Am parcurs \u00eempreun\u0103 \u00een numerele anterioare ale revistei, av\u00eend la dispozi\u0163ie date succinte, un scurt istoric al\u00a0 bisericilor baptiste din secolele XIX-XX. Acum vom \u00eentoarce o nou\u0103 fil\u0103 a vie\u0163ii bisericilor baptiste, denumit\u0103 ,,Perioada comunist\u0103\u201d, ce cuprinde anii 1940-1991. \u00cens\u0103, \u00een articolul dat m\u0103 voi referi, \u00een special, la activitatea \u015fi evolu\u0163ia bisericilor \u00een peroada 1940-1959.<\/p>\n
\u00cen 1940 \u00een Basarabia au loc transform\u0103ri radicale pe plan politic. U.R.S.S. \u00eenainteaz\u0103 un ultimatum Guvernului Rom\u00e2n, cer\u00eend retragerea administra\u0163iei, armatei \u015fi a altor bunuri, care apar\u0163in Rom\u00e2niei, \u00een spa\u0163iul dintre r\u00eeul Prut \u015fi Nistru, sus\u0163in\u00eend c\u0103 teritoriul dat\u00a0 este de origine slav\u0103, fiind populat de slavi dintotdeauna, iar majoritatea locuitorilor doresc s\u0103 apar\u0163in\u0103 Uniunii Sovietice, motiv\u00eend cererea prin urmatoarele: ,,Rom\u00e2nia monarhal\u0103 nu ia \u00een considerare dorin\u0163ele popula\u0163iei din spa\u0163iul dat, libertatea exprim\u0103rii este inhibat\u0103 \u015fi numai \u00een cadrul Uniunii R.S.S. locuitorii Basarabiei\u00a0 vor fi cu adev\u0103rat liberi.\u201d<\/p>\n
Veaceslav Molotov \u00eel invit\u0103 pe ambasadorul Rom\u00e2niei la el, aduc\u00eendu-i la cuno\u015ftin\u0163\u0103 decizia, ce con\u0163ine urm\u0103toarele: \u201e\u00cen\u00a0 48 de ore teritoriul dat trebuie s\u0103 treac\u0103 \u00een componen\u0163a U.R.S.S. Ultimatumul pus \u00een fa\u0163\u0103 nu urma s\u0103 fie discutat, aceasta era o not\u0103 categoric\u0103 din partea puterii sovietice. Astfel, pe 28 iunie, 1940 Armata Ro\u015fie introduce contingentul militar pe teritoriu, \u00eempiedic\u00eend retragerea bunurilor materiale, precum \u015fi a localnicilor peste Prut. Are loc anexarea for\u0163at\u0103 a Basarabiei de c\u0103tre U.R.S.S. f\u0103r\u0103 a se \u0163ine cont de dorin\u0163a poporului.\u201d<\/p>\n
Cu aceste evenimente\u00a0 \u00eencepe o nou\u0103 perioad\u0103 politic\u0103 pentru Basarabia, denumit\u0103 \u201ecomunist\u0103\u201d, parcurs\u0103 \u015fi de bisericile de pe teritoriul pruto-nistrean. \u00centre anii 1941-44 Basarabia este din nou integrat\u0103 \u00een componen\u0163a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. \u00centre 1940-1941 sistemul comunist nu a reu\u015fit totalmente s\u0103 distrug\u0103 mi\u015fcarea baptist\u0103, \u00eens\u0103 pentru aceasta sunt emise urm\u0103toarele directive:<\/p>\n
Ordinul \u00een care se interzice:<\/p>\n
\u00cen 1941 cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial cuprinde \u015fi teritoriul Basarabiei. Majoritatea cl\u0103dirilor ce au apar\u0163inut bisericilor erau confiscate \u015fi transformate \u00een centre de comandament, spitale, depozite, etc. Biserica din Chi\u015fin\u0103u, de pe strada G\u0103rii nr. 2, a fost \u015fi ea transformat\u0103 \u00eentr-un spital militar. \u00centre anii 1941-1944 majoritatea b\u0103rba\u0163ilor din biserici au fost \u00eenrola\u0163i \u00een armat\u0103, fie \u00een cea rom\u00e2n\u0103, fie \u00een cea sovietic\u0103. De aceea, \u00een ace\u015fti ani nu s-a eviden\u0163iat spiritul evanghelic \u00een Basarabia. Mul\u0163i converti\u0163i din timpul celui de-al treilea deceniu, \u00eencerc\u00eend s\u0103 evite urgia comunist\u0103, s-au mutat cu traiul \u00een Rom\u00e2nia ori \u00een Ucraina, unde au fost deja distruse multe loca\u015furi sfinte \u015fi alta era situa\u0163ia, privind via\u0163a bisericii, iar unii au fost ridica\u0163i cu for\u0163a \u015fi deporta\u0163i \u00een Siberia.<\/p>\n
