s\u0327i a i\u0302nviat sa\u0306 ne readuca\u0306 i\u0302n slava Tata\u0306lui.<\/p>\n

    Aspectul cel mai triumf\u0103tor al Mesei Domnului este legat de cons\u0326tientizarea faptului de ce o facem s\u0326i ca\u0306 sa\u0306rba\u0306toarea trebuie fa\u0306cuta\u0306 i\u0302ntr-un duh de reverent\u0326a\u0306. \u00cen felul acesta, spune apostolul neamurilor, coples\u0326i\u021bi de amintirea jertfei Domnului care se i\u0302mple-te\u0219te cu triumful i\u0302nvierii, comemorarea Domnului Isus, trece \u00eentr-o doxologie prin care proclam\u0103m calea m\u00e2ntuirii, prin jertfa Domnului Isus (1Cor. 11:27\u201334).<\/p>\n

     <\/p>\n

    Participarea credinciosului la Masa Domnului \u00een chip nevrednic: contextul contemporan <\/strong><\/h3>\n

    (1Cor. 10:14\u201322; 11:17\u201337)<\/p>\n

     <\/p>\n

    Pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora actual\u0103 exist\u0103 mult\u0103 confuzie \u00een ceea ce prive\u0219te participarea la Masa Domnului \u00een chip nevrednic, urmea-z\u0103 s\u0103 mai atragem un pic de aten\u021bie sporit\u0103 asupra acestui factor important.<\/p>\n

    \u00cen primul r\u00e2nd, din cele expuse mai sus, realiz\u0103m c\u0103 contextul despre care vorbe\u0219te apostolul Pavel credincio\u0219ilor din Corint, se refer\u0103 la practicarea Mesei Domnului \u00een acela\u0219i mod cum s\u0103rb\u0103-toreau p\u0103g\u00e2nii mesele dedicate idolilor, pe care el le calific\u0103 ca mese dedicate dracilor (1Cor. 10:20). \u00cen fine el ridic\u0103 “cartona\u0219ul galben” explic\u00e2ndu-le c\u0103 acest mod de a celebra Masa Domnului se aseam\u0103n\u0103 cu o \u00eenchinare la idoli (1Cor. 10:14). Pavel devine aspru pentru c\u0103 impruden\u021ba credincio\u0219ilor din Corint periclita calea m\u00e2ntuirii. Ridic\u00e2nd tonul vocii, el \u00eei cheam\u0103 la vigilen\u021b\u0103: \u201e<\/em>V\u0103 vorbesc ca unor oameni cu judecat\u0103: judeca\u0163i voi singuri ce spun. Paharul\u00a0binecuv\u00e2ntat, pe care-l binecuv\u00e2nt\u0103m, nu este el \u00eemp\u0103rt\u0103-\u015firea cu s\u00e2ngele lui Hristos? P\u00e2inea\u00a0pe care o fr\u00e2ngem nu este ea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu trupul lui Hristos\u201d<\/em> (1Cor. 10:15\u201316). Aten\u021bie, ar spune apostolul, Dumnezeu nu \u00eemparte slava Sa cu idolii: \u201eNu\u00a0pute\u0163i bea paharul Domnului \u015fi paharul\u00a0dracilor; nu pute\u0163i lua parte la masa Domnului \u015fi la masa dracilor\u201d<\/em> (1Cor. 10:21).<\/p>\n

    \u00cen al doilea r\u00e2nd, cel mai bun mod de a corecta aceast\u0103 stare apostatic\u0103 const\u0103 \u00eentr-o cercetare individual\u0103 efectuat\u0103 chiar atunci c\u00e2nd st\u0103m fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu Domnul Isus, care este prezent la Cin\u0103. Aceasta reiese din cele expuse de Pavel \u00een urm\u0103torul capitol, unde apostolul reconfirm\u0103 porunca Domnului Isus \u00een Evanghelii: \u201e<\/em>Fiecare\u00a0s\u0103 se cerceteze dar pe sine \u00eensu\u015fi \u015fi a\u015fa s\u0103 m\u0103n\u00e2nce din p\u00e2inea aceasta \u015fi s\u0103 bea din paharul acesta. C\u0103ci cine m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi bea \u00ee\u015fi m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi bea os\u00e2nda lui \u00eensu\u015fi, dac\u0103 nu deosebe\u015fte trupul Domnului\u201d<\/em> (1Cor. 11:28\u201329). Verbul din limba greac\u0103 folosit \u00een versetul 28 este \u03b4\u03bf\u03ba\u03b9\u03bc\u1f71\u03b6\u03b5\u03c4\u03c9 \u0219i se traduce “examineaz\u0103-te”<\/em> sau “cerceteaz\u0103-te”<\/em>. La fel ca \u0219i \u00een cazul verbelor m\u00e2nca\u021bi<\/em> \u0219i be\u021bi<\/em> verbul cerceta\u021bi-v\u0103<\/em> este la modul imperativ, ce exprim\u0103 o porunc\u0103 \u0219i este pus la diateza reflexiv\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare credincios, trebuie s\u0103 se cerceteze pe sine \u00eensu\u0219i \u00een timpul Mesei Domnului.<\/p>\n

    Cercet\u00e2ndu-se \u00een lumina adev\u0103rului descoperit prin explica\u021bia apostolului Pavel, fiecare credincios se apropie de Masa Domnului \u00een duh de reveren\u021b\u0103, fiind cople\u0219it totodat\u0103 de sentimente de recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i adora\u021bie, proclam\u00e2nd prin participare jertfa r\u0103s-cump\u0103r\u0103toare a Domnului Isus. Prin aceasta, apostolul Pavel men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 tot ce vine \u00een contrast cu cele spuse de el, nu corespunde cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura dat\u0103 de Domnul Isus: \u201eC\u0103ci am primit de la Domnul ce v-am \u00eenv\u0103\u021bat\u201d<\/em> (1Cor. 11:23a). Aceasta este o \u00een\u021bele-gere incorect\u0103 a semnifica\u021biei Cinei Domnului, ce conduce la un mod incorect de participare, care face ca celebrarea Mesei Domnu-lui s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een chip nevrednic. \u0218i aceasta are loc ori de c\u00e2te ori nu se face deosebirea i\u0302ntre Masa Domnului s\u0326i mesele dedicate idolilor sau altor scopuri, unde mai poate fi inclus\u0103 o atitudine inadecvata\u0306, marcata\u0306 de indiferent\u0326a\u0306 sau imputarea unei semnifi-cat\u0326ii mistice incompatibile cu Masa Domnului.<\/p>\n

    Abaterile \u00een practicarea Cinei Domnului<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

    I\u0302n conformitate cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura pe care o avem din Evanghelii \u0219i \u00cent\u00e2ia Epistol\u0103 a lui Pavel c\u0103tre Corinteni, putem men\u021biona c\u0103, \u00een mod practic, pentru vremurile noastre, participarea la Masa Dom-nului i\u0302n chip nevrednic include urma\u0306toarele abateri:<\/p>\n