La sf\u00eer\u015fitul anululi 1944, teritoriul dat din nou devine parte a U.R.S.S., are loc reinstaurarea regimului totalitar comunist. \u00cencep s\u0103 activeze din nou unele uzine, fabrici, p\u0103m\u00e2nturile s\u00eent cultivate \u015fi astfel re\u00eencepe via\u0163a pa\u015fnic\u0103 \u00een Basarabia. \u00cen unele ora\u015fe \u015fi sate\u00a0 loca\u015furile bisericilor au fost deschise, \u00eens\u0103 din cauza lipsei lucr\u0103torilor toate activit\u0103\u0163ile erau pe umerii surorilor.<\/p>\n
\u00cen august, 1945 cre\u015ftinii din cultul penticostal au apelat la conduc\u0103torii Uniunii Bisericilor Baptiste din U.R.S.S., condus\u0103 de I. Jidkov rug\u00eendu-i s\u0103-i accepte \u00een cadrul ei. din cauza refuzului din partea Ministerului Cultelor, av\u00eend acreditare \u015fi drept de activitate. Dup\u0103 multe discu\u0163ii ce au avut loc la Moscova \u00eentre reprezentan\u0163ii ambelor mi\u015fc\u0103ri s-a ajuns la urm\u0103toarea decizie, care a \u015fi fost numit\u0103 ,,decizia din august\u201d. \u00cen special, \u00een ea se men\u0163iona c\u0103 darul vorbirii \u00een limbi este interzis \u00een cadrul bisericilor unite, dac\u0103 nu avea cine s\u0103-l t\u0103lm\u0103ceasc\u0103. Mai t\u00e2rziu, \u00een anul 1947 \u00een cadrul U.U.B.B. a fost solicitat\u0103 unirea \u015fi de c\u0103tre Mi\u015fcarea Evanghelic\u0103 Apostolic\u0103, \u00een frunte cu N.P. Smorodin, de asemenea, de Mi\u015fcarea Cre\u015ftinilor Liberi, numi\u0163i \u00een popor darbi\u015fti, precum \u015fi de Uniunea Bisericilor lui Cristos, care f\u0103cea parte din teritoriul fost-polonez, anexat de U.R.S.S. \u00een anul 1940, aceast\u0103 mi\u015fcare num\u0103ra\u00a0 70 de biserici.<\/p>\n
\u00cencep\u00eend cu anul 1945, \u00een Basarabia se \u00eentorceau \u015fi b\u0103rba\u0163ii pe la casele lor, astfel, dintre fra\u0163ii slujitori s-au re\u00eentors unii, dorind s\u0103-\u015fi redeschid\u0103 c\u00eet mai repede bisericile. Lucr\u0103torii \u015fi-au propus reactivarea Uniunii Baptiste, care din anul 1938 p\u00e2n\u0103 \u00een 1945 a fost interzis\u0103. Oficial, nu a avut dreptul s\u0103 activeze nici o biseric\u0103 \u00een toat\u0103 perioada dat\u0103, \u00eens\u0103 \u00een unele localit\u0103\u0163i au continuat s\u0103 se adune pe la case membrii, vestind Cuv\u00e2ntul chiar dac\u0103 erau b\u0103tu\u0163i de oficialii rom\u00e2ni sau aresta\u0163i de securitatea sovietic\u0103. Uniunea Baptist\u0103 din Basarabia a pierdut \u00een ace\u015fti \u015fapte ani grei mul\u0163i colaboratori ce au fost omor\u00e2\u0163i, precum \u015fi membri de r\u00eend, care s-au refugiat, schimb\u00eendu-\u015fi locul de trai. \u00cen anul 1945 fra\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 pe la casele membrilor, pentru a-i invita din nou la biseric\u0103. \u00cen acest r\u0103stimp nici o cl\u0103dire, ce apar\u0163inea Uniunii Baptiste, nu servea drept spa\u0163iu pentru biseric\u0103. Astfel, \u00eencepe munca grea de prezentare a documentelor pentru redob\u00eendirea cl\u0103dirilor. Redeschiderea bisericilor a fost posibil\u0103 numai datorit\u0103 r\u00eevnei unor persoane, care \u015fi-au p\u0103strat credin\u0163a \u00een aceast\u0103 perioada neagr\u0103 a bisericii \u015fi nu le-a fost fric\u0103 de pozi\u0163ia Partidului. Primele loca\u015furi sfinte au fost redeschise abia la sf\u00e2r\u015fitul anului 1945 \u00een ora\u015fele B\u0103l\u0163i, Cead\u00eer-Lunga \u015fi Chi\u015fin\u0103u. Apoi, din 1945 p\u00eena \u00een 1946 au fost deschise mai multe biserici din republica nou-format\u0103. Totodat\u0103, fra\u0163ii au \u00een\u0163eles schimb\u0103rile ce au avut loc \u00een organizare, de aceea, au mers la Moscova, cer\u00eend \u00eenregistrarea Uniunii Baptiste din R.S.S.M. \u00een cadrul Uniunii Generale Baptiste din U.R.S.S., condus\u0103 de Iakov Jidkov. Fra\u0163ii au mai cerut s\u0103 li se ofere un lider din Uniunea U.R.S.S., pentru a realiza o structurare pe regiuni \u015fi sectoare.<\/p>\n
Pe plan spiritual, anul 1945 este anul primelor roade, c\u00eend bisericile baptiste \u00ee\u015fi \u00eencep cu adev\u0103rat activitatea dup\u0103 o perioad\u0103 de t\u0103cere, plin\u0103 de greut\u0103\u0163i \u015fi lipsuri spirituale. \u00cen anul 1946 are loc recunoa\u015fterea Uniunii Bisericilor Cre\u015ftine Evanghelice Baptiste din R.S.S.M. Pentru organizarea muncii \u00een cadrul acesteia, Uniunea din Moscova l-a recomandat pe fratele Ilie Grigorievici Ivanov \u00een calitate de pre\u015fedinte al Uniunii B.C.E. Baptiste din R.S.S.M. Astfel, \u00een ianuarie, 1946 el \u00ee\u015fi \u00eencepe slujirea \u00een R.S.S.M., vizit\u00eend Nordul, Centrul \u015fi Sudul Moldovei, invit\u00eend personal lucr\u0103torii, pentru a avea anumite discu\u0163ii \u015fi a cunoa\u015fte personal lucrarea Domnului. Totodat\u0103, a anun\u0163at \u015fi congresul, ce trebuia s\u0103 aib\u0103 loc de pe 15-25 februarie. La acesta au participat reprezentan\u0163i ai 88 de biserici,\u00a0 care au prezentat componen\u0163a tuturor membrilor \u015fi s-a ajuns la cifra de 3085 de credincio\u015fi(comparativ cu 15000 \u00eenainte de r\u0103zboi).<\/p>\n
La \u00eentrunirea respectiv\u0103 Ilie Ivanov a rostit un raport, motiv\u00eendu-i pe cei prezen\u0163i s\u0103 aleag\u0103 conducerea local\u0103 a U.B.C.E.B. din R.S.S.M.. Astfel, au fost ale\u015fi urm\u0103torii fra\u0163i: ca pre\u015fedinte – fratele Ivan Timofeevici Slobodcikov, \u00een consiliu – fra\u0163ii Belousov, Soroceanu, Hijneakov \u015fi Rudenko.<\/p>\n
Aceast\u0103 adunare a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een procesul verbal ca cel de-al 13-lea congres. La 10 martie 1946 bisericile din Chi\u015fin\u0103u l-au ales ca pastor pe fratele Rudenko, el l-a \u00eenlocuit pe Boris Bu\u015fil\u0103, de asemenea, pe fratele Slobodcikov, care \u00eempreun\u0103 cu Soroceanu erau p\u0103stori \u00een B\u0103l\u0163i \u00een anii-30.<\/p>\n
\u00cen 1946 au loc \u015fi unele schimb\u0103ri \u00een cadrul bisericii din or. B\u0103l\u0163i. \u00cen urma alegerilor din cadrul Uniunii fratele Slobodcikov se mut\u0103 cu traiul la Chi\u015fin\u0103u \u015fi activitatea de pastor este \u00eencredin\u0163at\u0103 fratelui Bruzinschi.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 partidul comunist a cooperat \u015fi a apelat la ajutorul multor cre\u015ftini din bisericile baptiste, numindu-i \u00een func\u0163iile de conducere s\u0103te\u015fti \u015fi raionale. Din cauza anilor grei de dup\u0103 r\u0103zboi, caracteriza\u0163i prin lipsuri, neajunsuri, foame, comuni\u015ftii aveau nevoie de\u00a0 conduc\u0103tori, care s\u0103 fie un model de dreptate \u015fi cinste. Liderii comuni\u015fti erau analfabe\u0163i \u00een mare parte sau vorbeau doar rusa \u015fi din satele noastre cei care mai \u015ftiau s\u0103 citeasc\u0103 erau pastorii, diaconii \u015fi predicatorii din bisericile baptiste. Partidul Comunist \u015fi-a propus redeschiderea \u015fcolilor \u00een satele moldovene\u015fti, iar\u0103\u015fi s-au confruntat cu o criz\u0103 a oamenilor ce \u015ftiau carte \u015fi s-a apelat din nou la slujitorii locali. \u00cen anii 1945-1947 lucr\u0103torii bisericilor baptiste au \u00eendeplinit func\u0163ii importante: primari, secretari de prim\u0103rii, directori de \u015fcoli, profesori.<\/p>\n
Anii 1947-1948 au fost relativ prielnici, privind activitatea cre\u015ftin\u0103, are loc \u00eenregistrarea bisericilor nou-deschise sau redeschiderea lor f\u0103r\u0103 obstacole din partea puterii, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 mai mult de jum\u0103tate dintre bisericile care activau au primit un statut oficial, at\u00eet \u00een R.S.S.M., c\u00eet \u015fi \u00een \u00eentreaga Uniune Sovietic\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1949 Stalin pune sub interdic\u0163ie bisericile de orice cult din cauza noii politici mondiale, care a \u00eemp\u0103r\u0163it lumea \u00een 2 tabere: capitalist\u0103 \u015fi socialist\u0103, \u015fi toate bisericile, mai ales cele baptiste, erau privite ca parte a taberei capitaliste, iar membrii lor drept spioni ai americanilor anticomuni\u015fti. Astfel, este emis ordinul cu privire la intrunirile, care puteau s\u0103 se desf\u0103\u015foare numai cu permisiunea Sovietului S\u0103tesc (puterea executiv\u0103 local\u0103). Fiecare biseric\u0103 \u00een parte trebuia s\u0103 depun\u0103 o cerere, \u00een care s\u0103 indice scopul, persoanele ce erau prezente \u015fi durata adun\u0103rii. De aceea, multe servicii erau interzise. Tot \u00een perioada 1949-1950 o parte dintre lucr\u0103torii \u015fi membrii de r\u00e2nd au fost exila\u0163i \u00een Siberia, fiind despropriet\u0103ri\u0163i \u015fi considera\u0163i du\u015fmani ai poporului.<\/p>\n
Situa\u0163ia bisericilor devine tot mai grea, pentru c\u0103 statul se amesteca direct \u00een via\u0163a intern\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor cre\u015ftine. Multe biserici nu aveau \u00eenregistrare, deoarece lucr\u0103torii au refuzat \u201ecooperarea\u201d cu organele de conducere. O alt\u0103 cauz\u0103, privind faptul c\u0103 a fost redus\u0103 activitatea bisericilor, \u00eel reprezint\u0103 dezacordul statului vizavi de alegerea efectuat\u0103 de membrii bisericilor, a pastorilor sau diaconilor. Legisla\u0163ia prevedea clar \u00eent\u0103rirea \u00een func\u0163ie a liderilor bisericii, ce avea loc cu permisiunea puterii locale \u015fi dac\u0103 aceasta nu d\u0103dea acordul, atunci liderul nu era considerat drept reprezentat oficial al bisericii. Acela\u015fi mod de confirmare \u00een func\u0163ie exista \u015fi la nivel de republic\u0103 sau uniune. Majoritatea liderilor bisericilor nu erau de acord cu amestecul direct al statului \u00een via\u0163a bisericii, mai ales c\u0103 existau nenum\u0103rate cazuri, c\u00eend organele de stat veneau cu propunerea de a modifica anumite c\u00e2nt\u0103ri, articole publicate sau texte de felicitare, scrise cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor cre\u015ftine.<\/p>\n
\u00cen 1953 Stalin moare \u015fi\u00a0 la conducere vine Nikita Hru\u015fciov, care \u00een perioada anilor 1953-1957 asigur\u0103 bisericilor baptiste mai mult\u0103 libertate, astfel, se eviden\u0163iaz\u0103 o cre\u015ftere numeric\u0103 a membrilor lor. \u00cen acest r\u0103stimp au fost \u00eenregistrate unele \u00eencerc\u0103ri de a boteza \u00een locuri deschise \u015fi de a petrece anumite evangheliz\u0103ri.<\/p>\n
Dac\u0103 ne-am referi la via\u0163a intern\u0103 a bisericilor, putem observa, \u00eens\u0103, o perioad\u0103 mai dificil\u0103. O mare parte a bisericilor se confruntau cu anumite conflicte interne (nu vom specifica bisericile, dar v\u0103 vor fi prezentate la modul general). Nemul\u0163umirea membrilor devenea tot mai mare, av\u00eend drept cauze metodele de conducere. Din pricina interdic\u0163iilor puterii, conducerea bisericilor locale nu fusese modificat\u0103 \u015fi \u00eennoit\u0103, astfel, mul\u0163i au uitat scopul \u015fi chemarea de care au avut parte.<\/p>\n
S-au \u00eenmul\u0163it cazurile \u00een care pastorii f\u0103ceau abuz de putere, nu acceptau comitetul \u015fi membrii \u00een administrarea bisericii, se creau partide care se b\u00e2rfeau mai mult dec\u00eet predicau Evanghelia. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 conducerea U.B.C.E.B. era concetrat\u0103 \u015fi depunea un mare efort, \u00een special, privind rezolvarea unor astfel de cazuri, vizit\u00eend biserici din republic\u0103.<\/p>\n
Situa\u0163ia bisericilor cre\u015ftine se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte \u015fi mai mult dup\u0103 1957, c\u00eend \u00een politica intern\u0103 au loc mari schimb\u0103ri \u015fi scopul primordial al puterii sovietice este de a distruge religia, \u00eencerc\u00eend a se opune credin\u0163ei evanghelice. Programul de \u201eCur\u0103\u0163ire a min\u0163ii\u201d prevedea discu\u0163ii serioase cu membrii de cur\u00eend converti\u0163i, fiind invita\u0163i la sovietele s\u0103te\u015fti, unde erau speria\u0163i \u015fi amenin\u0163a\u0163i cu \u00eenchisoarea, dac\u0103 nu se leap\u0103d\u0103 de \u201eotrava primit\u0103\u201d. Astfel, KGB-ul incepe intensiv lucrul de dezr\u0103d\u0103cinare a ideologiei capitaliste, av\u00eend metoda \u201ebinevol obligatoriu\u201d.<\/p>\n
\u00cen perioada 1957-1958 p\u0103storii \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103 erau aduna\u0163i la sovietele s\u0103te\u015fti, unde aveau loc \u201ediscu\u0163ii profilactice\u201d. \u00cencepe confiscarea bunurilor bisericilor. Devine din ce \u00een ce mai dificil\u0103 predicarea Cuv\u00eentului.<\/p>\n
\u00cen anul 1950 Slobodcikov \u00ee\u015fi d\u0103 demisia \u015fi \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Uniunii este ales fratele Frol Astahov. \u00cen prezent dispunem de informa\u0163ii contradictorii, privind lucrarea sa. Unele surse vorbesc despre activitatea neobositoare \u00een vederea p\u0103str\u0103rii unit\u0103\u0163ii bisericilor, altele m\u0103rturisesc ca a fost un om ce a colaborat cu securitatea, av\u00eend o influen\u0163\u0103 distructiv\u0103. Nu vom interpreta aceste date, \u00eens\u0103 cert este faptul c\u0103 \u00een 1957 este rugat s\u0103-\u015fi dea demisia din conducerea Uniunii. Apoi se transfer\u0103 \u00een cadrul Uniunii din Ucraina fiid adjunctul conduc\u0103torului Uniunii Baptiste Ucrainene. Dup\u0103 un timp scurt, din cauza insisten\u0163ei credincio\u015filor ucraineni, iar\u0103\u015fi \u00ee\u015fi d\u0103 demisia, plec\u00eend \u00een Caucaz.<\/p>\n
\u00cen 1957 are loc prima lovitur\u0103 \u00een cadrul U.B.C.E.B., conform politicii lui Hru\u015fciov, Uniunea General\u0103 din Moscova trebuia s\u0103 aleag\u0103 noi pre\u015fedin\u0163i \u00een uniunile\u00a0 republicilor. De aceea, \u00een 1957 \u00een fruntea U.B.C.E.B. din R.S.S.M. este ales (nu binevol) fratele Dmitri Ivanovici Ponomarciuk, care \u00een 1918 se converte\u015fte\u00a0 \u00een biserica baptist\u0103, \u00eens\u0103 \u00een 1925 se transfer\u0103 \u00een biserica penticostal\u0103. \u00cen 1945, c\u00eend se une\u015fte mi\u015fcarea baptist\u0103 cu cea penticostal\u0103, revine \u00een cadrul Uniunii noastre. \u00cen perioada aceasta bisericile locale aveau s\u0103 se confrunte cu multe obstacole din partea puterii sovietice, dar evenimentele vor fi men\u0163ionate \u00eentr-un alt articol.<\/p>\n
<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/p>\n Istoria baptizma.<\/em> Odesskaia bogoslovskaia seminaria, 1996.<\/p>\n Istoria Basarabiei de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een 1998.<\/em> Bucure\u015fti, 1998.<\/p>\n Savinski, S.N. Istoria evangeliskikh hristian-baptistov v SSSR. <\/em>Moscova: VSEKhB,<\/p>\n 1989.<\/p>\n Savinski, S.N. Istoria russko-ukrainskogo baptizma.<\/em><\/p>\n Sawatsky, Walter. Soviet Evangelicals since World War II. <\/em>Philadelphia, PA: Herald Press, 1981.<\/p>\n \u015ei\u015fcanu, Ion. Uniunea Sovietic\u0103 \u2013 Rom\u00e2nia. 1940. <\/em>Chi\u015fin\u0103u, 1995.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Am parcurs \u00eempreun\u0103 \u00een numerele anterioare ale revistei, av\u00eend la dispozi\u0163ie date succinte, un scurt istoric al\u00a0 bisericilor baptiste din secolele XIX-XX. Acum vom \u00eentoarce o nou\u0103 fil\u0103 a vie\u0163ii bisericilor baptiste, denumit\u0103 ,,Perioada comunist\u0103\u201d, ce cuprinde anii 1940-1991. \u00cens\u0103, \u00een articolul dat m\u0103 voi referi, \u00een special, la activitatea \u015fi evolu\u0163ia bisericilor \u00een peroada […]<\/p>","protected":false},"author":6,"featured_media":1944,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16],"tags":[37],"post-author":[94],"class_list":["post-1942","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-history","tag-ro","post-author-vadim-bulgac"],"acf":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1942","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1942"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1942\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3776,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1942\/revisions\/3776"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1944"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1942"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1942"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1942"},{"taxonomy":"post-author","embeddable":true,"href":"https:\/\/pulseofministry.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/post-author?post=1942"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}